Flacăra Iaşului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 13336-13361)
1989-09-15 / nr. 13348
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi (armate din PI ISşI obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării. In acest cadru, au fost prezentate numeroase aparate, dispozitive şi echipamente, realizate în laboratoare şi staţii-pilot ale institutelor ieşene de învăţămint superior. Secretarul general al partidului, apreciind rezultatele bune înregistrate pînă acum, a adresat îndemnul ca în Centrul universitar Iaşi să se desfăşoare o activitate şi mai susţinută, potrivit bazei sale tehnico-materiale, potenţialului de care dispune şi în concordanţă cu cerinţele crescînde puse în faţa învăţămîntului nostru de toate gradele, în cincinalul viitor şi în perspectivă, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se impune să se facă totul pentru afirmarea şi mai puternică a ştiinţei româneşti, iar Iaşul să-şi aducă, în acest sens, o contribuţie însemnată, să ocupe un foc de frunte în toate domeniile. în continuare, au fost înfăţişate aspecte privind desfăşurarea învăţămîntului preuniversitar, evidenţiindu-se aportul acestuia la educarea tineretului şi pregătirea forţei de muncă pentru diferite sectoare de activitate. Tot cu prilejul deschiderii noului an de învăţământ, aici au fost organizate expoziţii reunind lucrări practice realizate în cadrul activităţilor pioniereşti şi al atelierelor şcolare. Vorbind cu mîndrie despre rezultatele obţinute la învăţătură şi inactivitatea practică, pionieri şi elevi au exprimat, prin emoţionante cuvinte, recunoştinţa lor fierbinte pentru minunatele condiţii create de a se pregăti temeinic, de a se forma ca cetăţeni de nădejde, constructori devotaţi ai socialismului şi comunismului. După vizitarea expoziţiei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate o serie de realizări ale cadrelor didactice şi studenţilor de la Facultatea de Tehnologie Chimică, din cadrul Institutului Politehnic. Dispunînd de o puternică şi modernă bază tehnico-materială, de asistenţă didactică de înaltă calificare, facultatea asigură pregătirea viitorilor specialişti pentru industria de celuloză, hîrtie şi fibre artificia-e, compuşilor macromoleculari, industria organică de sinteză şi anorganică. Procesul instructiv-educativ se desfăşoară un flux continuu în laboratoarele şi atelierele de microproducţie ale facultăţii, unde se realizează, in paralel cu procesul dle învăţămînt, o intensă activitate de cercetare. A fost evidenţiată colaborarea strînsă al facultăţii ieşeni cu ICECHIM, Institutul de Cercetări din Brăila, combinatele, şi fabricile de celuloză, hîrtie şi fibre artificiale din ţară în rezolvarea unor probleme privind proiectarea, realizarea şi punerea în funcţiune a unui mare număr de unităţi de profil, înnoirea producţiei şi modernizarea proceselor de fabricaţie, elaborarea unor tehnologii cu productivitate ridicată. In timpul vizitei, în laboratoarele şi staţiile micropilot din secţia de tehnologie a celulozei, hîrtiei şi fibrelor artificiale au fost prezentate rezultatele obţinute ca urmare a cercetărilor efectuate de cadrele didactice şi studenţi în domeniul tehnologiei fibrelor chimice, în chimia lemnului, valorificarea produselor refolosibile şi utilizarea superioară a resurselor vegetale, în tehnologia celulozei, hîrtiei şi cartoanelor, în rezolvarea unor procese biotehnologice. A reţinut atenţia faptul că preocupările existente în această direcţie s-au finalizat în realizarea a noi tipuri de fibre chimice celulozice, de hîrtie specială, cu caracteristici superioare, elaborarea unor metode de control specifice ce urmăresc creşterea productivităţii şi reducerea cheltuielilor de producţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut cuvinte de caldă apreciere la adresa activităţii desfăşurate de cadrele didactice şi studenţii facultăţii. Pornind de la potenţialul existent, de la experienţa acumulată, a fost stabilită sarcina realizării unei staţii-pilot de celuloză, în vederea stabilirii unor tehnologii de fabricare a celulozei de mare randament, prin care să se asigure valorificarea superioară a materiei prime. Mulţumind pentru vizita efectuată, cadrele didactice şi studenţii facultăţii au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu de hotărîrea lor privind transpunerea în viaţă a indicaţiilor primite, sporirea contribuţiei lor la înfăptuirea obiectivelor stabilite în planurile şi programele de dezvoltare a ţării. Salutaţi cu vibrante manifestări de mii şi mii de oameni ai muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat, intr-o maşină deschisă, spre Întreprinderea Metalurgică de Ţevi Sudate — unitate reprezentativă a industriei de profil. Prin urale şi ovaţii puternice, metalurgiştii ieşeni veniţi în întîmpinare au dat expresie bucuriei lor de a se reîntîlni cu secretarul general al partidului. S-a scandat cu însufleţire : „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu —■ muncitorii!“, „Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres !“. Şi aici, vizita de lucru a prilejuit o analiză aprofundată a activităţii economice. Ministrul industriei metalurgice, Marin Enache, şi directorul întreprinderii, Onofrei Parascan, au raportat că unitatea s-a dezvoltat puternic, îndeosebi în ultimele două decenii, realizînd în prezent o producţie marfă industrială de 12 ori mai mare faţă de anul 1965. Au fost relevate o serie de realizări pe linia diversificării producţiei de ţevi şi profile laminate şi îmbunătăţirii calităţii produselor, aliniate în prezent standardelor internaţionale. Aceasta a permis ca ponderea exportului din producţia întreprinderii să depăşească in acest an 60 la sută. Produsele unităţii se exportă in circa 45 de ţări de pe toate continentele. Prin intermediul unor expoziţii au fost prezentate secretarului general al partidului produse reprezentative ale unităţii, care pînă nu demult erau importate. S-a subliniat faptul că realizările în îmbunătăţirea calităţii fabricaţiei şi asimilarea de produse noi au fost obţinute în condiţiile reducerii continue a consumurilor de metal, care, la unele sortimente, au scăzut cu pînă la 30 la sută. Un alt indicator de eficienţă productivitatea muncii a înregistrat o creştere de 4 ori faţă de 1065. în timpul vizitării unor secţii de fabricaţie au fost prezentate fluxul tehnologic de laminare şi unele procedee moderne de lucru care valorifică potenţialul de cercetare al colectivului întreprinderii, al specialiştilor din unele institute de profil şi de la Politehnica din Iaşi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut conducerii întreprinderii, a centralei industriale şi ministerului de resort să acorde, în continuare, atenţie deosebită creşterii producţiei, diversificării gamei de ţevi şi profile laminate în concordanţă cu cerinţele economiei noastre naţionale şi ale solicitărilor la export. în acest sens, s-a stabilit să fie urgentate lucrările de punere în funcţiune a laminorului de benzi la rece aflat în prezent în probe tehnologice. în numeroase rînduri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit să discute cu muncitorii întreprinderii, interesîndu-se de modul cum îşi îndeplinesc sarcinile de producţie, de condiţiile lor de muncă şi viaţă. La plecare, adresîndu-se metalurgiştilor, tuturor muncitorilor şi cadrelor acestei unităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „Dragi tovarăşi, ne-au făcut o impresie Bună cele văzute cu prilejul vizitei, realizările obţinute, perfecţionarea tehnologiilor, preocuparea pentru modernizarea şi ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Aş dori să adresez felicitări, tuturor oamenilor muncii, consiliului de conducere, pentru rezultatele de pînă acum şi utarea de a obţine rezultate şi mai bune, de a ridica nivelul tehnic şi calitativ al producţiei, de a creşte eficienţa economică şi de a asigura funcţionarea în cele mai bune condiţii a tuturor capacităţilor instalate la întreprinderea Metalurgică de Ţevi Sudate. Vă felicit şi vă urez rezultate cît mai bune în toate domeniile, multă sănătate şi fericire !“ Ministrul industriei metalurgice şi directorul întreprinderii au mulţumit cu deosebită căldură secretarului general al partidului pentru vizita efectuată, pentru indicaţiile şi orientările stabilite, asigurîndu-i, în numele puternicului colectiv al siderurgiştilor ieşeni, că acestea vor fi neîntîrziat transpuse în viaţă, pentru a întîmpina cu importante succese în muncă apropiatul Congres al partidului. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat întreprinderea „Ţesătura“, unde au fost aşteptaţi — ca pretutindeni — cu aceleaşi sentimente de preţuire, cu multă bucurie. Puternicul colectiv de aici, format, în principal, din tinere lucrătoare, a ovaţionat şi a scandat îndelung, imprimînd vizitei un caracter emoţionant. Alături de muncitori şi muncitoare, au venit în întîmpinare ministrul industriei uşoare, Maria Flucşă, reprezentanţi ai conducerii centralei de profil şi ai acestei cunoscute întreprinderi. In cadrul unei expoziţii au fost prezentate profilul de producţie al întreprinderii, dinamica principalilor indicatori ai activităţii economice, rezultatele înregistrate în asigurarea ritmică cu fire şi ţesături a beneficiarilor specializaţi în fabricaţia de tricotaje şi confecţii. S-a relevat că, acţionînd în spiritul sarcinilor şi al indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, producţia fizică a sporit, faţă de 1980, cu peste 30 la sută, iar exportul prin confecţii — de mai bine de două ori, în condiţiile creşterii indicelui de scoatere a trăsăturilor cu 13,2 la sută, ale reducerii consumurilor specifice cu 24 la sută. Au fost prezentate principalele preocupări pentru continua înnoire şi diversificare a producţiei, expoziţia reflecting aceste aspecte printr-o largă gamă de fire şi ţesături vopsite în bucată şi în fir, printr-o sortimentaţie variată de cămăşi, bluze, rochii, sacouri, alte produse de îmbrăcăminte cu finisaje superioare. In colecţia întreprinderii se află peste 150 sortimente de ţesături în circa 600 desene destinate exportului direct şi prin cooperare, precum şi pieţei interne. Un aspect de bază al activităţii colectivului îl constituie, de asemenea, diminuarea masei specifice pe unitatea de produs finit, ceea ce a condus la micşorarea greutăţii firelor şi a ţesăturilor utilizate de industria confecţiilor şi a tricotajelor. Au fost scoase în evidenţă unele rezultate in direcţia valorificării superioare a materiilor prime, a coloranţilor şi celorlalte chimicale specifice prin tehnologii avansate, utilizării în sortimentaţie a firelor obţinute din materii prime indigene. Sunt laturi prioritare ale preocupării colectivuluiîn ce priveşte asimilarea de tehnologii pentru ţesături şi produse de îmbrăcăminte cu coloranţi şi auxiliari chimici din ţară, creşterea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, înfăptuirea programului de organizare ştiinţifică a producţieişi a muncii, modernizarea structurilor de fabricaţie. In continuare, s-a vizitat o secţie de producţie modernizată, pusă de curînd în funcţiune, echipată cu războaie silenţioase, neconvenţionale şi de mare randament pe care se pot realiza ţesături în mai multe culori. Această capacitate, care valorifică eficient lumina naturală în mediu industrial, oferă toate posibilităţile de modernizare a transportului tehnologic intern şi de organizare corespunzătoare a locului de muncă. S-a raportat, de asemenea, că circa 70 la sută din necesarul de piese de schimb şi subansamble pentru secţiile ţesătorii, finisaj şi filatură sunt asigurate pe baza programului de asimilare şi recondiţionare. Şi aici, ca în toate celelalte unităţi vizitate, secretarul general al partidului s-a oprit pentru a discuta cu oamenii muncii din întreprindere, întrebindu-i despre activitatea de fiecare zi. Apreciind preocupările colectivului pentru continua ridicare a calităţii produselor, secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze cu toată răspunderea pentru asigurarea necesarului de piese de schimb şi subansamble, prin întărirea cooperării dintre toţi factorii implicaţi în înfăptuirea programului de asimilări, învederea bunului mers al activităţii productive. In acest sens, s-a trasat sarcină Ministerului Industriei Uşoare şi Ministerului Industriei Electrotehnice de a întocmi neîntîrziat programul de măsuri pentru asigurarea întreprinderii cu utilajele şi piesele de schimb necesare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se depună eforturi şi mai susţinute în direcţia utilizării intensive a maşinilor, a tuturor mijloacelor de muncă, reducerii în continuare a greutăţii produselor, diversificării gamei sortimentale, ridicării nivelului tehnic şi tehnologic al producţiei. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros colectivul întreprinderii pentru rezultatele obţinute şi i-a adresat urarea de a obţine ţesături, de o calitate tot mai bună, de a creşte eficienţa economică, de a obţine rezultate superioare in toate domeniile. Cuvintele secretarului general al partidului au găsit un larg ecou în rîndul textiliştilor ieşeni, care s-au angajat să acţioneze, în continuare, cu hotărîre şi pricepere, pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor încredinţate. Un moment cu puternică încărcătură emoţională, de reală vibraţie l-a constituit întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu cu elevii şi cadrele didactice de la Liceul industrial „Victoria“. Asemenea întregului oraş, noul şi modernul liceu, creat in anii Epocii Nicolae Ceauşescu, a îmbrăcat haine sărbătoreşti, în aşteptarea marelui eveniment, care va rămîne pentru totdeauna în memoria şi inimile elevilor şi profesorilor. în incinta şcolii, elevi din diferite clase ale liceului sau de la şcoli din apropiere au luat parte la o manifestare exuberantă, marcată de cîntece şi jocuri, de cuvinte rostite cu nespusă dragoste la adresa partidului, a secretarului său general. S-a relevat că în această unitate de învăţămînt se pregătesc anual peste 2 500 de elevi în meserii diferite — filatori, finisori, confecţioneri, tricoteri, ţesători, precum şi mecanici de întreţinere. Liceul dispune de o puternică bază didactico-materială — săli de clasă, laboratoare, ateliere, sală de educaţie fizică, cantină şi cămine. In cadrul liceului, in atelierele de producţie se realizează o serie de mijloace didactice necesare în procesul da instruire a elevilor. De altfel, în programele de pregătire ste află in mod permanent tema vizînd modernizarea bazei de instruire practică, diversificarea gamei produselor, îmbunătăţirea unor tehnologii de fabricaţie, valorificarea superioară a materialelor recuperabile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze sali de clasă, laboratoare şi ateliere, dotate în bună parte cu aparatură executată în cadrul, lucrărilor practice. S-a subliniat că prin folosirea eficientă a bazei materiale, printr-o pregătire complexă a elevilor, atît în cadrul procesului instructiveducativ, cît şi în atelierele şcolii şi în secţiile de producţie ale întreprinderii de Mătase „Victoria“, planul de producţie a fost realizat şi depăşit. In atelierul şcolii, dotat cu maşini şi utilaje similare celor existente in întreprindere, îşi desfăşoară, zilnic, activitatea practică, in două schimburi, 750 de elevi. Ei realizează aici ţesături, confecţii tricot şi alta produse din nomenclatorul industriei uşoare, folosind în mare parte materiale refolosibile. S-a relevat, totodată, că elevii sunt antrenaţi in diferite activităţi în cadrul cercurilor tehnico-aplicative, la concursuri şcolare, participă an de an pe şantierele de muncă patriotică ale tineretului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat elevilor şi profesorilor calde felicitări cu ocazia începerii noului an şcolar şi pentru realizările care fac mîndria şcolii, împreună cu urarea de a obţine rezultate cît mai bune în viitor. Profesorii, conducerea şcolii au mulţumit pentru vizita efectuată, pentru orientările şi sarcinile primite şi s-au angajat să desfăşoare o intensă şi substanţială muncă de pregătire şi educare a rarii(continuare în pag.a 3-a) V 2 FLACĂRA IAȘULUI