Flacăra Iaşului, octombrie 1989 (Anul 45, nr. 13362-13387)

1989-10-01 / nr. 13362

Unde sunt enigmele de odinioară ? (II) Ca urmare a unor prospec­ţiuni exhaustive, efectuate ac­tualmente de Universitatea din Chile, s-a elaborat un atlas arheologic, care acoperă două treimi din insulă. Această lu­crare monumentală inventaria­ză 6 927 de platforme. Se va putea afirma oare că pe aceas­tă suprafaţă de 165 kmp exis­tă 10 000 de platforme sau şi mai mult ? Un adevărat record al lumii. Ţinînd seama de datele ar­heologice şi de povestirile ve­chilor locuitori ai Insulei Paş­­telui, se poate reconstitui is­toria acestei microcivilizaţii, care se întinde pe o perioadă de peste un mileniu. In pri­mul rînd, o înflorire, apoi — suprapopularea şi creşterea tensiunilor. Se pare că au existat pînă la 10 000 sau chiar 20 000 de locuitori ai Insulei Paştelui, adică de 5—10 ori mai mulţi decît astăzi. In acea perioadă, statuile „moai“ — protectoare şi surse de prestigiu — s-au înmulţit. S-au făcut din ce în ce mai multe şi din ce în ce mai mari. Unele statui, astăzi răsturnate, au zece metri lun­gime, iar pe unele platforme se află 7—8 „moai“. In insulă s-au inventariat 244 de platforme şi 688 de sta­tui, iar acestea din urmă au fost, probabil, în număr de 800—1000. O lume care, pur şi simplu, înnebunea­­ războa­ie neîncetate într-un spaţiu închis, provocînd distrugeri. In acelaşi timp, resursele se e­­puiza­u. împădurită în jurul anului 1­000 (fapt demonstrat prin studierea polenului), insu­la nu mai avea un copac­ în secolul al XVIII-lea, cînd au descins aici primii vizitatori europeni. Şi nu se mai modelau statui; cele mai recente par să dateze din perioada 1670— 1680. Prăbuşirea unei societăţi? Aşa se pare, în orice caz, pe pantele fostului vulcan Rano-Baraku, care a servit drept carieră de pia­tră, uriaşii sunt vizibili, în toa­te stadiile de elaborare. O a­­devărată populaţie : 394 de statui. Ce reprezenta exact Rano- Raraku, pentru locuitorii Insu­lei Paştelui ? O carieră sau mai mult? Cum erau organi­zate locuinţele lor ? Care erau raporturile între ele ? Oare au fost ele toate contemporane ? Iată întrebări cărora pînă acum nu li s-a dat încă răs­puns. Şi atunci ne întrebăm dacă această mare enigmă nu rezidă dincolo de celebrele sta­tui ? Anume, în miile de vestigii care deţin —­ poate — adevă­ratul secret al Insulei Paştelui. Notă. Prima parte a artico­lului a fost publicată în nr. 13 338 al ziarului nostru. Moda de toamnă-iarnă De la culcare, ţesătură, tă­ieturi, detalii, accesorii moda de toamnă-iarnă lansează în acest an colecţii care preiau elemente dintre cele ce s-au bucurat de succes în sezonul anterior. Formele propuse sunt cele cunoscute, fără schimbări spectaculoase, dar coordonarea, pe ansamblu, a texturilor şi nuanţelor poate fi inedită. Se tinde către liniile a căror su­pleţe contribuie la crearea u­­nei siluete mai precise. O linie cit mai graţioasă, o siluetă flui­dă se pot realiza pornind de la croiala umerilor, lăsînd am­ploare întregului. Materialul potrivit acestei linii este, fi­rește, tricotul de lină cu mo­dele jaguard sau voalurile de tîrţă. Mantourile cu forme flui­de și lungimi maxi, cambrate, în stil romantic, jachetele lungi cu fuste plisate sau cu panta­loni foarte largi, amintind de costumul masculin, dar neimi­­tîndu-i, jachetele cambrate, cu gulere mari, ample, de blană mere scurte cu fuste foarte largi, accesoriile esenţiale fiind apli­caţiile decorative de broderii din lină, iată o gamă largă de variante, din care potrivit si­luetei se poate alege. Rochiile revin la stilul sim­plu, uneori cu pliuri, și rein­tră în modă sarafanul de lun­gime maxi. Bluzele continuă să fie largi, comode. Salopeta a­­lege o nouă versiune, cu ele­mente noi, asimetrice. Robe­­mantourile au talia ridicată o­­ferind amploare și fluiditate liniei de ansamblu. Dintre ma­teriale se recomandă stofele din lină, shetlandurile pufoase, ţe­săturile jaguard, gen tapiţerie. Feminitatea continuă să do­mine toate stilurile vestimenta­re, inclusiv cel sportiv, evi­­denţiindu-se tendinţa de a se reveni la eleganţa clasică. Se creează permanent modele noi, liniile sunt diverse şi fiecare femeie îşi poate alege ceea ce i se potriveşte. Ing. MARIANA MINCULESCU U.J.C.M. laşi Şedinţa cu public a Cenaclului „Flacăra laşului“ După vacanţa de vară, Ce­naclul de satiră şi umor al ziarului „Flacăra laşului“ îşi reia activitatea o dată cu şe­dinţa de marţi, 3 octombrie, ora 17. La această şedinţă, care este, cor­form­­ tradiţiei, cu public, au fost invitaţi grupul folk al Casei Pionie­rilor şi Şoimilor Patriei Iaşi şi brigada artistică a între­prinderii de Antibiotice, for­maţii laureate ale Festivalului Naţional „Cîntarea României“. s_____________ Inscripţie Nimic nu s-a schimbat, ca şi acum Ivirea ei pe culme coincide Cu ploi intermitente şi placide. Cu nopţi de piclă, dimineţi de fum. Cu struguri daţi la teasc, magiui în blide Şi castraveţi muraţi pentru consum­, Cu crizele asmatice, precum Şi inflamarea glandei tiroide. Incit vă-ntreb, auzi, de unde oare Această năzuinţă spre visare Ce se revarsă-n tandre elegii ? Cînd, evident, vremelnicia-i sacră, Se naşte-n stuful unei mustării Şi piere-ntr-un butoi de varză acră ! GEORGE PETRONE Cea mai uşoară stea Un grup de astrofizicieni a­­mericani a descoperit în Calea Lactee, la aproximativ 3000 de ani-lumină de Terra, o stea care ar putea fi cea mai u­­şoară dintre cele reperate vreo­dată — informează revista „Science et Avenir“. Steaua — care nu a primit încă un nume — a fost reperată de trei astrofizicieni de la Universita­tea Princeton (S.U.A.), datorită celui mai puternic radiotelescop din lume, cel al observatoru­lui Arecibo din Porto Rico. Cercetătorii au reperat aceas­tă stea pitică deoarece ea e­­elipsează la intervale regulate semnalele radio emise de un pulsar, care se roteşte în ace­laşi timp cu ea. Măsurînd a­­ceste intervale, oamenii de şti­inţă au putut determina mări­mea acestor două corpuri ce­leste şi au demonstrat că stea­ua ce însoţeşte pulsarul are o circumferinţă cu 50 la sută,mai mare decît cea a Soarelui, cîntărind însă numai... 2 la sută din masa astrului zilei. In pădurea de pe raza co­munei Gorban, colaboratorul nostru Gh. Onofrei a găsit, zi­lele trecute, o ciupercă uria­şă, de mărimea unei mingi de fotbal, în greutate de 1,8 ki­lograme, din specia denumită ştiinţific calvatia Caelata. Pentru a-i ilustra mai bine dimensiunile, el a fotografiat-o pe un fund de găleată, iar deasupra sa a așezat o cutie de chibrituri. Ciuperca este co­mestibilă. Reuşită a chirurgiei pediatrice ieșene ...Spitalul Clinic de Pediatrie Iaşi. Medicul Florin Cristogel era de gardă în secţia de tera­pie intensivă, adică avea da­toria, în acea noapte, să veghe­ze la sănătatea micilor pacienţi. Trecuse de miezul nopţii. Pri­virile medicului se îndreptau deseori asupra unui copil spi­talizat cu un diagnostic mai rar întîlnit : tahicardie paro­­ixistică supraventriculară pe fond de sindrom Wolf Parkin­son White. „La un moment dat, îşi aminteşte FI. Cristogel, sta­rea micuţului pacient s-a agra­vat brusc , a făcut o complica­ţie tromboembolica ce ducea la obstrucţia arterei iliace, creînd pericolul cangrenei mem­brului inferior drept. Orice e­­zitare era în defavoarea bol­navului. Trebuia acţionat cu maximă urgenţă“. Mai întîi a fost anunţat te­lefonic doctorul în ştiinţe me­dicale Gabriel O. Ionescu, şe­ful clinicii de chirurgie pe­diatrică (chirurg care a parti­cipat, cu cîţiva ani în urmă, la operaţia de separare a siame­zelor din Botoşani), hotărîn­­du-se intervenţia chirurgicală. In timp ce în clinică pacientul era pregătit pentru operaţie, la spital a sosit echipa de me­dici alcătuită şi coordonată de medicul G. O. Ionescu. Nu lip­sea chirurgul Mihai Stoian de la clinica a IlI-a chirurgie a Spitalului Judeţean. Abia se luminase de ziuă şi micuţul pacient , Andrei Scutariu din Iaşi, în vîrstă de 1 an, era pe masa blocului operator. Prac­­ticînd intervenţia asupra ar­terei amintite, fără o preala­bilă localizare prin angiogra­­fie a trombusului, piciorul pe­riclitat şi viaţa copilului au fost salvate. în prezent Andrei se află­­alături de surioara şi părinţii lui, readaptîndu-se la condiţiile normale de viaţă. A­­ceasta intervenţie, realizată u­­nui copil cu diagnosticul men­ţionat şi în împrejurările pre­cizate, consolidează prestigiul chirurgiei pediatrice ieșene, al colectivului spitalului în cau­ză. Să mai notăm că la Spita­lul Clinic de Pediatrie din Iaşi vin pacienţi din toate colţurile patriei. IOAN ȘCHIOPU scrabble Campionatul judeţean Rezultate. Problema nr. 3 („PENTA,SCRABBLE VALORIC COMPLETIV“). Majoritatea con­curenţilor au trimis soluţii co­recte la această probă ; cele 4 soluţii anulate au ignorat fie enunţul problemei (grupele nu puteau conţine decît cele 15 „valori" sau vocale, eventual jokeri care să le substituie !), de ...regulamentul de flexio­nare a cuvintelor (ex. „ZUM- 3AIM“ ! ?). în final, prima parte a clasamentului este ur­mătoarea : 1. Alexandru-Cris­­tian IONESCU (A. S. „Dru­muri“ Iași) — 1216 pct. ; 2. Florin Chircan (A. S. „Fortus“ Iași) — 1­210 pct. ; 3. Radu San­du (A. S. „Unirea“ Paşcani) — 1200 pct. Adresînd cîştigătoru­­lui sincere felicitări, prezen­tăm alăturat o soluţie de 1279 pct. ; 1. (h6) VUVUIAM = 106 pct. ; 2. (gl) ÎMBAIEM «= 102 pct. ; 3. (g9) OFIOFAG = 107 pct. ; 4. (la) BIOXIZII - 446 pct. ; 5. (15a) “GHIJOAGE = 518 pct. Problema nr. 6 („SCRABBLE CONFORM“). Construiţi o si­tuaţie posibilă pe tabla de joc, după care, utilizînd o grupă de litere convenabil alese (în limita stocului rămas disponi­bil), realizaţi 2 depuneri apar­­ţinînd unor familii diferite de cuvinte în scopul obţinerii unui punctaj cumulat maxim. Expe­diaţi o grilă de control, pre­­cum şi cele două depuneri (fie­care dintre ele marcată cu cite o culoare diferită de cea utilizată iniţial), însoţite de cal­culul punctajelor aferente ; la sfîrşit, evaluaţi şi punctajul cumulat. SUPERSCRABBLE DUPLI­CAT. Depunerea aleasă pentru continuare este (15c) MUŢI­­REA ; acest tur (9) a ocazio­nat clasarea a 28 scrabble-uri în 149 poziţii : AMARUŢEI (1) ; AMURGITE (1) ; AMUŢIRE (9)| AMUŢIREA (1); EURITMIA (2) ; IMATURE (12) ; IMA­TUREI (1) ; MATUFIRE (1) ; MATUREI (9) ; MARIUŢE (9) | MARIUŢEI (2); MĂRUŢEI (9)1 MATUIRE (9) ; MATUIREA (1)1 MEATURI (8); MERITAU (9)1 MITUIREA (1); MUIERITA(2)1 MURATEI (8); MUREAŢI (8) 1 MURGEAŢI (1); MUŢIREA (8)5 RUMEGAŢI (1) ; TEAMURI (11)1 TEHUIRAM (1) ; TRAUMEI (9)5 URITEAM (8) ; URMATEI (7).: Nici un „integralist“, un punc­taj negativ şi... 15 avertismen­te. Literele extrase pentru tu­rul 10 : A, B, C, D, E, L, D. Termene-limită de expediere a soluţiilor: 04.10.1989 (pen­tru partidă), respectiv 06.10. 1989 (pentru problema nr. 6). Vă informăm că, în perioada 00.10—08.10.1989, la Germisara- Băi (Geoagiu-Băi), va avea loc etapa a VIII-a a Campio­natului republican individu­al de scrabble — divizia A, contând pentru TOP ’89 , au drept de joc sportivii legiti­maţi din această categorie. începînd cu data de 01.01. 1990, se va disputa ediţia a II-a a „Cupei României“ la scrabble prin corespondenţă­­ în vederea înscrierii, expediaţi pînă duminică, 15.10.1989, su­ma de 20 lei prin mandat poş­tal pe adresa : Florin Bălănes­­cu, post-restant, nr. 3, cod. 6600, Iaşi. FLORIN BALANESCU EPIGRAME Semne... Se numără bobocii, se răsfaţă In cupe mustul dulce, se petrece. Dar semnul cel mai clar că vremea-i rece E că la bere se aduce gheaţă! Ezitare O mustărie pitorească Ar vrea să ne ofere toamna. De ce ezită totuşi doamna ? I-e frică să nu... ameţească! EUGEN DEUTSCH Autumnală Mergînd spre cramă, de-obicei încap toţi trei pe o cărare. La-napoiere, fiecare Are pretenţie la trei... MIRCEA SCARLAT-FASOLA Specializat I-a fost calea grea, dar vie Şi a-ndurat destule chinuri Pînă a ajuns să fie Decent în... degustări de vinuri! RADU FELECAN Unui vânzător Tot ciupind el la cîntar, Ce e drept nu foarte... rar, Are-acum în aprozar Plus cit pentru-un inventar! VASILE LARCO Soţiei De ziua ei am să-i aduc Pantofi cu tocurile cui Să pot a spune orişicui Că nu mă ţine sub papuc ! NECULAI DARIE Secretara i-a devenit soţie Cînd abia o cunoaştea, El dicta şi ea bă­tea; Dar acuma, noutate ! Ea dictează, el o... bate ! ION TODERAŞCU Diferenţiere Sînt cîţiva arbitri, cică, Ce-mpart echipele aşa , Echipe de la care pică, Echipe care vor pica... — Mai aştept şi săptămina asta... Dacă nici cealaltă nu mă întreabă de sănătate, în­seamnă că... eu sunt un ne­glijent, că n-am dat „aten­ții“... CONSTANTIN MANEA V- 2 FLACARA IAȘULUI

Next