Flacăra Iaşului, decembrie 1989 (Anul 45, nr. 13414-13432)
1989-12-01 / nr. 13414
In spiritul hotăririlor Congresului al XlV-lea al partidului Decembrie - lună decisivă pentru realizarea planului pe 1989, pentru buna pregătire a producţiei anului viitor Am păşit, in decembrie, ultima lună a acestui an, cu hotărîrea de a da viaţă pe deplin cutezătoarelor obiective stabilite la cel de-al XIV-lea forum al comuniştilor români, de a pune pe deplin in valoare marile cuceriri revoluţionare ale anilor construcţiei socialiste, importanta bază tehnico-materiala creată — cu deosebire în anii de lumină înmănuncheaţi în epoca pe care, cu mindrie patriotică, o punem sub numele conducătorului de partid şi de ţară, genial ctitor al unui prezent fără egal şi al unui viitor îndrăzneţ, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Am păşit în decembrie, lună de vîrf, hotărîtoare pentru realizarea planului pe 1989 şi buna pregătire a producţiei anului ce vine, treaptă importantă spre acest viitor, prefigurat de documentele adoptate la Congresul al XIV-lea. Peste tot, în colectivele de oameni ai muncii din economia judeţului, faptele de muncă se constituie într-un elocvent raport către ţară, expresie a încrederii în politica partidului, ce corespunde în cel mai înalt grad aspiraţiilor noastre. Comparativ cu 11 luni din anul precedent, industria judeţului a realizat mai mult cu 100 milioane kW energie electrică, 25 milioane de lei mijloace de automatizare electrotehnice şi 40 de milioane de lei mijloace de automatizare şi produse electronice, 57 milioane de lei produse de mecanică fină, maşini-unelte de prelucrare prin asediere în valoare de peste 25 milioane de lei, 12 000 mp prefabricate din beton, mobilier în valoare de circa 18 milioane de lei, ■peste 1,5 milioane mp ţesături etc. Am citat, după cum se vede, numai creşterile înregistrate faţă de rezultatele aceleiaşi perioade a anului trecut, dar putem aminti, la fel, depăşirile faţă de planul la zi. Semnificative ni se par, din acest unghi de vedere, creşterile consemnate la productivitatea muncii , între l,î la sută (la I.P.L., de exemplu) şi 14,7 la sută (la I.I.S.Z. Paşcani), situîndu-se majoritatea unităţilor din judeţ. Avem, aşadar, o serie de rezultate pozitive în industrie, după cum sunt şi in construcţii, în transporturi, in celelalte domenii de activitate. Dar, o dată intraţi în luna decembrie, toate eforturile se cer intensificate, organizarea muncii — perfecţionată. (continuare in pag. a 3-a) Arăturile pentru însămînţările de primăvară au intrat în faza finală şi la C.A.P. Bălţaţi Foto : L. STRATULAT Lucrări de construcţie în avans HIRE Al! (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Beneficiîndu-se de importante fonduri de investiţii, în oraşul Hîrlău se află in construcţie numeroase obiective social-edilitare. Astfel, colectivul brigăzii complexe a Trustului Antrepriză Generală de Construcţii-Montaj a finalizat în avans locuinţele din fondul de stat, planificate pe acest an, reprezentînd 48 de apartamente. Zilele acestea, au fost terminate lucrările la fundaţia primului tronson al blocului nr. 24, de pe str. Ştefan cel Mare, şi a început turnarea fundaţiei la cel de-al doilea tronson, noul bloc urmînd să aibă 8 nivele şi spaţii comercial la parter şi va fi dat in folosinţă în anul viitor, cetăţenii oraşului urmînd a beneficia de alte 216 apartamente noi. (Paul Iancu) împliniri măreţe, cm M t ! luminoase perspective j \ Creşterea valorii producţiei industriale — miliarde lei procente ■ Prin alocarea unor mari fonduri de investiţii pentru realizarea industriei socialiste moderne (circa 2 300 miliarde de lei, după Cont presul al IX-lea al partidu■ lui), industria românească se prezintă astăzi ca o puternică forţă economică de progres al patriei, de 128 de ori mai mare, faţă de anul 1965. Ca sfirşitul actualului cincinal, valoarea producţiei I obţinute urmează a se ridica la 145—146 de miliarde de lei. Industria româneas- Ică, repartizată armonios pe întregul teritoriu al țării, este capabilă să realizeze sonal muncitor. | 1945, 1990 (""RITM MEDIU ANUAL produsa de înaltă tehnicitate și complexitate, competitive cu cele mai bune produse pe plan mondial, și va continua să se dezvolte intensiv, în viitorul cincinal, într-un ritm mediu anual de 4,5—5,5 la sută, prin implementarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, aplicarea cu fermitate a programelor de organizare şi de modernizare, valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice, prin perfecţionarea pregătirii pro- fesionale a întregului per- [ 1995/1990 Magistralul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea — program de muncă şi luptă al partidului, al întregului popor Unitatea de acţiune, garanţia unor noi victorii în dezvoltarea socialistă a patriei Ne sunt proaspete în memorie memorabilele imagini din Sala Palatului din Capitală, cînd, acum o săptămînă, într-o atmosferă vibrantă şi într-o impresionantă unanimitate, exprimînd voinţa întregului partid, a întregului popor, delegaţii la Congresul marilor noastre victorii socialiste au reales în fruntea partidului, in funcţia supremă de secretar general, pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Era încununarea lucrărilor Congresului al XIV-lea, imaginesimbol, grăitoare prin ea însăşi pentru izvorul nesecat de forţă al societăţii socialiste româneşti — unitatea de granit dintre partid şi popor, unitatea de simţire, cuget şi faptă a naţiunii noastre, mare izbîndă de după Congresul al IX-lea al partidului. Este un prilej minunat de a face aceste sublinieri astăzi, la împlinirea a 71 de ani de la thăreţul act istoric de la 1 Decembrie 1918, cînd, rezultat al luptei de veacuri a poporului nostru, s-a format pentru totdeauna statul naţional unitare român. „Edificarea cu succes a noii orînduiri în patria noastră constituie — arăta secretarul general al partidului în magistralul Raport prezentat la Congresul al XIV-lea — o continuare logică a procesului istoric de formare a poporului român, a naţiunii, a statului naţional tipitar român, a luptei împotriva dominaţiei străine, a asupririi, pentru libertate şi independenţă, pentru progres economic şi social”. Aspiraţia spre independenţă şi unitate, lupta neîncetată cu vicisitudinile istoriei (continuare în pag. a 2-a) Statul naţional unitar, rezultatul luptei de veacuri a poporului român Formarea statului naţional unitar român, act istoric ce şi-a găsit încoronare la 1 Decembrie 1918, a însemnat realizarea unui imperativ istoric, determinat de întreaga evoluţie a poporului român. El a fost impus de comunitatea de neam şi de limbă existentă în toate provinciile ţării, de comunitatea de viaţă economică şi culturală, de identitatea intereselor şi aspiraţiilor şi omogenitatea facturii politice. Desăvârşirea unităţii naţionalstatale a României este rezultatul energie al înfăptuirilor cucerite de întreaga naţiune română la 1859, 1877 şi 1918. S-a creat, în acest fel, posibilitatea concentrării resurselor economice şi spirituale ale poporului român, au apărut condiţii favorabile pentru o dezvoltare independentă, pentru prosperitatea societăţii româneşti, s-a lărgit piaţa internă, s-au dezvoltat forţele de producţie ale ţării şi, implicit, s-a intensificat activitatea forţelor sociale progresiste, ale mişcării muncitoreşti revoluţionare. Participarea României la războiul de reîntregire a neamului a fost completată de diferite organizaţii, societăţi, oameni politici, personalităţi ale culturii şi ştiinţei, în direcţia perfecţionării condiţiilor optime care să contribuie la desăvîrşirea unităţii naţionale. In Transilvania, mişcarea pentru unirea cu România a căpătat forme noi în preajma izbucnirii războiului şi în timpul acestuia. Nenumăraţi intelectuali au trecut Carpaţii şi au desfăşurat o vie activitate în favoarea constituirii statului naţional unitar român. Alături de ei, în afara soldaţilor maţi prizonieri, numărul românilor sosiţi în ţară depăşea cifra de 200 000 de persoane. Atitudinea guvernului austro-ungar faţă de doleanţele româneşti nu dovedea nici înţelegere, nici flexibitate. Mai mult, numirea contelui Burian ca ministru de externe, adept al politicii extremiste propagată de contele Tisza, nu putea să plaseze oficialitatea şi naţionalităţile din imperiu decit pe poziţii antagonice. Lucrul acesta a căpătat accente grave în timpul conflictului militar, autorităţile maghiare amplificînd măsurile represive îndreptate contra populaţiei româneşti ; au fost desfiinţate 311 şcoli confesionale şi au fost închise circa 1 600 şcoli primare româneşti. în acest timp, activitatea desfăşurată în principalele ţări europene, ca şi în S.U.A., de către români a convins opinia publică şi pe oamenii politici de dreptatea cauzei româneşti. La 24 septembrie / 12 octombrie 1918, a avut loc o întrunire la Oradea, din iniţiativa Partidului Naţional Român şi a Partidului Social Democrat Român, care a adoptat o declaraţie prin care se proclama independenţa naţiunii române. Această declaraţie va constitui actul fundamental al tuturor iniţiativelor româneşti pînă la Adunarea de la Alba lulia. La finele lunii octombrie 1918, s-a constituit Consiliul Naţional Român Central, compus din reprezentanţii celor două partide româneşti. Au luat fiinţă consiliile naţionale româneşti cunoscute sub numele de sfaturi, ele îndeplinind şi funcţii administrative, s-au constituit gărzile naţionale româneşti, întreaga provincie căpătîind o organizare românească. Tot din iniţiativa C.N.R.C., s-a trimis guvernului maghiar o notă ultimativa prin care i se aducea la cunoştinţă preluarea puterii depline de către români în Transilvania şi s-a convocat, avînd în vedere situaţia existentă, o adunare naţională, cu caracter plebiscitar, constituant, la Alba lulia. La 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, Marele Sfat al Naţiunii Române din Transilvania şi Ungaria (denumire luată de C.N.R.C.) a adresat un manifest popoarelor lumii, scris DUMITRU IVANESCU Institutul „A. D. Xenopol“ (continuare în pag. a 2-a) 71 de ani de la Marea Adunare de la Alba lulia \ \ s