Flacăra Iaşului, iulie 2001 (Anul 2, nr. 218-243)
2001-07-02 / nr. 218
TMW.MT începuturile sunt legate de înfiinţarea în secolul trecut a Strajei Ostăşeşti Calea Sărăriei urcă sinuos Copoul printre casele vechi, cenuşii, acoperite de vremuri. Cazarma unde Formaţia Muzicală a Corpului 10 Armată face repetiţii se întinde în spatele unui gard cenuşiu, pe strada Sărărie, la numărul 809. Aproape de calea asfaltată ce urcă înspre Ţicău, corpurile vechi de clădire stau aliniate una după alta, cu gratii la geam. La poartă un câine lup se repede la orice intrus înveşmântat în alte haine decât cele militare, kaki. Cei 19 instrumentişti repetă într-o cămăruţă îngustă, cufundată în semiîntuneric. Instrumentele la care cântă Trecea fanfara militară Instrumentiştii formaţiei muzicale a Corpului 10 Armată dau culoare de mai bine de un veac atmosferei sărbătoreşti, cu prilejul evenimentelor importante ale oraşului. Fanfara militară, cum trtai este denumită această comunitate aparte, împodobeşte an de an nostal- gicul târg al leşilor, cu valsuri, marşuri sau muzică de promenadă. Izvorând din trecut, de pe poze alb-negru, cu domni impozanţi şi femei ele- gante, cântecul militar al Formaţiei Corpului 10 Armată dă dimensiune unui secol. Iar ritmurile ostăşeşti se succed cu repeziciune peste amintirile a cel puţin trei generaţii, fiecare în parte sunt 4 trompete, 4 clarinete, un flaut, doi corni, un basfigoni, un eufoniu, două tobe, doi tromboni, un oboi şi un percuţionist. Din păcate, toate sunt uzate moral. Începuturile formaţiei stau ancorate undeva la mijlocul secolului trecut când s-a înfiinţat prima formaţie a Strajei Ostăşeşti. De atunci a trecut mai bine de un secol. Acum, cocoţaţi pe nişte scaune mici, cu instrumentele în braţe, membrii actualei formaţii urmăresc cu atenţie partitura aşezată grijuliu pe pupitre cochete. Cei care compun grupul muzical al Corpului 10 Armată au absolvit în marea lor majoritate Şcoala Militară de Aplicaţii pentru Muzici Militare de la Bucureşti. Doi dintre ei, plutonierii Gheorghe Zbranca şi Cristian Chiriac, au studiat Conservatorul, Dumitru Lucaci fiind în ultimul an la aceeaşi instituţie. Au cântat pentru regele Mihai sau alături de veşnic tânărul Gică Petrescu Adrian Butnaru este noul dirijor al formaţiei. Ultimul dintre ei, Vasile Condrea, a ieşit de câteva luni la pensie, după ce a condus spre culmi de respect şi admiraţie, cel puţin la nivel local, fanfara militară a armatei. El i-a condus an de an “pe băieţi” la renumitul Festival de Muzici Militare de la Brăila, ce are loc în fiecare an în luna iunie şi unde participă zeci de formaţii din toate colţurile ţării. Tot el s-a ocupat şi de cei care vin la Festivalul de muzică de Cameră de la Braşov. El a dirijat formaţia atunci când aceasta încă mai concerta în Copou la fiecare sfârşit de săptămână sau cu prilejul Sărbătorilor Iaşului, de prăznuirea Sfintei Parascheva. La fiecare eveniment important, când vine vreo oficialitate sau de sărbătorile naţionale este invitată negreşit şi Formaţia Corpului 10 Armată. Ea a cântat pentru oficialităţi NATO, pentru regele Mihai şi regina Elena, la sosirea înalt Prea Sfinţiei Sale, Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului sau alături de veşnic tânărul Gică Petrescu, ori de Florin Piersic. Plutonierul Gheorge Irimia îşi aminteşte de turneele la care a participat cu trupa Naţionalului ieşean, alături de care a şi jucat. O parte dintre ei au cântat iar alţii au şi jucat în compania actorilor trupei de teatru ieşene. Cu “Chiriţa” au mers acum câţiva ani la Craiova. Despre strădaniile sale pe durata celor 20 de ani, de când s-a alăturat formaţiei stabilindu-se cu familia la Iaşi, plutonierul Irimia are numai amintiri plăcute. El destăinuie amuzat şi unele detalii picante, într-un turneu, John, unul dintre membrii formaţiei, a coborât puţin din autocarul care se întorcea la Iaşi, pe undeva pe lângă Bîrlad. Atât şoferul, cât şi ceilalţi membrii ai formaţiei au uitat de el, amintindu-şi de-abia înainte de intrarea în Iaşi. Numai săracul John mai ştie prin ce peripeţii a trecut până să ajungă teafăr la Iaşi. Despre activitatea Formaţiei Muzicale a Corpului 10 Armată se pot scrie zeci de lucruri fumoase, interesante. La sfârşit de săptămână, în licărirea orelor serii, aproape de Cazarma 809, se distinge sunetul maiestuos al valsului “Dunărea albastră”, de Johann Strauss. Sorin VELEA Vameşii controlează cu ochii închişi La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii TF împreună cu ofiţeri din cadrul Biroului economic şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale Vamale Iaşi au efectuat un control în trenul internaţional Chişinău-Bucureşti, după terminarea inspecţiei vamale în staţia Iaşi. Temerile oamenilor legii s-au adeverit, patru persoane fiind descoperite cu bunuri materiale introduse ilegal în ţară. Este vorba de Emil Ilie, Dragoş Damian din Bucureşti, şi respectiv Elena Ionel şi Veronica Vlabekov din Republica Moldova, în bagajele acestora, deşi vămuite, s-au găsit 8.273 de pachete de ţigări din import, netimbrate, care urmau să fie vândute în România, valoarea mărfii ridicându-se la peste 100 de milioane de lei. împotriva celor patru s-a dispus măsura confiscării bunurilor ilegale şi sancţionarea contravenţională, cuantumul amenzilor fiind de 6 milioane de lei. "Cu asemenea cazuri ne confruntăm săptămânal, valoarea bunurilor confiscate în acest an fiind de peste 1,5 miliarde de lei”, a declarat lt.col. Constantin Rusu, inspectorul şef al IPTF Iaşi. Zilele următoare urmează să fie analizată şi activitatea vameşilor care nu şi-au făcut datoria, fiind luate măsurile ce se impun, a mai declarat inspectorul şef Rusu. Iesie MIRON Povara scumpirilor Regiile autonome verifică pragul limită al disperării românului ♦ anul 2001 a adus până în prezent cel mai mare val de scumpiri ♦ fiecare regie a contribuit la această "performanţă* ♦ singurele alimente ale ieşeanului vor fi pâinea şi sarea Continuare din pagina I După o fanfaronadă de trei luni în care reclamele Romtelecom asigurau românul de stabilitatea tarifelor la serviciile de telefonie, preţul impulsurilor a explodat brusc cu aproape 15 la sută. Astfel că în prezent, cetăţeanul “reuşeşte” să plătească o factură lunară în medie de 180.000 de lei, în condiţiile în care nu rare sunt plângerile împotriva companiei în ceea ce priveşte încărcarea artificială a notelor de plată. Pentru a ţine pasul cu valul de scumpiri Romtelecom face presiuni pentru o nouă mărire. RAJAC a ţinut să se asigure tot de la această dată ridicând preţul unui metru cub de apă rece de la 7.200 de lei la 8.080 de lei. în luna mai, conducerea regiei a mai plusat odată, cu o creştere până la 9.080 de lei, motivând mereu cu “necesitatea returnării împrumuturilor de milioane de lei făcute pentru îmbunătăţirea sistemului de distribuţie”. Din fericire pentru ieşeni această încercare a dat greş, însă inventivitatea românului s-a dovedit şi de această dată fără margini, managerul regiei Gheorghe Nichita venind cu propunerea instituirii unei “taxe pe apa de ploaie”. Mai exact, dacă nu s-a putut intra pe uşa din faţă în buzunarul românului s-a găsit soluţia deschiderii uşilor din dos. RATC şi SC Electrica SA se întrec în majorări Regia de transport în comun a fost “vedeta” locală a primăverii acesteia când, în urma unei greve, care i-a “permis” cetăţenului să cunoască gusturile plimbărilor pe jos până la serviciu şi înapoi acasă, a reuşit să mai adauge încă o mie de lei la preţul biletului. Această scumpire a avut loc în condiţiile în care cu doar patru luni în urmă avusese loc ultima majorare. Dacă în decembrie anul trecut ieşenii plăteau cinci mii de lei biletul cu două călătorii, preţul actual a ajuns la şapte mii cu şanse enorme de a fi majorat în perioada imediat următoare. în acest timp, calitatea transportului este sub orice critică, siguranţa ieşeanului fiind mereu ameninţată de hoţii de buzunare. SC Electrica SA vine şi ea să mai adauge un trofeu la panoplia scumpirilor anunţând o majorare cu 15 la sută pentru luna iulie după ce doar cu două luni în urmă şi-a “adus aportul” cu o majorare de şase la sută. Termoelectrica, "cenuşăreasa care va rupe gura târgului" “Regina scumpirilor” însă se dovedeşte a fi Termoelectrica care distruge toate barierele anunţând o majorare de până la 500.000 de lei a gigacaloriei faţă de 350.000 de lei cât este în prezent, în aceste condiţii e lesne de imaginat ce se va întâmpla în această iarnă în casele ieşenilor. Pentru astfel de preţuri, o familie cu un apartament de trei camere va trebui să “pună deoparte” câte 1,5 milioane de lei lunar pentru plata întreţinerii. Singura şansă a ieşenilor în aceste condiţii ar fi subvenţionarea preţului energiei termice. Aceasta poate fi făcută fie de la bugetul naţional, fie de la cel local. Din partea Guvernului sunt speranţe foarte slabe, atât timp cât a cerut consiliilor locale să asigure din fonduri proprii aceste cheltuieli. Referitor la bugetul Consiliului Local din Iaşi, declaraţiile primarului Constantin Simirad de la ultimele şedinţe au fost destul de tranşante. “In buget s-au prevăzut 41 de miliarde de lei ca subvenţii, dar nu s-a trecut nimic ca diferenţă dintre preţul real al energiei termice şi cel plătit de populaţie. Cei de la Bucureşti ar trebui ca înainte de a majora tarifele să se asigure că pot suporta eventualele cheltuieli şi nu să arunce responsabilitatea pe umerii unor bugete locale care şi aşa sunt foarte mici” a declarat Constantin Simirad, în aceste condiţii, mai mult ca sigur că întreaga majorare se va face pe spinarea românului. Cu pâine şi sare Dacă lucrurile continuă în această direcţie, la iarnă cetăţenii, ale căror venituri lunare nu depăşesc trei milioane de lei, vor trebui “să se scobească” în faţa regiilor de cel puţin 2- 3 milioane de lei lunar pentru plata datoriilor. Din toţi banii vor rămâne în jur de 700.000 de lei, sumă îndeajuns pentru trei pâini zilnice şi o pungă cu sare. Astfel ieşeanul va fi mereu pregătit să-i primească cum se cuvine pe cei ce vin după banii datoraţi cu atât de cunoscutul obicei românesc, îmbiindu-i cu o bucată de pâine şi o fărâmă de sare. Gruia URSU