Flacăra Iaşului, iulie 2001 (Anul 2, nr. 218-243)

2001-07-02 / nr. 218

TMW.MT începuturile sunt legate de înfiinţarea în secolul trecut a Strajei Ostăşeşti Calea Sărăriei urcă sinuos Co­­poul printre casele vechi, cenuşii, a­­coperite de vremuri. Cazarma unde Formaţia Muzicală a Corpului 10 Armată face repetiţii se întinde în spatele unui gard cenuşiu, pe strada Sărărie, la numărul 809. Aproape de calea asfaltată ce urcă înspre Ţicău, corpurile vechi de clădire stau ali­niate una după alta, cu gratii la geam. La poartă un câine lup se re­pede la orice intrus înveşmântat în alte haine decât cele militare, kaki. Cei 19 instrumentişti repetă într-o că­măruţă îngustă, cufundată în semiîn­tuneric. Instrumentele la care cântă Trecea fanfara militară Instrumentiştii formaţiei muzicale a Corpului 10 Armată dau culoare de mai bine de un veac atmosferei sărbătoreşti, cu prilejul eve­nimentelor importante ale oraşului. Fanfara militară, cum trtai este denumită această comunitate aparte, împodobeşte an de an nostal-­­ gicul târg al leşilor, cu valsu­ri, marşuri sau muzică de promenadă. Izvorând din tre­cut, de pe poze alb-negru, cu domni impozanţi şi femei ele-­ gante, cântecul militar al Formaţiei Corpului 10 Armată dă dimensiune unui secol. Iar ritmurile ostăşeşti se succed cu repeziciune peste amintirile a cel puţin trei generaţii, fiecare în parte sunt 4 trompete, 4 clarinete, un flaut, doi corni, un bas­­figoni, un eufoniu, două tobe, doi tromboni, un oboi şi un percuţionist. Din păcate, toate sunt uzate moral. Începuturile formaţiei stau ancorate undeva la mijlocul secolului trecut când s-a înfiinţat prima formaţie a Strajei Ostăşeşti. De atunci a trecut mai bine de un secol. Acum, coco­ţaţi pe nişte scaune mici, cu instru­mentele în braţe, membrii actualei formaţii urmăresc cu atenţie partitura aşezată grijuliu pe pupitre cochete. Cei care compun grupul muzical al Corpului 10 Armată au absolvit în marea lor majoritate Şcoala Militară de Aplicaţii pentru Muzici Militare de la Bucureşti. Doi dintre ei, pluto­nierii Gheorghe Zbranca şi Cristian Chiriac, au studiat Conservatorul, Du­mitru Lucaci fiind în ultimul an la aceeaşi instituţie. Au cântat pentru regele Mihai sau alături de veşnic tânărul Gică Petrescu Adrian Butnaru este noul dirijor al formaţiei. Ultimul dintre ei, Vasile Condrea, a ieşit de câteva luni la pensie, după ce a condus spre culmi de respect şi admiraţie, cel puţin la nivel local, fanfara militară a armatei. El i-a condus an de an “pe băieţi” la renumitul Festival de Muzici Mi­litare de la Brăila, ce are loc în fiecare an în luna iunie şi unde participă zeci de formaţii din toate colţurile ţării. Tot el s-a ocupat şi de cei care vin la Festivalul de muzică de Cameră de la Braşov. El a dirijat formaţia atunci când aceasta încă mai concerta în Copou la fiecare sfârşit de săptămâ­nă sau cu prilejul Sărbătorilor Iaşu­lui, de prăznuirea Sfintei Parascheva. La fiecare eveniment important, când vine vreo oficialitate sau de săr­bătorile naţionale este invitată ne­greşit şi Formaţia Corpului 10 Ar­mată. Ea a cântat pentru oficialităţi NATO, pentru regele Mihai şi regina Elena, la sosirea înalt Prea Sfinţiei Sale, Bartolomeu, Patriarhul Ecume­nic al Constantinopolului sau alături de veşnic tânărul Gică Petrescu, ori de Florin Piersic. Plutonierul Gheor­­ge Irimia îşi aminteşte de turneele la care a participat cu trupa Naţiona­lului ieşean, alături de care a şi jucat. O parte dintre ei au cântat iar alţii au şi jucat în compania actorilor trupei de teatru ieşene. Cu “Chiriţa” au mers acum câţiva ani la Craiova. Despre strădaniile sale pe durata celor 20 de ani, de când s-a alăturat formaţiei stabilindu-se cu familia la Iaşi, plu­tonierul Irimia are numai amintiri plăcute. El destăinuie amuzat şi u­­nele detalii picante, într-un turneu, John, unul dintre membrii formaţiei, a coborât puţin din autocarul care se întorcea la Iaşi, pe undeva pe lângă Bîrlad. Atât şoferul, cât şi ceilalţi membrii ai formaţiei au uitat de el, amintindu-şi de-abia înainte de in­trarea în Iaşi. Numai săracul John mai ştie prin ce peripeţii a trecut pâ­nă să ajungă teafăr la Iaşi. Despre activitatea Formaţiei Muzicale a Corpului 10 Armată se pot scrie zeci de lucruri fumoase, interesante. La sfârşit de săptămână, în licărirea ore­lor serii, aproape de Cazarma 809, se distinge sunetul maiestuos al valsu­lui “Dunărea albastră”, de Johann Strauss. Sorin VELEA Vameşii controlează cu ochii închişi La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii TF împreună cu ofiţeri din cadrul Biroului economic şi re­prezentanţi ai Direcţiei Generale Vamale Iaşi au efectuat un control în trenul internaţional Chişinău-Bu­­cureşti, după terminarea inspec­ţiei vamale în staţia Iaşi. Temerile oamenilor legii s-au adeverit, pa­tru persoane fiind descoperite cu bunuri materiale introduse ilegal în ţară. Este vorba de Emil Ilie, Dragoş Damian din Bucureşti, şi respectiv Elena Ionel şi Veronica Vlabekov din Republica Moldova, în bagajele acestora, deşi vămuite, s-au găsit 8.273 de pachete de ţi­gări din import, netimbrate, care ur­mau să fie vândute în România, valoarea mărfii ridicându-se la peste 100 de milioane de lei. îm­potriva celor patru s-a dispus mă­sura confiscării bunurilor ilegale şi sancţionarea contravenţională, cuantumul amenzilor fiind de 6 milioane de lei. "Cu asemenea ca­zuri ne confruntăm săptămânal, va­loarea bunurilor confiscate în a­­cest an fiind de peste 1,5 miliarde de lei”, a declarat lt.col. Constan­tin Rusu, inspectorul şef al IPTF Iaşi. Zilele următoare urmează să fie analizată şi activitatea vame­şilor care nu şi-au făcut datoria, fiind luate măsurile ce se impun, a mai declarat inspectorul şef Rusu. Iesi­e MIRON Povara scumpirilor Regiile autonome verifică pragul limită al disperării românului ♦ anul 2001 a adus până în prezent cel mai mare val de scumpiri ♦ fiecare regie a contribuit la această "performanţă* ♦ singurele alimente ale ieşeanului vor fi pâinea şi sarea Continuare din pagina I După o fanfaronadă de trei luni în care reclamele Romtelecom asi­gurau românul de stabilitatea tari­felor la serviciile de telefonie, pre­ţul impulsurilor a explodat brusc cu aproape 15 la sută. Astfel că în prezent, cetăţeanul “reuşeşte” să plătească o factură lunară în medie de 180.000 de lei, în condiţiile în care nu rare sunt plângerile îm­potriva companiei în ceea ce pri­veşte încărcarea artificială a note­lor de plată. Pentru a ţine pasul cu valul de scumpiri Romtelecom face presiuni pentru o nouă mărire. RAJAC a ţinut să se asigure tot de la această dată ridicând preţul unui metru cub de apă rece de la 7.200 de lei la 8.080 de lei. în luna mai, conducerea regiei a mai plusat odată, cu o creştere până la 9.080 de lei, motivând mereu cu “necesi­tatea returnării împrumuturilor de milioane de lei făcute pentru îm­bunătăţirea sistemului de distribu­ţie”. Din fericire pentru ieşeni a­­ceastă încercare a dat greş, însă in­ventivitatea românului s-a dovedit şi de această dată fără margini, ma­nagerul regiei Gheorghe Nichita venind cu propunerea instituirii unei “taxe pe apa de ploaie”. Mai exact, dacă nu s-a putut intra pe uşa din faţă în buzunarul românului s-a găsit soluţia deschiderii uşilor din dos. RATC şi SC Electrica SA se întrec în majorări Regia de transport în comun a fost “vedeta” locală a primăverii a­­cesteia când, în urma unei greve, care i-a “permis” cetăţenului să cu­noască gusturile plimbărilor pe jos până la serviciu şi înapoi acasă, a reuşit să mai adauge încă o mie de lei la preţul biletului. Această scumpire a avut loc în condiţiile în care cu doar patru luni în urmă a­­vusese loc ultima majorare. Dacă în decembrie anul trecut ieşenii plă­teau cinci mii de lei biletul cu două călătorii, preţul actual a ajuns la şapte mii cu şanse enorme de a fi majorat în perioada imediat urmă­toare. în acest timp, calitatea transportului este sub orice critică, siguranţa ieşeanului fiind mereu ameninţată de hoţii de buzunare. SC Electrica SA vine şi ea să mai adauge un trofeu la panoplia scum­pirilor anunţând o majorare cu 15 la sută pentru luna iulie după ce doar cu două luni în urmă şi-a “adus aportul” cu o majorare de şase la sută. Termoelectrica, "cenuşăreasa care va rupe gura târgului" “Regina scumpirilor” însă se do­vedeşte a fi Termoelectrica care distruge toate barierele anunţând o majorare de până la 500.000 de lei a gigacaloriei faţă de 350.000 de lei cât este în prezent, în aceste condiţii e lesne de imaginat ce se va întâmpla în această iarnă în casele ieşenilor. Pentru astfel de preţuri, o familie cu un apartament de trei camere va trebui să “pună deoparte” câte 1,5 milioane de lei lunar pentru plata întreţinerii. Singura şansă a ieşenilor în aceste­­ condiţii ar fi subvenţionarea pre­ţului energiei termice. Aceasta poate fi făcută fie de la bugetul naţional, fie de la cel local. Din partea Guvernului sunt speranţe foarte slabe, atât timp cât a cerut consiliilor locale să asigure din fonduri proprii aceste cheltuieli. Referitor la bugetul Consiliului Local din Iaşi, declaraţiile prima­rului Constantin Simirad de la ulti­mele şedinţe au fost destul de tranşante. “In buget s-au prevăzut 41 de miliarde de lei ca subvenţii, dar nu s-a trecut nimic ca diferenţă dintre preţul real al energiei termi­ce şi cel plătit de populaţie. Cei de la Bucureşti ar trebui ca înainte de a majora tarifele să se asigure că pot suporta eventualele cheltuieli şi nu să arunce responsabilitatea pe umerii unor bugete locale care şi aşa sunt foarte mici” a declarat Cons­tantin Simirad, în aceste condiţii, mai mult ca sigur că întreaga ma­jorare se va face­ pe spinarea ro­mânului. Cu pâine şi sare Dacă lucrurile continuă în a­­ceastă direcţie, la iarnă cetăţenii, ale căror venituri lunare nu depăşesc trei milioane de lei, vor trebui “să se sco­bească” în faţa regiilor de cel puţin 2- 3 milioane de lei lunar pentru plata datoriilor. Din toţi banii vor rămâne în jur de 700.000 de lei, sumă îndea­juns pentru trei pâini zilnice şi o pungă cu sare. Astfel ieşeanul va fi mereu pregătit să-i primească cum se cuvine pe cei ce vin după banii datoraţi cu atât de cunoscutul obicei românesc, îmbiindu-i cu o bucată de pâine şi o fărâmă de sare. Gruia URSU

Next