Flacăra Iaşului, noiembrie 2001 (Anul 2, nr. 324-349)
2001-11-01 / nr. 324
focar Responsabili fără responsabilitate ♦ pâine vânduta la marginea drumului Conform unor reglementări sanitare şi instituite de municipalitate, unităţile de alimentaţie publică au fost obligate să-şi comercializeze produsele de panificaţie în anumite condiţii de igienă, respectiv pâinea să fie ambalată mai ales la tonete iar vânzarea să fie făcută cu mănuşi. Dacă în complexele comerciale aceste reguli sunt respectate nu acelaşi lucru se întâmplă la tonete. Sub privirile îngăduitoare ale inspectorilor de la Direcţia de Sănătate Publică, a celor de la Protecţia Consumatorilor, pâinea de la tonete este expusă direct în geam, iar vânzătorii nu folosesc mănuşi atunci când servesc cumpărătorii. Tonetele firmei Europan de pe B-dul Independenţei, de la Fundaţie, din faţa Universităţii “Al. I. Cuza” vând nestingherite fără a ţine cont de cele mai elementare condiţii de igienă. Aceeaşi situaţie şi în cazul tonetelor firmei Tehnomex SRL. Pe strada Arcu există o tonetă în curtea unei case particulare unde se comercializează pâine neagră pentru care este afişată recomandarea unui medic de a cumpăra produsul pentru că “are efecte benefice asupra sănătăţii”, dar pe avizul de funcţionare nu este trecut şi numele societăţii respective. De asemenea, în gara Iaşi, în imediata apropiere a pasaralei, se găseşte o tonetă care şi-a “decorat” geamurile cu pâine în schimb nu şi-a afişat nicăieri avizul de funcţionare. Practic, în orice zonă a oraşului este vândută pâine neambalată, fără ca cei autorizaţi să ia vreo măsură. Toate încercările de a sesiza Oficiul pentru Protecţia Consumatorlui s-au lovit de zidul impus de conducerea instituţiei care a înţeles să răspundă cumpărătorilor cu indiferenţă. Dumitriţa NEAMŢU Promisiuni calde pentru sănătate Spitalele Socola, Şipote, Răducăneni şi Grajduri au primit ieri o “gură de oxigen” din partea Casei de Sănătate. Datoriile către furnizorii de utilităţi se ridică în prezent la peste 30 de miliarde de lei, în capul listei aflându-se spitalul Socola cu 25,7 miliarde de lei, urmată de Grajduri cu 1,5 miliarde şi Şipote cu 1,2 miliarde de lei. în urma discuţiilor, CAS a dat asigurări că va debloca 15 miliarde de lei pentru a mai atenua deficitul bugetar în care se zbat spitalele ieșene, urmând ca în zilele următoare Ministerul Industriilor să ofere alte 10 miliarde de lei. (G.U.) Un ieșean urmărit prin Interpol a fost arestat la Cluj ♦ Eduard Apostu este acuzat că a înşelat 25 de persoane Un tânăr din Iaşi dat în urmărire generală prin Interpol şi reţinut în Germania a fost arestat preventiv de procurorii clujeni, fiind acuzat că a înşelat 25 de persoane. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj au declarat că Eduard Ionel Apostu (27 de ani) a înşelat respectivele persoane în perioada noiembrie 1999 - ianuarie 2000, promiţându-le acestora că le va facilita obţinerea de locuri de muncă în străinătate. Potrivit poliţiştilor, Apostu le-a pretins clienţilor săi sume cuprinse între 100 şi 300 de dolari, primind, în final, suma de 133 milioane de lei. El a fost dat în urmărire la începutul anului trecut. Tânărul a fost descoperit şi reţinut în Germania, fiind preluat, la sfârşitul săptămânii trecute, de poliţiştii clujeni de la Aeroportul Otopeni. Apostu a fost arestat preventiv, pentru 30 de zile, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, fiind acuzat de înşelăciune. Contabilul Spitalului Răducăneni a fost sechestrat de salariaţi ♦ pentru că nu şi-au primit salariile, angajaţii se afu în grevă de două zile Angajaţii Spitalului Răducăneni continuă greva declanşată în urmă cu două zile. Cei 30 de salariaţi ai instituţiei s-au baricadat în incinta spitalului şi au declarat că nu-i vor permite contabilului şef, Lidia Lupu, să părăsească spitalul, decât dacă reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică şi ai Casei Asigurărilor de Sănătate vor veni la Răducăneni pentru negocierea situaţiei. Contactat telefonic, Eugen Popescu, directorul adjunct al DSP a refuzat să comenteze conflictul de la Răducăneni. Mai mult, reprezentanţii DSP nu au ajuns la spital pentru a dezamorsa situaţia. In principal, protestării sunt nemulţumiţi pentm că nu şi-au primit salariile din luna septembrie. Valucă Melinte, liderul de sindicat ne-a declarat “Nu mai putem suporta, nimeni nu ne aude, avem copii și nu avem ce să le dăm de mâncare, salariile nu le-am primit din septembrie, iar indexările salariale nici vorbă. De ele a beneficiat doar fostul director Ciobănică care ne-a făcut să ajungem la această situaţie”. Greviştii atribuie o parte din vină şi Lidiei Lupu, contabilul şef al spitalului, pentm că nu a făcut toate demersurile necesare când a văzut că spitalul nu mai primeşte bani. în replică, Lidia Melinte spune că acuzaţiile salariaţilor sunt nefondate. în opinia sa, salariile nu au fost asigurate pentm că nu s-au realizat indicatorii pentm zilele de spitalizare, iar Casa de Sănătate nu a mai dat bani. Reamintim că salariaţii Spitalului Răducăneni au mai organizat astfel de proteste, singura măsură adoptată săptămâna trecută de Direcţia de Sănătate Publică fiind numirea medicului Bogdan Puha în funcţia de director, fostul director Emil Ciobănică fiind demis, tot la cererea salariaţilor. (D. T) Joi, 1 NOIEIYlbRIE 2001 RacXraMur 3 Ieșenii vor trece pe cură de slăbire Coşul minim de consum lunar, stabilit de Ordonanţa de Guvern 217/2000, pentm o familie formată din trei persoane cuprinde: 0,981 kg de brânză, 0,701 kg lapte bătut, 0,700 kg came vită, 2,524 kg came de porc, 14,861 lapte proaspăt, 5,888 kg mălai, 1,402 kg orez, 0,701 kg telemea oaie, 3,084 kg faină, 3,084 kg mere şi lista poate continua. Cu alte cuvinte, trei persoane vor consuma într-o săptămână cel mult un kilogram de came, porţia pentm fiecare membru al familiei fiind de 250 g de came. Având în vedere faptul că un kilogram de came de pasăre este de cel puţin 65.000 de lei, un kilogram de came de porc, de o calitate inferioară, atinge 100.000 de lei foarte puţini ieşeni mai reuşesc să-şi asigure “bruma” de came lunară, în total, pentm a cumpăra 4 kg de came are nevoie de puţin de 500.000 de lei. La aceste cheltuieli se adaugă alte câteva sute de mii de lei pentm celelalte produse alimentare Teoretic, o familie formată din trei persoane pentm a se simţi sătulă trebuie să aibă un venit de minim 5 milioane de lei, care să fie cheltuit numai pe mâncare. Dacă se ţine cont că mai trebuie suportate cheltuielile de întreţinere ale apartamentului, telefonul, energia electrică, gazul metan, transportul în comun, veniturile familiei ar trebui să fie la 10 milioane de lei.. Vica ALEXANDRU Spitalul de Urgenţe, în criză Criza medicamentelor, provocată de neînţelegerile dintre Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi societatea Sicomed, afectează grav spitalele ieşene. La Spitalul de Urgenţă, medicii de la Unitatea de Primire a Urgenţelor au declarat că în circa două zile nu vor mai putea face față lipsei de medicamente analgezice. “Este jale, la ora actuală nu mai avem hemisuccinat de hidrocortizon, care este un medicament absolut necesar pentm noi. Mai avem doar opt fiole de dopamină. Acestea sunt doar medicamentele cărora noi nu le putem găsi un înlocuitor, de aceea situaţia este atât de gravă. Până la soluţionarea crizei, sperăm să nu mai avem pacienţi”, ne-a declarat medicul Tudor Ciuhodaru, şeful Unităţii de Primire Urgenţe. Deocamdată, cazurile mai grave sunt rezolvate cu medicamentele împrumutate de la alte secţii ale spitalului. Dănuț TANSANU Tichete de masă în loc de medicamente la maternitate continuare din pagina 1 “Greva de astăzi nu este benefică pentm activitatea maternităţii, iar populaţia Iaşului trebuie să afle despre starea de subfinanţare în care se găsesc spitalele. Din fericire, cu ajutoml rectificării de astăzi vom achita bonurile de masă pentm lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Pentm că nu mai avem banii necesari, furnizorii noştri de medicamente, materiale sanitare şi alimente, vor trebui să mai aştepte”, ne-a declarat dr. Mircea Onofriescu. Criza financiară prin care trece Maternitatea “Cuza Vodă” este resimţită şi din cauză că în Moldova, costul zilei de spitalizare este cu mult sub nivelul naţional. Cu o schemă organizatorică ce include 415 paturi, la ora actuală, Maternitatea Cuza Vodă este cel mai mare spital cu acest profil din Moldova. Deşi salariaţii instituţiei şiau reluat activitatea, acordarea tichetelor de masă se va răsfrânge asupra calităţii actului medical, deoarece din bugetul de 4,6 miliarde de lei, peste 86 la sută din aceşti bani se duc către plata salariilor, fondurile rămase fiind insuficiente pentm celelalte cheltuieli. Dănuț TANSANU Maternitatea "Cuza Vodă"