Flacăra Iaşului, iulie 2002 (Anul 3, nr. 524-550)

2002-07-01 / nr. 524

. n focal Cerşetorii, destin la marginea umanităţii pentru unii dintre cerşetori pare ca viaţa şi-a bătut joc de ei • un accident i-a aruncat pe alţii la marginea umanităţii Cerşetorii, oamenii care stau pe străzi întinzând mâna după o monedă de o mie de lei ori după o bucată de pâine, au devenit un fenomen pe care atât statul, cât şi societatea civilă preferă să îl minimalizeze la maxim. Unii trecători le pun câte ceva în palmele întinse, după cât îi lasă inima. Alţii îi privesc şi trec apoi mai departe. Adevărul este că şi printre cei care cerşesc se află o serie de escroci care din lene evită să-şi căute un loc de muncă, chiar şi temporar. De cele mai multe ori este aproape imposibil să poţi face diferenţa dintre cele două categorii. O simplă plimbare şi un pic de curiozitate a scos la iveală situaţii de nebănuit. Uneori ade­vărate tragedii. O clipă nefastă din viaţă, a întors soarta unor oameni transformându-i în victime ale destinului. Iar societatea, atunci când nu mai are nevoie de tine te expulzează la marginea ei, iar apoi mimează protecţia prin pensii ridicole şi aju­toare care nu folosesc la nimic.­­ Părinţii i-au băut banii pentru proteză Petrica Poenaru are doar 30 de ani şi este o victimă a părinţilor, nişte alcoolici notorii dintr-un sat moldovean. Fără picioare, se târăşte pe trotuare doar cu forţa mâinilor. Dacă nu eşti atent, poţi să te împiedici de el. Pe când avea 9 luni, din neatenţia unui frate mai mare, Petrică a căzut pradă unui incendiu în care şi-a pierdut ambele picioare. Medicii le-au amputat de deasupra genunchilor. Până la vârsta de 9 ani a stat la Leagănul de copii din Piatra Neamţ. Apoi a urmat tot felul de şcoli speciale. A învăţat cizmăria, dar nimeni nu i-a angajat şi a fost nevoit să se apuce de cerşit. Adunând leu cu leu, Petrică a reuşit, la un moment dat, să strângă 250.000 de lei pentru a-şi cumpăra proteze şi cârje. Numai că părinţii i-au furat banii şi i-au cheltuit pe băutură. Apoi a fugit de acasă. Din ceea ce câştigă zil­nic, se întreţine şi le mai dă şi celor care l-au adă­postit, nişte copii ai străzii ce şi-au amenajat sin­guri o baracă părăsită pe la o margine de oraş. Târându-se pe asfaltul străzilor acest băiat, uitat parcă de Dumnezeu, visează că într-o zi se va plimba într-un cărucior cu rotile. Victime ale unor accidente Mihai Minu are 50 de ani şi poate fi observat de foarte multe ori aşezat pe trotuarele din dreptul gării, îşi suflecă pantalonii până deasupra genun­chilor. Două picioare roşii, pline de răni, sunt expuse pentru a trezi mila trecătorilor. După cum povesteşte, în urmă cu vreo 15 ani, era docher în portul Constanţa. Câştiga bine şi muncea mult. Intr-o zi, în timp ce descărca un vapor coreean şi-a ars picioarele cu acid sulfuric. * Tratamentele pe care le-a urmat l-au costat o mulţime de bani. Şi-a salvat într-un fel picioarele, dar a rămas cu răni urâte, care de atunci nu se mai închid. Nu a mai putut munci şi a fost dat afară. Cine mai putea să aibă nevoie de un infirm? S-a întors acasă la familie. Acum doi ani i-a murit şi soţia. A fost nevoit să-i dea în grijă statu­lui pe cei trei copii ai săi. El locuieşte cu părinţii săi, doi bătrâni de vreo 70 de ani şi o pensie de mizerie. Expunându-şi picioarele pline de răni, Mihai Minu reuşeşte să strângă zilnic, din mila publică în jur de 50.000 de lei pe zi. Niculae Topşor are 65 de ani şi la viaţa sa a fost fotbalist, prin anii ‘60, la o echipă importan­tă pe vremea aceea. Sau cel puţin aşa îi place să spună. Piciorul stâng i-a îngheţat într-o iarnă şi cangrena a mâncat carnea până la os. Ultima sal­vare a fost amputarea. Acum are o pensie de handicapat care se ter­mină în câteva zile. în aceeaşi casă trăiesc trei familii: Niculae Topşor cu soţia, doi feciori căsă­toriţi şi şomeri, plus vreo trei nepoţi. Fiecare munceşte pe unde poate. Nici şcoala nu s-a lipit de ei, aşa că lecţia de supravieţuire este dură. Muncind cu ziua pe unde apucă, gândul lor este unul singur: să-şi cumpere astăzi pâine. Mâine vor vedea ce va mai fi. Maria Budeanu este dintr-un sat. Pensionară, ca mulţi alţi pensionari cărora nu le ajung banii pentru medicamente, vine zilnic în oraş pentru a mai câştiga câteva zeci de mii de lei, adunaţi din mila publică. Gheorghe Fănuş are 63 de ani şi este handica­pat locomotor. Nici lui nu-i ajunge pensia. De aceea iese în stradă. Când vede gardienii se ridică, îşi trage cârjele subţiori, şi şontâc, şontâc, pleacă pentru a nu-i găsi cerşind. Speră ca banii adunaţi toată vara să-i ajungă pentru a-şi cumpăra câteva lemne la iarnă. Teama de un răspuns Ce poate să facă societatea pentru astfel de oameni sau până unde se poate implica, iată o întrebare cu foarte multe răspunsuri: întotdeauna sunt preferate soluţiile cele mai uşoare. Societatea civilă, prin fundaţii şi asociaţii găseşte mai degrabă bani pentru protejarea câinilor vagabonzi, decât pentru năpăstuiţii sorţii, în cel mai bun caz le oferă o sumă de bani, insuficientă pentru sub­zistenţă, ca pensie de handicapat. Şi cu aceasta se poate considera că toată lumea şi-a făcut datoria. Despre programe pentru inte­grarea lor toţi au auzit, dar nimeni nu-şi asumă răspunderea pentru punerea în aplicare. Uităm deseori că oricare dintre noi am fi putut fi în locul acestor nefericiţi ai sorţii. Ce vină are Petrică Poenaru că părinţii săi sunt alcoolici? Ce vină au toţi ceilalţi că nu mai pot face servicii soci­etăţii? Cine sunt vinovaţii? Descoperirea vino­vaţilor ar rezolva problema? Iată întrebări la care ne este teamă să răspundem. Leonard RELEA Petrică mai visează încă la un cărucior cu rotile Scumpiri în masă • de astăzi, majoritatea tarifelor la serviciile publice şi preţurile la benzină se vor majora considerabil Luna iulie debutează cu noi majorări la preţul apei reci, a agentului termic şi a curentului electric. De asemenea, litrul de benzină va costa cu 1.550 de lei mai mult, în timp ce preţul băuturilor alcoolice va creşte cu 3 până la 5 la sută. Acest “bonus” de concediu oferit de guvernanţi are drept cauză creşterea bruscă a valorii monedei europene de la 26.864 de lei, cât era cursul valutar la­ 1 aprilie, la valoarea de 33.296 de lei, cursul înregistrat în 28 iunie. Ce înseamnă acest lucru pentru ieșeni este uşor de ima­ginat. Astfel, pentru serviciile oferite, RAJAC va încasa de acum cu 5 la sută mai mult decât în lunile precedente. “O dată cu scumpirile la celelalte utilităţi care vor surveni de la 1 iulie, probabil că şi preţul apei va fi majorat cu cinci la sută de la aceeaşi dată”, a declarat directorul RAJAC, Gheorghe Nechita (foto). în altă ordine de idei, nici preţul gigacaloriei nu are darul de a-i linişti pe ieşeni, în condiţiile în care acesta va creşte cu aproximativ 40 la sută, depăşind un milion de lei. “Adoptăm noul tarif impus de ANRE şi vom practica preţul naţional de referinţă, până la înregistrarea CET ca societate comer­cială”, a declarat Ioan Mihai, directorul CET. Cumulând cele două majorări, al preţului apei reci şi res­pectiv al gigacaloriei, este lesne de înţeles că se va scumpi şi apa caldă. Procentul estimat este de circa 23 la sută, preţul unui metru cub de apă caldă ajungând la 40.000 de lei, even­tualele variaţii fiind determinate în funcţie de distanţa punc­tului termic faţă de CET, precum şi de temperatura apei furnizate. Energia electrică se va scumpi şi ea cu 1,5 la sută. Singurele promisiuni optimiste vin din partea operatorilor de maxi-taxi, care susţin că pot suporta majorările de preţ ale benzinei, fără a fi nevoiţi să scumpească biletele pentru transport. (M.S.) Amor la distanţă Un ieşean s-a ales cu dosar penal la sfârşitul săp­tămânii trecute, după ce a fost prins trecând ilegal graniţa de stat. Jenică Iordănescu, în­ vârstă de 48 de ani, riscă să-şi petreacă între 1 şi 7 ani după gratii, pentru că a tre­cut înot Prutul pentru a-şi vedea iubita. Bărbatul este din satul Colţu Cornii şi a fost depistat de o patrulă de poliţişti de frontieră în zona Punctului de Trecere a Frontierei Ţuţora. El a spus poliţiştilor că de mai multă vreme are o relaţie cu o femeie din Republica Moldova, cu care intenţionează să se căsătorească şi că îi era mai uşor să ajungă la ea traversând ilegal graniţa. El le-a mai spus poliţiştilor că tot ilegal a ieşit din România. Jenică Iordănescu va fi prezentat în faţa procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, urmând ca ma­gistraţii să decidă, dacă cercetarea sa se va face în stare de arest preventiv sau în stare de libertate. (A. C.) Candidaţii ieşeni la admiterea în liceu sunt în pericol • se anunţă o concurenţă puternică din partea elevilor veniţi din alte judeţe Mâine este ultima zi în care candidaţii la admitere din alte judeţe se pot înscrie la un liceu sau la o şcoală profesională din Iaşi. Până ieri, la ora 12.00, numărul lor a ajuns la 120. Anul trecut 350 de absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe s-au înscris pentru un loc într-o uni­tate liceală din Iaşi. Conform declaraţiei inspectorului şcolar Julieta Grigoraş, secretar al Comisiei judeţene de admitere, majoritatea elevilor din alte judeţe au optat pentru Grupul Şcolar CFR Iaşi şi Colegiul Tehnic “D.Leonida” (Liceul Ener­getic), fiind singurele de profil din judeţ. Din statisticele deţinute de Inspectoratul Şcolar Iaşi, s-au înscris 4 candidaţi cu medii între 5 şi 6,17 între 6 şi 7,32 între 7 şi 8,45 între 8 şi 9 şi peste nota 9.00 sunt 24 de absolvenţi. Candidaţii sunt absolvenţi ai unităţilor gimnaziale din judeţele Moldovei, precum şi din Gorj şi Dolj. O parte din candidaţi au ales un liceu din Iaşi, datorită schimbării domici­liului. (G.P.) Lum­í, 1 iulie 2002 Alarmă de gradul zero la admitere • respinşii de la liceele vocaţionale au doar o zi la dispoziţie pentru o noua opţiune Astăzi, absolvenţii de gimnaziu care au optat pentru un liceu vocaţional, dar nu au trecut de probele de aptitudini sau testele de evaluare vor depune fişele de înscriere pen­tru a intra în admiterea computerizată. Ei au la dispoziţie doar o zi pentru a-şi alege opţiu­nile, deoarece mâine expiră perioada de în­scriere într-un liceu sau o şcoală profesiona­lă, în Iaşi, sunt 8 licee vocaţionale: Şcoala Normală, Seminarul Teologic, Liceul de artă, Liceul Sportiv, clasele bilingve din Colegiul Naţional, Liceul “M.Eminescu” şi “V Alec­­sandri”, precum şi Şcoala Waldorff. La Şcoala Normală s-au înscris 198 de candidaţi pe 106 locuri, dintre care 78 sunt pentru învăţătoare şi educatoare. La Semi­narul Teologic, doar 75 pe 84 de locuri, din­tre care 56 sunt repartizate la clasele de pa­trimoniu şi 28 la teologie. Pentru Liceul de artă au optat 277 de concurenţi pe 196 de locuri repartizate pe cele 5 profiluri astfel: arhitectură - 28 locuri, arte plastice - 56, coregrafie - 28, muzică - 56 şi teatru - 28. La Liceul Sportiv s-au înscris 244 de candidaţi pe 122 de locuri. Pentru clasele bilingve de la Liceul “M. Eminescu” au optat 182 de candidaţi pentru 84 de locuri, fiind şi cea mai mare concu­renţă înregistrată în acest an. La Liceul “V. Alecsandri”, pe 28 de locuri s-au înscris 55 de candidaţi. La Colegiul Naţional, unde sunt 28 de locuri, nu se ştie încă numărul candidaţilor, iar la Şcoala Waldorff pe cele 32 de locuri s-au înscris 36 de elevi. Elevii respinşi vor intra în admiterea computerizată fiind repartizaţi în funcţie de medie şi opţiune la un alt liceu, începând de astăzi, are loc transmiterea fişelor în centrele de înscriere, introducerea şi listarea datelor, acţiune programată până în 6 iulie la nivelul judeţului Iaşi. în 12 iulie, în fiecare şcoală se vor afişa listele cu elevii care s-au înscris în admiterea computerizată. Conform declaraţiei inspectorului şcolar Julieta Grigoraş, rezultatele vor fi afişate în data de 17 iulie la sediul ISJ Iaşi, în fiecare şcoală pentru proprii elevii şi în fiecare uni­tate cu clasa a IX-a cu elevii admişi. Gabi PĂDURARU Oraşul de sub noi continuare din pagina 1 De altfel, vatra veche a Iaşilor, adică perimetrul de la Palatul Culturii, de-a lungul străzii Anastasie Panu până spre strada Elena Doamna, este plină de căi subterane. Acestea s-au extins apoi, o dată cu dezvoltarea municipiului, de-a lungul străzii Ştefan cel Mare, Cuza Vodă, până la Biblioteca “M. Eminescu”. Bineînţeles că cele mai multe dintre ele au fost distruse în urma lucrărilor de construcţii sau canalizare. “De exemplu, în timpul realizării blocurilor de pe bulevardul Independenţei, au fost descoperite beciuri construite pe trei nivele. în timpul războiului, prin 1940, autorităţile vremii au decis să facă o cartare a beciurilor din vatra veche a Iaşilor, deoarece puteau fi folosite foarte bine ca adăposturi în caz de bombardamente. Atunci s-au numărat peste o mie de pivniţe” a precizat profesoml Ioan Caproşu. Tunelurile groazei, o legendă contestată de istorici Povestea privind existenţa unui aşa-zis tunel între Palatul Domnesc şi mănăstirea Cetăţuia prin care puteau fugi domnii cu trăsurile, rămâne doar o fabulaţie, crede reputatul istoric ieşean. De altfel, singura scriere care aminteşte despre acel tunel este “Monografia istorică şi socială ilustrată” a lui Nicolae Andriescu Bogdan, la începutul secolului XX, însuşi autorul recunoaşte că nu are dovezi, ci doar a auzit de existenţa unui tunel. El pune aceste dezvăluiri în gura unui arhitect, căruia nu-i pomeneşte numele. în altă parte a lucrării, Bogdan vine cu documente care confirmă că “în turnul cel mare de deasupra porţei Curţei Domneşti se afla un Paraclis, în care se făceau toate ceremoniile religioase ale Casei Domneşti şi jurămintele de credinţă cătră Domnie ale boierilor. Deasupra lui era o clopotniţă, iar dedesupt visteria, şi sub visterie era temniţa. “De asemenea, în revista “Propăşirea” din 1844, se precizează: “Turnul din dosul Cazarmei Cavaleriei din timpurile cele mai vechi şi pînă la 1832 au slujit de temniţă Domnească. In acel turn în partea sub­pământeană, unde niciodată lumina zilei nu răsbătea, adesea grozave tragedii se petreceau. Pe un pat de scânduri, acoperit numai cu un mindir de paie mucede, şedeau nenorociţii întemniţaţi, ferecaţi în obeze, ce erau legate cu lăcăţi de fer, de patru belciuge înfipte în păreţi. O opaiţă palidă, neputând răsbate deasa întunecime, sluj­ia numai a mări grozăvia locului”. După cum se poate observa, scrierile vremii nu fac nici un fel de referire la tunelul legendar, ci numai la beciuri folosite drept temniţe. Părerea unor arhitecţi este că ar fi fost imposibil de construit un tunel în lungime de câţiva kilometri care să lege Curtea Domnească de mănă­stirea Cetăţuia. Trecând peste volumul enorm de muncă, nu se putea asigura aerisirea tunelului şi în plus trebuia să traveseze zona mlăştinoasă a Bahluiului, în dreptul Podului Roş de astăzi, numită şi Broscăria. Poveşti despre oraşul subteran se vor mai scorni. Deşi unele dintre pivniţe mai pot fi recuperate şi redate circuitului istoric, cultural şi eco­nomic al Iaşilor, se pare că autorităţile nu par interesate să valorifice acest potențial. Leonard RELEA Flacon Iaşi­ lui BLITZ • UN PRUNC A MURIT DIN VINA BUNICII La numai un an şi şapte luni, un copil a murit din pricina neat­enţiei bunicii sale. . La sfârşitul săptămânii trecute, Ionuţ Gimi Caloian a fost lăsat de părinţi în grija bunicii sale, Eli­­sabeta Caloian, în vârstă de 70 de ani, din comuna Mironeasa. Vineri dimineaţă, în jurul orei 9, bătrâna l-a lăsat pe micuţ singur în cameră, în timp ce se juca, Ionuţ Ca­loian a găsit pe un dulap o bucată de sârmă pe care a băgat-o în priză. Electrocutarea a fost atât de puternică, încât micuţul a murit pe loc. Ancheta poliţiştilor a scos la iveală că vina aparţine bunicii, care nu ar fi trebuit să lase copilul nesupravegheat. (AC.) • NOAPTE DE COŞMAR LA SPITALUL DE URGENŢĂ în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, la Spitalul de Urgenţă din Iaşi s-au primit peste 100 de solicitări de cele mai diverse naturi. Pentru că a fost week-end şi sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, oamenii au băut şi au mân­cat mai mult decât de obicei, iar urmările nu s-au lăsat aşteptate. Trei bărbaţi înjunghiaţi, o ten­tativă de suicid, o bătrână cu mul­tiple fracturi sunt doar câteva din­tre cazurile care au necesitat inter­venţia medicilor. Numai în Iaşi şi în localităţile învecinate zeci de persoane au ajuns în comă alcoolică, au dez­voltat alergodermii la diverse ali­mente şi au făcut insolaţie cu com­plicaţii deosebite. (A.E.) • STUDENT MORT ÎN CONDIŢII SUSPECTE Poliţiştii ieşeni au declanşat cercetările în cazul unui tânăr stu­dent găsit în stare de inconştienţă. Cu toate că este posibil ca el să se fi sinucis, anchetatorii încearcă să afle dacă în spate nu se află de fapt o mână criminală. Sâmbătă dimineaţa, Florin Gheorghe Alupoaie a fost găsit în comă pe spaţiul verde de lângă căminul C2 din Complexul Stu­denţesc Târguşor Copou. Tânărul avea doar 19 ani şi era student al Facultăţii de Horticultură. Transportat la Spitalul de Ur­genţe Iaşi, Florin Alupoaie nu a mai putut fi salvat (A.C.) Anturaj periculos • fiica unor medici ieșeni a ajuns să fie trimisă în judecată pentru complicitate la spargeri La numai 16 ani, o tânără ieșeancă, fiica unor medici care lucrează de mai mulţi ani în străinătate, a ajuns să fie trimisă în judecată pentru complicitate la spargeri. Delia Jugaru, în vârstă de 16 ani, tocmai a terminat primul an la Liceul “Emil Racoviţă”, una dintre unităţile de învăţământ de elită din municipiul Iaşi. Pe parcursul anului trecut, ea l-a cunoscut pe Vasea Gavriliuc, în vârstă de 20 de ani, din Iaşi, în luna septembrie 2001, cei doi s-au hotărât să spargă magazine, pen­tru a face rost de bani. Astfel, ei au comis împreună şase furturi, în timpul cărora ea stătea de pază, iar el sus­­trăgea din societăţi comerciale tot ce îi cădea în mână. Valoarea totală a prej­udiciului creat se ridică la aproximativ 70 de milioane de lei. Cei doi au vândut bunurile unor cunoştinţe şi au cheltuit împreună ba­nii proveniţi din spargeri. Delia Jugaru şi Vasea Gavriliuc au fost amândoi tri­mişi în judecată la sfârşitul săptămânii trecute, urmând ca procesul lor să fie judecat după ce magistraţii instanţei ieşene se întorc din concediu. Andreea COZMULESCU

Next