Flacăra Iaşului, noiembrie 2003 (Anul 4, nr. 935-959)

2003-11-01 / nr. 935

focal Nici la Finanţe nu se ştie ! Nici cei care reprezintă Finan­ţele nu au auzit de Legea 250, care- i priveşte în mod direct. “Nu avem deocamdată nimic despre această lege. Singura moda­litate de plată prin cârduri în cadrul instituţiei noastre este cea a salarii­lor angajaţilor noştri”, afirmă Maria Ţăran, purtătorul de cuvânt al Di­recţiei Generale a Finanţelor Publi­ce Judeţene Iaşi. SSm­­bĂtĂ 1 NoiEiwbmE 2001 Racaha faluUji 5 Agenţii economici habar n-au că sunt obligaţi să primească plăţi prin sistemul electronic • de astăzi, atât instituţiile publice, cât şi agenţii economici furnizori de servicii ar fi trebuit sa puna la dispoziţia clienţilor un sistem electronic de plata a energiei, căldurii, gazului, telefonului mobil sau fix • majoritatea reprezentanţilor instituţiilor vizate de aceasta ordonanţa habar n-aveau despre conţinutul ei, cu atât mai puţin despre ceea ce ar fi trebuit sa facă • de la 15 noiembrie doar curentul electric poate fi plătit prin card Potrivit Legii 250/2003, agenţii e­­conomici furnizori de servicii de utilita­te publică, împreună cu instituţiile pu­blice care încasează impozite, taxe, a­­menzi, dobânzi sau penalităţi sunt obli­gaţi să accepte plata şi prin intermediul cârdurilor de debit şi de credit pentru facturile la utilităţi, având la dispoziţie aparatele de citit cârduri POS sau ghi­şeele automate de bancă ATM. Micii întreprinzători pot să stea liniştiţi deo­camdată, pentru că măsura îi priveşte doar pe colegii lor mai înstăriţi, care realizează o cifră de afaceri de peste 100.000 euro. Legea trebuia să intre în vigoare de la 1 iulie, dar cei vizaţi au mai primit un răgaz până astăzi pentru a-şi pune la punct înţelegerile încheiate cu băncile care instalează aparatele de citit cârduri şi ghişeele automate de plată electro­nică. Cu toate că actul normativ intră în vigoare de astăzi, cei vizaţi nu ştiu ni­mic despre obligaţiile impuse de guver­nanţi sau ştiu doar că mai au timp până când legea va putea fi aplicată. C-o fi una, c-o fi alta, numai de lege nu se ştie Reprezentanţii RomTelecom, una din societăţile care va încasa facturile şi prin mijloace electronice de plată, nu au aflat încă de ceea ce au hotărât legiui­torii acum câteva luni. Insă situaţia va fi remediată în scurt timp deoarece au deja contracte cu diferite instituţii ban­care, prin­ care atât persoanele fizice, cât şi cele juridice, pot apela la cârduri. “Noi am instituit încă de luna tre­cută acest sistem prin care agenţii eco­nomici, dar şi persoanele fizice, îşi pot plăti factura prin intermediul cardului. Deocamdată, nu ştiu nimic despre legea aceasta prin care instituţiile publice şi furnizorii privaţi de servicii pot să-şi achite consumul lunar de impulsuri cu ajutorul unei modalităţi de plată elec­tronice”, declară Letiţia Lucescu, purtă­tor de cuvânt în cadrul RomTelecom. La RAJAC şi CET, aceeaşi ambiguitate Nici la RAJAC conţinutul Ordo­nanţei nu era cunoscut. “Nu pot să mă pronunţ, nu am văzut actul normativ”, au fost cuvintele lui Tudor Tudose, şef al biroului de relaţii cu publicul. Aducându-i-se la cunoştinţă hotărârea guvernului, acesta a opinat că “orice leu, venit mai ales la timp în bugetul instituţiei, este binevenit” şi a dat toate asigurările că dacă legea aşa spune, atunci şi regia se va supune reglemen­tărilor în vigoare în cel mai scurt timp. La fel ca la celelalte instituţii, con­ducerea de la CET habar n-avea de ordonanţă. Inginerul Constantin Ciofu­ a văzut pentru prima dată prevederile ei abia ieri, când a fost contactat de un reporter al ziarului nostru. “Nu am ştiut de această ordonanţă, dar mi se pare binevenită”, a declarat el. Chiar dacă reglementările ar trebui să intre în vigoare de pe 1 noiembrie, Constantin Ciofu consideră că nu este şi cazul CET, întrucât deocamdată tre­buie respectate condiţiile din con­tractele încheiate cu clienţii, iar acestea nu prevăd platta pe cârduri.­ ­ • v . ■ Doar parlamentarii își plătesc energia electrică prin card Facturile electricitate vor putea fi achitate cu ajutorul cârdurilor începând cu data de 15 noiembrie când, la toate casieriile de autocitire din oraş, va exista câte un terminal electronic montat în acest scop. Un astfel de aparat costă aproxima­tiv 1.000 euro şi se montează la o reţea telefonică prin care se realizează tran­zacţiile la bănci. “Deocamdată nu este funcţional a­­paratul de la casieria din centrul ora­şului deoarece avem unele probleme la circuitele electrice pe care sperăm să le remediem în zilele următoare. La cele­lalte unităţi de casierie montările sunt pe ultima sută de metri. Putem să vă asigurăm de faptul că, la data de 15 noiembrie, vom putea oferi serviciul de plată prin card doar la consumatorii casnici unde s-a pus în practică modali­tatea de autocitire a consumului de energie electrică”, a spus Lucian Leca, purtător de cuvânt la SC Electrica SA. Agenţii economici au un regim fiscal separat şi este nevoie de mai multe for­malităţi pentru folosirea acestui sistem. “Până în prezent, am avut foarte puţine solicitări de plată prin card ban­car şi acestea au venit din partea unor parlamentari şi întreprinzători privaţi. Românii nu sunt încă familiarizaţi cu acest sistem şi considerăm că va dura mult timp până când va deveni o nor­­malitate”, a afirmat Lucian Leca. La Salubris, "unde-i lege nu-i tocmeală" în sfârşit, la Salubris se ştia despre ce este vorba. “Am auzit de această ho­tărâre, dar am înţeles că termenul la care trebuie să intre în vigoare s-a amâ­nat până la 1 ianuarie”, a afirmat Dorinel Zeciu, directorul de la Salubris. în orice caz, de la 1 noiembrie, servici­ul de salubritate nu poate să treacă pe acest sistem de încasări, pentru că, după cum susţine directorul societăţii, “pen­tru un astfel de sistem, ar trebui să avem şi noi aici un terminal, ca să putem ver­ifica cine a plătit şi cine nu. Dar dacă aşa s-a hotărât, aşa vom face, căci unde- i lege nu-i tocmeală”. Hotelurile sunt cele mai familiarizate cu mijloacele electronice de plată Datorită contactului direct cu lumea civilizată prin prisma clienţilor străini, sectorul hotelier a fost cel mai receptiv în a oferi posibilitatea de efectuare a plăţilor prin cârduri bancare. Majorita­tea hotelurilor din Iaşi au achiziţionat mai mult de un terminal de citire al câr­durilor existând chiar câte un astfel de aparat pentru fiecare bancă importantă. “Noi am achiziţionat aparatul încă din primele momente când s-a putut face acest lucru în România, adică prin 1994. La început era foarte rar utilizat şi numai de către clienţii străini. Acum, ponderea românilor care ne plătesc ser­viciile prin card este comparabilă cu a străinilor”, a spus Vasile Rusu, direc­torul Hotelului Orizont. Cu cardul la supermarket Agenţii comerciali sunt familiariza­ţi în proporţie redusă cu modalitatea de plată prin card bancar. Doar magazinele tip supermarket au montat terminale însă au unele probleme legate de tran­zacţiile bancare. La magazinul alimen­tar de la Hala Centrală sau Mall există încă de la înființarea lor în urmă cu doi­­trei ani, câte un aparat de citire a car­durilor montat la aproape toate casele de plată a cumpărăturilor. “Zilnic, avem în jur de 20 de per­soane care achită prin card bancar. Cele mai multe solicitări sunt în week-end când oamenii fac aprovizionarea pentru o săptămână şi plata în numerar este mai puţin eficientă. Clienţii cu dare de mână preferă acest sistem deoarece nu se percepe nici un comision la achitare aşa cum se întâmplă la descărcarea prin bancomat”, a afirmat Maria Atavei, casier-șef la Univers’AII de la Hala Centrală. La celelalte magazine, rareori se întâmplă să vedem în geam afişat sem­nul care arată că folosesc modalitatea de plată prin card. Aceasta, dacă în spate se află o firmă care se respectă, eventual de renume. Costul destul de ridicat, de aproximativ 1.000 euro pen­tru un terminal de citire a cârdurilor, îi împiedică pe cei mai mulţi comercianţi să adopte sistemele occidentale de primire a banilor de la clienţi. Adriana STANCIU, Iulian BĂNILĂ, Alina EBRAŞU Prea multe capete luminate pentru o singură idee încurcătura este de fapt produsă de cei puşi să ne rep­rezinte interesele în capitală, aleşi care au încurcat mai mult iţele actelor normative. Astfel, Legea 250/2003 nu pome­neşte nimic de sancţiunile prevăzute pentru încălcarea ei, aşa cum apare în Ordonanţa de Urgenţă 193/2002, pri­vind introducerea sistemelor moderne de plată. Potrivit OUG 193/2002, cei care trec peste obligaţiile impuse de stat vor umbla la buzunare, pentru că amenzile sunt de 10 până la 50 mili­oane lei. Tot în respectiva Ordonanţă, proprietarii de societăţi comerciale din municipii ar fi trebuit să aibă de furcă de la 1 februarie cu POS-urile şi ATM-urile, iar colegii lor din oraşe mai aveau de aşteptat până astăzi. De amenzi însă oamenii de afaceri au scăpat, pentru că mai-marii din Bucureşti au revenit cu Ordonanţa 86/ 2003, care modică OUG 193/2002, astfel încât nici vorbă nu mai poate fi de sancţiuni financiare pentru nere­­spectarea actului normativ." ULEIURILE PENTRU MOTOARE DISTRIBUITOR NAȚIONAL .. ..­, /, 4 - t­­­­ TEL/FAX: 0232-257611. 243099 IAȘI e-mail: sales@diaton.com Industriaşii vor ștergerea datoriilor de către Guvern • puse pe tapet, problemele economiei naționale şi-au găsit și antidot • Ieri s-au pus bazele Centrului Judeţean pentru elaborarea programelor de finanţare • Iaşul a fost reprezentat prin tot ce avea de soi, cu toate câ de la salonul Fabricat în Iaşi pentru România au absentat mari firme din judeţ, crede vicepreşedintele UGIR 1903 Consiliul Naţional al Uniunii Generale a Industria­şilor din România 1903, desfăşurat ieri în cadrul sa­lonului Fabricat în Iaşi pentru România, a devenit prilej pentru expunerea problemelor cu care se confruntă in­dustria şi economia românească, în general. “Economia românească este slabă, iar infrastructura ei nu este competitivă, fapt care a dus la pierderea unei bune părţi a pieţelor tradiţionale, în ultimii 12 ani, în România au intrat doar 9,6 miliarde dolari din afaceri, spre deosebire de Ungaria, unde au intrat 31 miliarde dolari”, afirmă Stelian Dorobanţu­, directorul Uniunii Generale a Industriaşilor din România 1903. Potrivit spuselor acestuia, printre soluţiile care ar duce la relan­sarea economică se numără şi creşterea puterii de re­prezentare a patronatelor judeţene, precum şi include­rea în comisiile de evaluare a programelor de finanţare a patronatelor. Pentru ca ideile să devină realitate, ieri s-au pus bazele Centrului Judeţean pentru elaborare­a programelor de finanţare, urmând ca pe viitor să se înfi­inţeze şi centre de afaceri pe lângă patronate. Unii cred, alţii se îndoiesc Printre proiectele UGIR 1903 se numără şi cel care va fi înaintat peste o săptămână la Guvern. Potrivit acestuia, aleşii din capitală ar trebui să ia în calcul am­nistia fiscală generală, care ar duce la ştergerea datori­ilor tuturor societăţilor comerciale. “Piaţa va fi cea care va cerne şi va decide cine va rămâne. O parte dintre datorii sunt ale firmelor care nu mai există, iar România este singura ţară din lume în care penalităţile pot depăşi cuantumul datoriilor”, afir­mă Stelian Dorobanţu. Nu toţi membrii UGIR 1903 cred însă în eficienţa proiectului de ştergere a datoriilor istorice. “Nu cred că e viabilă amnistia fiscală. Este vorba însă de un proiect al executivului de la UGIR, iar noi vom analiza proiec­tul”, spune Ioan Nani, vicepreşedintele Uniunii Gene­rale a Industriaşilor din România 1903. Deşi ar fi trebuit să participe la salonul deschis ieri firme mari din judeţ, acestea au preferat să rămână la sediile lor. Cu toate acestea, vicepreşedintele UGIR 1903 crede că Iaşul a fost reprezentat de cele mai bune societăţi, firme care s-au adaptat şi care vor rezista în structura judeţului. Adriana STANCIU Inspectorii OPC controlează termopanul în cursul acestei săptămâni aceasta, in­spectorii OPC au efectuat 30 de acţiuni de con­trol, soldate cu amenzi contravenţionale în va­loare de 20 de milioane de lei. De asemenea, cinci agenţi economici locali s-au ales cu aver­tismente pentru încălcarea normelor legislative în vigoare, în depozitul societăţii “Grup XL Compa­ny” s-a găsit produsul “Stafide preambalate” în lăzi de lemn la 10 kg, din import, distribuitor fiind SC “Sakkiro” SRL din Bucureşti. Produ­sul nu avea nici un element de identificare pre­cum denumirea lui, a importatorului, adresa acestuia, data durabilităţii minimale. “Am dis­pus oprirea temporară a comercializării pro­dusului neetichetat corespunzător, până la remedierea deficienţelor constatate. Conduce­rea unităţii a fost amendată cu suma de două milioane de lei”, a declarat directorul executiv al OPC, Ioan Haraga. în această perioadă, angajaţii OPC desfă­şoară o amplă campanie de verificare a respec­tării prevederilor legale privind protecţia con­sumatorilor la comercializarea tâmplăriei din lemn, PVC, aluminiu, PVC cu insecţie meta­lică şi a geamurilor termopan. Până în prezent au fost controlaţi şase agenţi economici cu acest obiect de activitate. Pentru lipsa agrementului tehnic pentru pro­dusele comercializate, SC “Alimet Grup” SRL a fost sancţionată cu o amendă în valoare de zece milioane de lei. Crin­a SECARĂ

Next