Flacăra Iaşului, aprilie 2005 (Anul 6, nr. 1367-1392)

2005-04-01 / nr. 1367

. n LOCAL • •• ----------------­--------------------------------------------------------------------------------------------------­Atentat la siguranţa naţională! Prin acestea, se urmărea crearea unei baze de date care să fie folosită pentru sabotarea unor afaceri ale con­curenţei, şantajarea oamenilor politici pentru protecţie, precum şi muşama­lizarea dosarelor penale pentru in­fracţiunile comise. Politicieni precum senatorul Ion Solcanu, deputatul An­­ghel Stanciu, senatorul Damjan Vos­­ganian, afacerişti ca Adrian Butucă, Viorel Roman, Andrei Panaitescu, Paul Neamţu, Mihail Vlasov sau ma­gistraţi precum Dan Bădărău au fost puşi sub urmărire de către tripleta infractoare de la NENA. Inf­ormaţiile despre aceştia trebuiau obţinute cu orice preţ, chiar şi prin interceptarea convorbirilor telefonice sau înregis­trarea audio-video a unor discuţii pri­vate. Trei reţele de informatori Sistemul închipuit de cei trei avea la bază un document elaborat de per­soane de specialitate, cadre active în serviciile de informaţii ale statului. Toată această ilegalitate a fost bazată pe racolarea unor persoane din siste­mul informaţional, poliţienesc, dar şi din cadrul parchetelor. Astfel, Depar­tamentul de Analiză şi Securitate In­ternă (ANA), cum fusese botezat de ». •Dig­­i I &.■ cei trei, funcţiona în cadrul grupului,» de firme având în componenţă şase persoane specializate, care, la rândul lor, controlau trei reţele de informa­tori. La aceştia se adăugau un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, un redactor şef al unui cotidian local şi un ofiţer activ al Serviciului Independent de Protecţie a Informa­ţiilor. Andrei Cristian . Andrei Cristian, fost ofiţer al Ser­viciului Economic din cadrul UP Iaşi, a demisionat din poliţie pentru a se in­tegra în serviciul de informaţii al gru­pului NENA. Andrei Cristian a fost investit ca şef al departamentului ANA şi a plecat din cadrul grupului în urma unor suspiciuni de folosire a ba­nilor departamentului în scopuri per­sonale şi desconspirare a unor infor­maţii confidenţiale despre Răzvan Şindilaru. Calenciuc Cristian şi generalul Poenaru Calenciuc Cristian, fost ofiţer în cadrul Serviciului Arme şi Muniţii din cadrul UP Iaşi, s-a pensionat înainte de termen pentru a se alătura lui Şindi­laro la serviciul de informaţii ANA. Calenciuc a devenit omul de încredere al lui Şindilaro după căderea în diz­graţie a lui Andrei Cristian. A fost de­semnat să adune informaţii despre un partener de afaceri al grupului din pe­rioada 1997-2000. Este vorba de fos­tul consilier prezidenţial, generalul Poenaru, care în urma şanatajului ce­lor trei a cedat grupului NENA trustul de presă Crom - Cronica Română, întrucât generalul Poenaru îşi pierduse sfera de influenţă datorită schimbării de putere în 2000. Şindilaru a schim­bat macazul şi a intrat în combinaţii de afaceri cu un alt general în rezervă, Valentin Ionescu. Poliţişti şi magistraţi Niculiţă Constantin, fost ofiţer în cadrul Serviciului Economic al UP Iaşi, a fost persoana care a instrumen­tat cercetările într-un dosar penal pen­tru­ mai multe infracţiuni comise de Eduard Mihăilescu. La puţin timp după ce procurorul Şuhan l-a arestat pe Mihăilescu în acest dosar, Niculiţă a renunţat la munca de poliţist pentru un loc în serviciul de informaţii al NENA. Relaţia nu a durat prea mult, din cauza unor neînţelegeri cu Răzvan Şindilaru. Ariton Ion, fost ofiţer în cadrul IJP Iaşi, a intrat şi el în hora serviciului ilegal al infractorilor de la NENA, re­nunţând la postul din cadrul poliţiei. Răduţac Gheorghe, fost ofiţer SRI, este şi el unul dintre pilonii departa­mentului de informaţii ANA. Este bănuit că ar fi plecat din SRI cu tot cu reţeaua de informatori, pentru a o folosi în interesul celor trei. Lor li s-a adăgat în mod oficial şi procurorul Grădinaru, care a activat la Parchetul Bacău. S-a pensionat în ma­gistratură şi s-a ocupat de problemele juridice ale serviciului. De fapt, toate a­­ceste persoane erau angajate ca şi con­silieri pe probleme economice sau juri­dice în cadrului grupului de firme Nena. Aparate de ascultare Pentru desfăşurarea activităţii au fost folosite aparate de supraveghere, înregistrare şi interceptare a convorbi­rilor telefonice. S-a încercat achiziţio­narea unor astfel de aparate de la Chişi­nău, iar apoi se bănuieşte introducerea lor în ţară pe alte filiere. Există informa­ţii că astfel de aparatură ar exista la fir­ma de pază a grupului de firme NENA. Prietenii de la ziar Mai mult, Mariana Hriţac, soţia lui Constantin Hriţac, redactorul şef al Ziarului de Iaşi, a fost angajată în ca­drul grupului de firme NENA. Se bă­nuieşte că aceasta ar fi făcut parte din aceeaşi structură a departamentului ANA. De altfel, este binecunoscută re­laţia foarte apropiată dintre Constantin Hriţac şi doi dintre infractorii de la NENA: Şindilaru şi Vieru. De remarcat firnele falimentare şi cu datorii la stat care au plătit sume considerabile la zia­rul lui Constantin Hriţac. Este un su­biect asupra căruia Flacăra Iaşului va reveni cu detalii. Dan TOMA “Dacă cele relatate de Flacăra Iaşului se confirmă, atunci este, categoric, o acţiune ilegală. Vom solicita instituţiilor abilitate să ver­ifice această situaţie şi să aplice legea. In privinţa sprijinului de care s-a bucurat acest grup, după cum spunea şi domnul preşedinte Băsescu, astfel de grupuri nu pot apărea decât cu sprijinului Poliţiei, Parchetului, Finanţelor etc. Sperăm să putem identifica aceste per­soane, astfel încât să fie trase la răspundere conform legii”. “Din ceea ce cunosc eu, Legea siguranţei naţionale interzice catego­ric existenţa unor astfel de servicii. Ca atare, cei care au făcut acest lucru vor răspunde penal în faţa legii”. “Din punctul meu de vedere, strict personal, ca individ, nu mă der­anjează, fiindcă nu am nimic de as­cuns. Dar, ca procedură legală, con­sider că este o practică ilegală, o practică anti-democratică. Aseme­nea practici trebuie să se desfăşoare strict între limitele legii. Nu ştiu dacă s-au înscris sau nu între aceste limite, dar cert este că asemenea sisteme de informaţii pot duce la nesiguranţa individului, indiferent că este mana­ger, om politic sau simplu cetăţean”. ■ i I . ... , - I “Nu mă interesează aceste j ! lucruri şi nu pot să dau declaraţii în i i legătură cu astfel de subiecte prin i i telefon. Pănă nu văd materialele, nu­­ pot să comentez”. Spionaj politic, economic şi sabotaj: acestea sunt ingredientele pe care le-au folosit infractorii de la grupul de firme NENA ca rezultat al activităţii unui serviciu de infor­maţii secret şi privat. Deşi este ilegal, Răzvan Sindilaru, Petrică Vieru şi Eduard 9 7 9 Mihăilescu au înfiinţat în cadrul grupului de firme pe care îl patronau o structură similară serviciilor de informaţii ale statu­lui, care avea ca principal rol strângerea de informaţii şi documente (mare parte com­promiţătoare - n.r.) despre oameni de afac­eri, politicieni, oameni din administraţia locală, judecători, poliţişti şi procurori. * Radu Prisăcaru, prefect Anghel Stanciu, preşedintele PRM Iaşi Petru Movilă, preşedintele Organizaţiei Municipale a PD Iaşi Ion Solcanu, ş­i preşedintele PSD Iaşi. VÍNERI 1 A J­VE 2005 3 Continuă războiul civil din­­ administraţia locală • Prefectul le-o trage viceprimarilor • cei doi viceprimari sunt iritaţi de şicanările prefectu­lui • Radu Prisăcaru se disculpă, acuzând la rându-i atitudinea negativă a celor din Primărie Viceprimarii s-au supărat rău. Pre­fectul le-o trage, le-o face, îi şicanează mereu, ca un bâzoi antipatic, stricându­­le bunul mers al treburilor din Primărie. “Numai cum să ne-o tragă, cum să ne-o facă se gândeşte. Dacă n-aş şti că a fost consilier local atâţia ani, aş spune că pre­fectul Radu Prisăcaru nu are nici o trea­bă cu administraţia locală”, spune viceprimarul Constantin Neculau (foto), indignat de ultimele interpelări ale pre­fectului. “Dacă avem schele pe biserici, înseamnă că lucrăm la ele. Gara nu este a Primăriei, ci a CFR-ului, Aeroportul aparţine de Consiliul Judeţean, iar dru­murile atât de proaste ce duc înspre Iaşi sunt în grija administraţiei centrale”, îşi apără nevoile şi neamul Neculau de acu­zaţiile prefectului că municipalitatea nu se preocupă îndeajuns de sus-amintitele obiective. “Din păcate, acest guvern nenorocit nu ne sprijină deloc, fiindcă Iaşul nu are o conducere care să rezoneze cu pu­terea”, a conchis Neculau. "Să studieze legea!" Constantin Adăscăliţei, celălalt vi­­­ceprimar, este la fel de deranjat de unele pretenţii venite dinspre Casa Pătrată, în speţă de invitaţia de a re­analiza situaţia ONG-urilor şi de a participa la o şedinţă a Consiliului de Dezvoltare Economică. “Dreptul de a ataca decizii ale Consi­liului Local îl are orice cetăţean, aşa în­cât această prerogativă a prefectului mi se pare supraestimată. Să studieze Legea Administraţiei Publice, să vadă că Pri­măria nu este subordonată Prefecturii”, punctează apăsat Adăscăliţei. In replică, prefectul Radu Prisăcaru a declarat: “In nici un caz, Prefectura nu face astfel de şicane politice. Noi pur şi simplu i-am invitat la o şedinţă, iar dacă ei au refuzat e problema lor”.­­ M . (M.B.) A murit snopit în bătaie Câteva ore de petrecere aveau să-i fie fatale unui bărbat din Iaşi. Bucuros că mai scăpase de o altă zi istovitoare­ de lucru, Daniel P, de 45 de ani, din Iaşi, a intrat în primul bar care i-a ieşit în cale şi s-a pus pe chefuit. Manelele din localul unde poposise, glumele prietenilor de pahar şi mai ales sticlele de băutură date pe gât l-au ţintuit pe bărbat până la o bu­cată de noapte pe scaun. într-un târziu, a plecat spre casă, nu oricum, ci pe mai multe cărări. Petrecerea de pomină nu i­­a adus însă numai prieteni, ci şi duş­mani. Aceştia l-au urmărit până în scara blocului unde au tăbărât pe el. După ce l-au bătut bine, au plecat lăsându-1 într-o baltă de­ sânge. în cele din urmă, Daniel a ajuns la Spitalul de Neurochirurgie în stare critică, fiind diagnosticat cu multi­ple traumatisme, un hematom subdural și fractură occipitală. In ciuda faptului că a fost imediat supus unei operaţii, băr­batul a decedat. Poliţiştii şi procurorii criminalişti au început imediat cercetă­rile, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie ramată de moartea victimei. Oamenii legii vor încerca să-i identifice şi să-i reţină pe potenţialii agresori într­­un timp cât mai scurt. (M.C.) Acestea nu sunt maşinii Acestea sunt imagini ale unor maşinii VINO SĂ VEZI ADEVĂRATELE MAŞINI IA

Next