Flacăra Iaşului, martie 2006 (Anul 7, nr. 1646-1672)

2006-03-01 / nr. 1646

EVENIMENT László Borbély la Iași Multe vorbe, fapte şi bani mai încolo • ministrul delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului, László Borbély, a fost ieri la Iași pentru a le prezenta ieșenilor programele la nivel naţional pentru următorii trei ani • spre deza­măgirea primarului Gheorghe Nichita, Iaşul nu mai este pe lista de priorităţi a Guvernului, privind construcţia de blocuri ANL, iar cele două drumuri naţionale care străbat municipiul mai aşteaptă ieşenii care nu prea se uită la televi­zor, dar foarte interesaţi de strategiile naţionale de dezvoltare ale Guvernului pentru următorii trei ani, ar fi putut să vină ieri la Palatul Administrativ pentru a le afla direct de la ministrul delegat cu Lucrările Publice şi Amenajarea Terito­riului, László Borbély. Timp de vreo două ore, cât a durat întâlnirea acestuia cu reprezentanţii Prefecturii, ai Consi­liului Judeţean, ai Primăriei municipiu­lui Iaşi şi ai câtorva zeci de primării şi firme de construcţii din judeţ, iar, apoi, conferinţa de presă, ministrul László Borbély le-a împărtăşit cu generozitate ieşenilor din viziunea şi planurile minis­terului pentru următorii ani. Deşi este de presupus că reprezentanţii autorităţilor publice ieşene aşteptau altceva, anume oarece semne de susţinere guvernamen­tală pentru proiectele de dezvoltare lo­cală, ministrul a susţinut, printre altele, că Guvernul va aloca 360 de milioane de euro pentru o serie de obiective de in­frastructură din oraşele cu cel mult 50 de mii de locuitori, că există un program de 300 de milioane de euro, pe trei ani, pentru realizarea de poduri, podeţe, ali­mentări cu apă, canalizări şi gropi de gunoi în zona rurală, că alte 340 de mili­oane de euro vor fi alocate pentru blo­curi ANL şi locuinţe sociale ş.a.m.d. Totodată, László Borbély a cert impli­carea autorităţilor locale în derularea unui program de reabilitare termică şi de refacere a faţadelor blocurilor, pro­gram în virtutea căria Guvernul, pri­măriile şi cetăţenii să suporte fiecare câte o treime din costurile necesare. Tot­odată, Borbély a menţionat că Exe­cutivul are în vedere modificarea legis­laţiei cu privire la consolidarea blocu­rilor cu risc seismic astfel încât procedu­rile să poată fi demarate la dorinţa a doar două treimi dintre locatarii direct vizaţi. “Vrem să schimbăm legislaţia astfel încât să putem da amenzi ustură­toare celor care nu iau măsuri pentru consolidarea blocurilor cu bulină (în municipiul Iaşi, există 250 de astfel de imobile - n.r.). Pe de altă parte, inten­ţionăm să sprijinim locatarii cu venituri modeste din aceste clădiri prin acorda­rea unor credite pe 20 - 25 de ani”, a susţinut ministrul. ANL-urile şi drumurile ieşene mai aşteaptă In ceea ce priveşte municipiul Iaşi, primarul Gheorghe Nichita nu prea a avut motive să se bucure de vizita mi­nistrului, cu toate că a avut grijă să îi în­mâneze acestuia o listă de proiecte prio­ritare şi de competenţa ministerului. A­­ceasta pentru că două dintre problemele stringente ale municipiului - blocurile ANL pentru tineri şi cele două drumuri naţionale care străbat Iaşul, anume DN 24 şi DN 28­­ nu par să figureze printre priorităţile pe următorii ani ale Guver­nului. Anume, de aproape doi ani, mu­nicipalitatea ieșeană a propus Execu­tivului trei noi amplasamente pentru blocuri ANL, în Grădinari, Nicolina şi CUG, totalizând în jur de 400 de aparta­mente. Borbély, însă, a subliniat că în a doua jumătate a anului, vor începe pro­cedurile premergătoare lucrărilor la doar două dintre acestea, în speţă Gră­dinari şi Nicolina, cu un total de numai 130 de apartamente. “în perioada 2001 - 2004, judeţul Iaşi a fost pe locul al treilea în ţară ca fonduri alocate şi număr de apartamente ANL executate. Este nevoie de o echili­brare la nivel naţional. Nu este normal ca înt-un judeţ ca Sălajul să fie predate 70 de apartamente, iar în alte părţi, o mie de apartamente”, a susţinut mi­nistrul, în ceea ce priveşte­ DN 24 şi DN 28, a căror reabilitare ar costa circa 200 de miliarde de lei, Primăria municipiu­lui Iași se vede nevoită să asiste în con­tinuare neputincioasă la degradarea acestora, cele două căi rutiere aflându­­se în administrarea Companiei Naţio­nale a Drumurilor. Cu toate acestea, László Borbély a fost de acord, în principiu, ca propunerea primarului Gheorghe Nichita în reabilitarea aces­tora să fie susţinută, în parteneriat, de Executiv şi autorităţile locale. “Dacă Executivul nu îmi dă un răs­puns la această solicitare cât mai re­pede, voi cere să ne dea drumurile îna­poi în administrare şi vom face noi un împrumut la bancă pentru a obţine fon­durile necesare. Nu pot să stau la nes­fârşit după cum se mişcă Guvernul”, a susţinut Nichita. Dan POSTOLEA I globalegoioter IAȘI, str.Sf. Petru Movilă, nr. 52, et. 1, 700014 Telefon: 0232 /212 718 fax 211 433; Mobil: 0741 261 236; 0748 150 375 e­mail: office@global-ecocenter.ro www.global-ecocenter.ro ECO FAST Servicii de depoluare și decontaminare Str. Fundac Plopii fără Soț, Nr. 1­22 TI­m / 7 tel: 0202/266c)()9 0­232/230105 . ­ Miercuri 1 martie 2006 3 LA FIX Ieşirea din 5 hibernare. Intrarea în gândul îngheţat şi rău 5 DORIN SPINEANU “în alt material, am să dau nume de scriitori bolnavi (încă tineri), care trăiesc de pe o zi pe alta... ” Bun. Aşa cum i-am promis d-lui prefect de Iaşi, dl Prisăcaru, iarăşi am să vorbesc despre chestia aia agasan­tă, plictisitoare şi inutilă, care se cheamă “Cultura la Iaşi”. Sigur, în opinia mea, chiar nu binemerităm atâţia oameni talentaţi, cari se sacri­fică de dragul unor fantasme ce le bântuie nopţile scăldate în sudoare şi nesomn, nefacând altceva decât să gândească cu mintea lor asupra aşezării acestei lumi, fie că o să fac în versuri, în proză, în eseuri sclipitoare, în acide şi deloc complezente cronici literare. Până la intervenţia brutală a d-lui prefect, aveam impresia că sun­tem şi noi, ăştia, scribii umili, o oarece utilitate publică, că poate n-om fi noi primii, în ordine meschină, direct-pro­­ductivi, dar atunci de ce dracu’ mai dăm denumiri de scriitori unor străzi patetice şi înguste şi le spunem cu mare mândrie vizitatorilor acestui oraş că, iaca, pe străzile cutare şi cutare, au călcat Creangă şi Eminescu. (Asta ca să dau numai două exem­ple...) Poate că peste o zi, un an, un veac, alt prefect, altă guvernare, alţi înalţi funcţionari se vor găsi de admiraţie spunând unor oaspeţi ai urbei că pe aici a călcat marele eseist Liviu Antonesei, că la Bolta Rece a băut un pahar de vin roş Luca Piţu, că editura măreaţă din vârful dealului Copoului a făcut-o numitul Silviu Lupescu, că Valeriu Gherghel debutant la peste 50 de ani, ne-a făcut nesperata onoare de­­ a-şi scrie eseurile impecabile în fru­mosul şi culturalul nostru oraş. Sigur, n-am cum să dau toate numele care­­îi vin acum în minte (sunt enorm de multe)... dar poţi să-l negi pe un. Nichita Danilov, pe un Dan Sociu şi, să mă ierte Dan Petrescu, Al. 3 Călinescu, cei adormiţi şi cei­­ neadorniţi pe care, din lipsă de spaţiu, ef n-am cum să-i pomenesc, dar care în­­ opinia d-lui prefect, “hibernează”? ! Bine că n-a zis că-n timpul acestui somn gagiii pomeniţi de mine (mai sunt câteva zeci) îşi mănâncă labele,­­­ îşi sug de sub unghii, deşi câţiva din-­ tre marii autori ieşeni contemporani­­ fac o foame de zile mari şi nicidecum, cum ar fi firesc, o demonstraţie în faţa Prefecturii. Păi, să faci foame în numele unei eternităţi capricioase, ca să aibă cu ce se mândri, după aia, nişte onanişti analfabeţi, mi se pare culmea­­ altruismului. în alt material, am să dau nume de­­ scriitori bolnavi (încă tineri), care trăi­esc de pe o zi pe alta şi care, dacă le ofer o ţigară, zic că l-au apucat pe Dumnezeu de un picior. Sper din toată inima că a trecut vremea primilor secretari, ăia care se pricepeau la toate şi că fiecare funcţionar public, de orice rang ar fi, nu-şi mai bagă nasul acolo unde nu-i fierbe oala. Mie, frate d-le prefect, nu-mi vii ! cu indicaţii preţioase; dacă vrei să iei problema în mâini harnice, măcar­­ respectă-i pe cei care fac imagine oraşului nostru, nu le da indicaţii şi hai să terminăm dracului şi Teatrul Naţional şi Filarmonica şi câteva case memoriale­­pe care nu le vizitează mai nimeni, între noi fie spus, dar care au un rol major - identitar). Nu CUG-ul este reprezentativ­­ pentru Iaşi, ci scriitorii săi, artiştii săi plastici, compozitorii săi şi alte cate­gorii de fraieri care încă îşi mai închipuie că doar mişcarea ideilor mişcă, cu adevărat, lumea. Eu zic să auzim numai de bine şi­­ să lucrăm împreună la un proiect (vezi N. A. Bogdan) care durează de peste­­ şapte sute de ani. Iar din hibernare să iasă fraierii de liberali!... IACA POZA .

Next