Flacăra Iaşului, septembrie 2006 (Anul 7, nr. 1803-1828)

2006-09-01 / nr. 1803

EVENIMENT CLM şi CJ divorţează din cauza fotbalului Oile ciobanului Nichita • “contractul de asociere în participaţiune” dintre CLM, CJ şi SC FC Politehnica Iaşi SA ar putea fi modificat la insistenţele administraţiei judeţene • după ce reprezen­tanţii Prefecturii şi presa locală au criticat public con­tractul, CJ s-a răzgândit subit • CJ poate forţa mâna CLM, obligându-i pe consilierii locali să revină asupra contractului • dacă nu o fac, aceştia sunt pasibili de răspundere penală • reprezentanţii municipalităţii îşi asumă gafa şi promit o şedinţă extraordinară de CLM, în care să modifice forma de finanţare a fotbalului . Dacă o turmă de vreo douăzeci de oi s-ar arunca cu capul înainte într-o râpă, ru­­pându-şi gâturile şi picioarele, ce-aţi cre­de? Că, la ce te poţi aştepta de la nişte oi, dobitoace-simbol ale stupidităţii, supunerii oarbe şi spiritului gregar. Sau probabil, ciobanul fie este nu e în toate minţile, fie e un criminal iresponsabil. Luni, consilierii locali au votat un “contract de asociere în participaţiune” cu SC FC Politehnica Iaşi SA, în virtutea căruia Consiliul Local Mu­nicipal ar trebui să aloce 30 de miliarde de lei vechi, iar Consiliul Judeţean alte 15 mi­liarde. După ce reprezentanţii Prefecturii au criticat public contractul, iar o parte a presei locale a demascat stupiditatea şi ire­sponsabilitatea consilierilor locali, CJ s-a răzgândit subit şi a propus o nouă fomnă, mai cumpătată, de finanţare a Politehnica. Ca partener al “asocierii în participaţiune”, CJ poate forţa mâna CLM, obligându-i pe consilierii locali să revină asupra contrac­tului şi, implicit, să-şi asume gafa. Noul scandal iscat pe seama finanţării fotbalului ieşean creionează un tablou sumbru: câte­va persoane doresc cu obstinaţie să bage bani în Politehnica, pentru aceasta sunt tari­ 1,0 al căror vile­ nu s-ar putea întâmpla aşa ceva sunt con­duşi de cu totul alte motivaţii şi calităţi ca discernământul, responsabilitatea, lucidi­tatea, respectul legii şi grija faţă de cetăţeni. Criticile Juriştii Prefecturii şi ziariştii ieşeni nu au fost nevoiţi să-şi bată prea tare capul pentru a observa că respectivul “contract de asociere în participaţiune” între CLM, CJ şi Politehnica abundă în gafe, totul părând să constituie o construcţie menită să acopere “o fornă mascată de finanţare ilicită”. “Aşa cum este redactat, acest con­tract este făcut pentm a fi atacat, pentm a se spune după aceea că CLM şi CJ au făcut ceea ce a trebuit, însă Prefectura a dorit să blocheze fotbalul”, a remarcat şi ieri Leonte. La rândul său, prefectul Radu Prisăcaru a sesizat ieri Consiliul Concu­renţei pentm a vedea dacă nu cumva aşa­­numitul “contract de asociere în participa­ţiune” nu reprezintă, de fapt, o ilicită finanţare nerambursabilă a unei activităţi comerciale. “Probabil că vom demara pro­cedura prealabilă atacării în contencios a hotărârii de CLM prin care s-a adoptat acest contract. Dacă, însă, între timp CLM va revoca hotărârea şi va modifica con­tractul, problema s-ar putea rezolva. Sun­tem nevoiţi, însă, să avertizăm că, dacă vor fi viraţi bani publici pe baza unui contract pe care noi l-am atacat în contencios, iar noi câştigăm procesul, atunci toţi cei care au semnat acest contract şi hotărârea afe­rentă, adică primar, directori şi consilieri, pot fi traşi la răspundere penală şi obligaţi să dea banii din propriul buzunar”, a aver­tizat prefectul. Maxim 10 miliarde Brisc, reprezentanţii CJ s-au trezit obsedaţi de două preocupări: faţă de lega­litate şi faţă de banul public. Ieri, preşedin­­titale CJ, J­ucian Flaişer,­­a­­afirrm­at că insti­­tuţia pe c­are o conduce ,nu va­ albea pentru Poli decât “5, maxim 10 miliarde de lei”. “Având în vedere că Politehnica este într-o situaţie mai dificilă, am făcut o anal­iză să vedem cum o putem ajuta. CJ nu poate sta deoparte, dar nici nu poate încăl­ca legea. Am cerut juriştilor să găsească fonnula legală şi care să stea în picioare în faţa oricăror atacuri. După părerea mea, CLM va face o nouă şedinţă, în care să dezbată o nouă formulă de susţinere a fot­balului. Dacă există o fornulă prin care să nu ne primim banii înapoi, nu o pot accep­ta decât cel mult până la finele anului, dar de la 1 ianuarie trebuie să găsim o alta, care să aducă şi eficienţă economică”, a susţinut Flaişer. "E treaba lor!" Secretarul general al CJ, Ion Serbina, a subliniat că aleşii judeţeni vor studia o for­mulă de contract cu totul diferită. “Noi vom suspune atenţiei consilierilor judeţeni o fornă de contract comercial, care va conţine şi o clauză clară privind recuper­area fondurilor. E treaba CLM ce au făcut consilieri locali! Vom propune ca acest contract să fie pe durata unui an, fiindcă este greu de crezut că poţi recupera aseme­nea sume în doar patru luni. Va exista obligatoriu o clauză de recuperare a ba­­nilor, inclusiv, prin...vânzarea de jucători, dacă nu se poate altfel. Clubul va­ trebui să spună clar cum ne va da banii înapoi, toate cele 10 miliarde de lei, plus un leu”, a pre­cizat Serbina. Administraţia judeţeană plusează, intenţionând să impună con­silierilor locali reanalizarea contractului şi modificarea acestuia, după principiile menţionate. “La începutul săptămânii vii­toare, după ce vom finaliza proiectul nos­tru de contract, îl vom înainta CLM, Po­litehnica şi Prefecturii. CLM va avea două alegeri: ori adoptă poziţia CJ, printr-o nouă şedinţă, ori nu o acceptă. Dacă nu o acceptă, contractul lor cade, fiindcă noi ne vom menţine punctul de vedere. Până nu este semnat de toate cele trei părţi, acest contract nu poate fi încheiat, iar banii nu pot fi scoşi din Trezorerie, nici de către noi, nici de către CLM”, a mai explicat Serbina. Cel puţin suspect este faptul că votul de marţi al consilierilor locali a fost prece­dat de două-trei săptămâni de consultări şi negocieri între juriştii CLM şi CJ, astfel încât forma contractului de asociere a părut, la acel moment, rodul unei “înţelegeri" între cele două instituţii. Or, acum, CJ dă în mod evident înapoi, iar CLM lasă impresia unui grup de oameni care, pur şi simplu, au dat cu bâta-n baltă. “A fost, într-adevăr, o consultare preala­bilă între noi, dar se pare că aceasta nu a fost înţeleasă, cum trebuie s-­a lăsat să-i scape Serbi­te.-:-;; l!tii !L ' Ruşine! După ce au votat cu iar entuziasm invers proporţional cu luciditatea o mas­caradă de contract, consilierii locali se văd puşi acum în faţa situaţiei de a ceda în faţa argumentelor CJ, de a-şi revoca hotărârea şi, implicit, de a-şi asuma public gafa. Este ceea ce a recunoscut şi purtătorul de cu­vânt de cuvânt al Primăriei, Andrei Trofor: “CLM este cel care a votat contractul. Iată că discuţiile ulterioare purtate la CJ au reliefat aceste inadvertenţe, aceste aspecte cu care ei, cei de la CJ, nu mai sunt de acord. Singura soluţie rămâne prezentarea acestor obiecţii în cadrul unei şedinţe ex­traordinare a CLM, analizarea lor şi luarea unei decizii de către consilierii locali”, a explicat Trofor. Dan POSTOLEA Tranzacții Imobiliare Hale industriale Terenuri Spatii comerciale Vile de lux Apartamente Preluari pentru vanzare, cumpărare si închiriere, case, vile, terenuri, spatii comerciale, terenuri, hale in toate zonele din oras si din tara. Oferim consultanta imobiliara pentr­u­: - întocmirea documentaţiei cadastrale­­ intabulare - obţinere cârti funciare1 - dezmembrare cârti funciare - obţinere avize, autorizaţii Iaşi - Romania, Bd.Independentei nr.9, bl.D1­­ Mezanin (bloc Piaţa Dimitrov,) Tel/Fax: 0232-2185­18; Mobil: 0788-626233 Preluam anunțuri si prin email: scala@caniasi.com Gratis c/ro SL 00­7 1 CD si m ‰0 0) CD ■j is? VÍNERÍ­­ SEPTE(VÍKRÍE 2006 LA FIX Spălarea /V • pe main DORIN SPINEANU Măi, toată lumea se spală pe mâini. De când au început să apară fragmente din celebrul caiet deţinut de tovarăşa Ghiţulică, ultima prim-secretară a PCR- ului la Iaşi, caiet în care se aflau numele unor domni şi doamne, persoane de sprijin ale Securităţii, toată lumea din caiet a început un soi de spovedanie publică jalnică, patetică, umilitoare şi, în acelaşi timp, sfidătoare. Mai bine taci dracului din gură, îţi vezi de treabă, te căieşti şi încerci­ să-ţi găseşti liniştea interioară. Sunt oameni care nu te iartă. Sunt oameni care te privesc cu milă, care te-au iertat. Taci. Chiar acum, Marius Oprea, ins care nu uită și nu iartă (şi eu îl cunosc bine!), lansează câteva modificări ale unor proiecte de lege menite să ne protejeze mai mult împotri­va unor excese ale Serviciilor Secrete. Ştiu că unii îl urăsc, dar aceia sunt din fosta Securitate, indivizi care vor dispă­rea din SRI, nişte rămăşiţe cu o menta­litate comunistă, care încă vor să ne mai domine. Na, n-au reuşit! Chiar dacă mai fac parte din “aparat”, sunt deconspiraţi, li s-a cerut doar să dea dovadă de bun simţ şi să-şi vadă de ale lor. Nu s-a cerut condamnarea la puşcărie, nici lapidarea, dar sunt convins că vor dispune de atâta forţă încât să se apere cu ferocitate. Să­­şi apere privilegiul de a şti ceva despre oricine, eventual să poată şantaja şi in­timida. E gata! De la popi la securişti şi sportivi, toţi vor fi daţi pe toaca presei şi, repet, nu li se cere decât să facă un pas înapoi. A fost un proces lung şi greu până să se ajungă la această curăţenie publică, dar, iarăşi am să mă repet - din alt articol - n-a fost o voinţă naţională în deconspirarea Securităţii. Ni s-a rupt mâna. Nu mai putem fi cu curul în două bărci, suntem în NATO, şi cu asta basta şi abia acum v-aţi dat seama cine ne-a­­ forţat la o baie morală. Personal, sunt amărât că o groază de oameni, pe care îi credeam de o integri­tate morală desăvârşită, au turnat. Dar asta-i viaţa. Putem ierta, dar nu putem uita. Cred ca Iorga a spus că acela care uită nu merită şi a zis vorbă mare, merită i­meditat pe sama acestei aserţiuni. Permanent o să avem nevoie de cărţi documentate despre ororile comunis­mului, şi eu chiar cred că aceia care au fost colaboraţionişti au fost şi nişte vic­­time-călăi. Sper că n-am fost greu de în­ţeles. Regăsirea trecutului, spălarea unei istorii falsificate, aducerea aminte, chiar­­ dacă răneşte pe unii, ajută la însănătoşi­rea acestei naţii bolnave, minţită şi care­­ chiar a fost în pericol să fie desfiinţată. Printre cei care au cerut dispariţia Ro­mâniei de pe hartă a fost şi tatăl fostului preşedinte Ion Iliescu. Bine că nu i-a ieşit mizerabila sa­ acţiune, că a fost trecut în ilegalitate cu tot cu partidul său de doi lei, dar chiar mă enervez când îl văd pe Ion Iliescu la televizor ieşind la înaintare cu memoria unui tată trădător pe care îl face erou! Trebuie să fii senil, prost intenţionat, răuvoitor ca să faci una ca asta. Bunicuţul acesta ar face mai bine să se ocupe de “problemele globale ale omenirii” decât de istoria naţională şi eventual, să pună la loc ceea ce a furat. Adică sentimentul de adâncă solidari­tate umană cu românii, prin repetatele sale mineriade. Din partea mea, să mă pupe undeva! • încă doi directori pe făraş? Revenit din scurtul său concediu şi, probabil, tocmai din această pricină, pre­fectului Radu Prisăcaru i s-a pus pata pe doi directori de servicii deconcentrate. Este vorba, mai întâi, de şeful Centrului Regional de Meteorologie Moldova, Constantin Drăcşineanu, care a cutezat să nu-i răspundă prefectului la telefon. “Sâmbătă seara, am fost nevoit să mă întorc în judeţ din cauza inundaţiilor. Când am încercat să mă informez cum va fi vremea în următoarele ore, am dat un telefon, dar domnul director Drăc­şineanu nu mi-a răspuns. Am mai încer­cat o dată, însă și-a închis telefonul, pro­babil fiindcă este în concediu. Am vorbit cu altcineva de la Centrul Meteorologic, care mi-a spus că abia spre dimineață va mai ploua. Ei bine, în jumătate de oră ploua cu găleata”, a relatat Prisăcaru. Cel de-al doilea director intrat în colimatorul prefectului este şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimen­telor Iaşi, democratul Ionel Bondoc, care s-a trezit să plece în concediu chiar în timpul demarării unui control al şefilor săi din Capitală. “Vom lua o decizie cu privire la cei doi când aceştia se vor în­toarce din concedii”, a mai spus prefectul. (DP) IACA POZA

Next