Flacăra Moinestiului, 1956 (Anul 3, nr. 1-37)
1956-08-22 / nr. 1
I PartiduSe nțelépt condune. VIAȚA DE PARTID Comuniștii în fruntea luptei pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August In cinstea zilei de 23 August, marea sărbătoare națională a poporului nostru, colectivul minei Leorda, în frunte cu comuniștii a muncit cu mult entuziasm pentru îndeplinirea angajamentelor luate de a da patriei sute de tone de cărbune peste plan. Cuvîntul comuniștilor a fost și este o călăuză vie în munca minerilor. Așa se explică faptul că la ultima consfătuire de producție cu șefii, de schimb, maiștrii și brigadierii grupelor de la abataje, unde s-a analizat mersul îndeplinirii, angajamentelor în cinstea zilei de 23 August, toate grupele s-au prezentat cu angajamentul îndeplinit și unele chiar cu el depășit. De exemplu, numai în primele două săptămîni ale lunii, curente 6 grupe de mineri și-au realizat sarcinile de plan în proporție de 115—135 la sută. Subliniind succesele obținute, participanții la consfătuire au scos în evidență faptul că obținerea acestor frumoase rezultate este rodul muncii politice desfășurată de comuniști, la locurile de muncă. Tot comuniștii au fost acei care au îndrumat și sprijinit întrecerea socialistă între grupe și schimburi, pe de o parte, iar pe de altă parte ei s-au situat în tot timpul în fruntea tuturor acțiunilor, constituind exemple demne de urmat pentru utemiști și nemembri de partid. Totodată comuniștii îndrumați și ajutați de biroul organizației de bază au sprijinit îmbunătățirea condițiilor de muncă în abataje, iar ca rezultat obiectivele concrete care au fost stabilite sunt îndeplinite în întregime. In acest scop s-a acordat o atenție deosebită următoarelor probleme : s-au efectuat o serie de lucrări, de întreținere în abataje, ila liniile de transport, care iau avut drept rezultat îmbunătățirea transportării cărbunelui. Tot în vederea asigurării unui transport cît mai rapid al cărbunelui s-au introdus vagonete noi, iar din cele existente, care aveau rulmenți uzați, au fost reparate cu sprijinul ■ atelierului circa 30 și date în folosință pînă în ziua de 19 august a.c. De asemenea, grupele de întreținere au mai efectuat unele lucrări de armare în abataje și au reparat flanșele care au fost uzate de la conductele de aeriaj. Aceste lucrări au fost îndrumate și sprijinite în mod permanent de comuniștii D. Scînteie, Gh. Hanu și alții. Ca urmare a aplicării în practică a măsurilor luate și a mobilizării întregului colectiv de mineri alături de comuniști, s-a imprimat un ritm de muncă constant. Mai mult, organizația de bază prin comuniști, se preocupă în mod permanent de creșterea treptată a acestui ritm de lucru pentru a fi continuat cu același entuziasm și pe mai departe. Acest fapt ne este ilustrat de însăși succesele obținute de majoritatea grupelor de abataj cum sînt: grupa 13 condusă de comunistul Gh. Hanu ajutat de Gh. Mihnea care a reușit nu numai să îndeplinească, ci chiar să-și depășească cu peste 350 la sută angajamentul luat, îmbunătățind și calitatea cărbunelui extras, prin înlăturarea sterilului. Un alt exemplu grăitor îl oferă și grupa a 15-a de tineret condusă de atemistul C. Băbuț și îndrumată de comunistul C. Doboșaru, care s-a angajat să dea peste plan 100 de tone cărbune. Ea reușește să realizeze zilnic o depășire de 25 la sută față de sarcina de plan, ca și grupa 11 condusă de brigadierul Gh. Miron ajutat de comunistul I. Căzănel care reușește permanent să înregistreze o depășire față de sarcina de plan de 20 la sută. Succesele remarcabile obținute sunt o ilustrare vie a faptului că munca politică desfășurată în rîndul minerilor de către comuniști a dat roade și a dus la mobilizarea mai activă în muncă a celor peste 90 la sută din mineri care sunt cuprinși în întrecerea socialistă. De asemenea, o înrîurire bună asupra mersului întrecerii a avut-o și consfătuirea, care a fost deosebit de utilă și a dus la activizarea muncii în cadrul grupelor și la remedierea unor deficiențe care mai împiedicau munca de îndeplinire a angajamentelor luate. Plan, întrecere, oameni — ...Să trecem deci, la alte întrebări. Am aflat că în luna iulie ați depășit pianul și că acum, pe august, sînteți la zi cu sarcinile din pian. Ați putea să-mi spuneți ceva despre aceste lucruri? — Da, cu plăcere, răspunse tov. Mihai St. Ion directorul I.F.E.T. Comănești. In iulie am realizat planul la producția globală în proporție de 125 la sută, iar pe cea de marfă în proporție de 135 la sută, productivitatea muncii crescînd cu 23 la sută. Am dat peste plan 188 m.c. lemn de mină, 615 m.c. bușteni de fag, 59 m.c. lemn de foc și mulți alți metri cubi peste plan la alte sortimente. — Văd că aveți rezultate bune. Cum le-ați obținut? — Aceste rezultate au fost obținute în cadrul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August, întrecere care i-a cuprins pe toți muncitorii. Cele 6 brigăzi complexe au obținut depășiri de plan de 115—126 la sută. Pot evidenția brigăzile conduse de Ion Barbălată, Petre Abălănii și Gh. Macadam — Și cine va cîștiga întrecerea? — E greu de spus. Deocamdată toți sînt fruntași, însă nu m-aș supăra dacă o vor cîștiga toți. Și, cred că ei o să-mi facă una ca asta. Sînt în stare. — Muncitorii se ocupă probabil nu numai cu producția? — Aveți dreptate. Și ei și noi avem un timp liber pe care nu-l irosim. Acum cîtva timp am făcut o excursie cu decorului. Ca pădure vin mereu caravane cinematografice. Clubul de la Rădvan, l-ați văzut poate, acela din pădure, este foarte căutat de muncitori. Apoi casele li s-au acordat muncitorilor credite de stat și Nicolae Godeanu, frații Pruteanu și alții s-au și mutat în noile case. In curînd se vor muta și Dumitru Stoian și Arpad Acs. — Văd că aveți preocupări multiple. De altfel, terenul îmi confirmă acest lucru. Nu pot decît să vă mulțumesc pentru scurta convorbire. Păg. % N*. 1 (202) ti Flacara Moineștiului“ Despre învățământ... Azi e greu să reconstitui măcar un fragment din ceea ce a fost înainte de 1944. Ar fi un anacronism să-ți închipui comunele din raion fără școli de 7 ani, Moineștiul fără liceu, tinerii muncitori fără licee serale în care să-și completeze cunoștințele. Ședeam de vorbă cu doi tovarăși , mai vechi locuitori mine ai acestor meleaguri. decît In cîteva cuvinte au căutat să contureze un tabolu cît de cît apropiat de vechea realitate a învățămîntului, așa cum era el odinioară. In unele comune existau școli primare de 4 ani. Rar întîlneai cîte o școală de 7 ani. Atît, în sate, nici acestea. Cei care voiau să învețe, trebuiau să străbată prin ger sau arșiță prea mulți kilometri pentru etatea lor. Cei mai mulți se lăsau păgubași, in întreg raionul, nici un liceu. Copiii luau drumul învățăturii spre Gheorghieni, spre Bacău. Dar aceștia erau puțini față de miile de copii, rămași analfabeți sau, în cel mai fericit caz, absolvenți a 4 clase primare, sortiți ca în cîțiva ani să uite și ceea ce au învățat, sortiți să memoreze doar semnătura, singura dovadă a școlarizării lor. Acesta era tabloul învățămîntului „general și obligatoriu“ consfințit în constituția burgheză. Dar a venit 23 August 1944. Legile democratice n-au rămas simple vorba ci au prins viață, o viață exprimată prin școlile înălțate mai în fiecare sat, prin deschiderea de licee de zi și serale. In aceste școli au fost cuprinși toți copiii de vîrstă școlară și tot în acestea miile de analfabeți au făcut cunoștință — mulți din ei la bătrînețe — cu cartea. Acum cînd sărbătorim cea de a 12-a laniversare a vieții noastre libere, cînd se pregătește deschiderea noului an școlar, apar și mai evidente marile realizări ale regimului în domeniul educării generației tinere. In fiecare an, noi și noi edificii au venit să completeze rețeaua școlilor. Anul acesta, la Dealul Ariei în comuna Pîrjol, la Dealul Hrinarilor în comuna Bucșești, la Cuchiniș și Buruieni, în comuna Brusturoasa, la Păgubeni în comuna Dărmănești, la Bolătău s-au deschis noi lăcașe de învățămînt. In Comănești a luat ființă începînd cu anul acesta un liceu la care se și înscriseseră, încă cu cîteva zile în urmă, 78 elevi. Școlile serale pentru tineretul muncitoresc și sătesc s-au înmulțit, ca o consecință a dorinței de învățătură a tineretului. * *! Milai La Comănești, la Moinești, Dărmănești și începînd din anul acesta și la Asău, celor pe care viața i-a împiedicat să învețe atunci cînd trebuia, li s-au pus la dispoziție școli, profesori, tot ceea ce le trebuie pentru a deveni mai folositori societății. Și tabloul mare, încîntător al realității vii, se completează minunat cu cele 26 grădinițe rurale și 6 urbane existente, cu cele două școli profesionale în care aceiaș tineri care scrutează cu bucurii viitorul, se pregătesc să devină muncitori calificați pentru industrie. Vor mai trece cîteva zile și pe porțile școlilor, îmbrăcați în hain de sărbătoare, vor pătrunde suu de copii, zburdalnici și gălăgios ca întotdeauna. Și vor începe ca lirele didactice, acești eroi anonimi cu suflete mari, să le dăruiască picătură cu picătură din cunoștințele lor, din dragostea și noblețea lor. Și datorită acestei dăruiri care nu poate fi măsurată în nici o valoare materială, copiii aceia zburdalnici și gălăgioși vor începe să gîndească în mod ordonat, să cunoască literatura și arta, matematicile și chimia, vor începe să dezlege tainele vieții și vor contribui la evoluarea lor. Vor crește oameni viguroși, sănătoși și învățați, oameni demni de era socialistă în care trăim. Noul fan școlar care începe acum, are darul să marcheze o etapă nouă în dezvoltarea învățămîntului în patria noastră, o etapă în care multe inconveniente au fost lichidate. Și toate acestea, numai datorită mărețului 23 August, datorită soarelui nou care ne luminează calea. D. B. Lucăceștiul este un oraș tînăr. Există noi clădiri noi ce-și reliefează formele majestuoase și în care locuiesc cei ce le-au înălțat prin propria muncă. Există aici pe lîngă alte instituții de folos general, o școală în care copiii, descendenții vechilor puțari și păcurari din satele împrejmuitoare, vin să învețe meserii noi, accesibile lor datorită mărețului 23 August. Vin cei mai mulți dintre ei, din sate. Părăsesc strămoșeasca sapă, cu bucuria că pe acele bucăți de pămînt, pe care bunicii și părinții lor au vărsat sudoare amară, duduie tractoare ce împlîntă fiare voinice în glia grea. In locul lor, rămîn mașinile. Ei au pășit pe ușile școlii, ce li s-au deschis larg, cu îmbietorul „Bun venit“ rostit de profesori, de educatori, de promoțiile mai vechi. Vin aproape copii și iau hotărîri ce par poate obișnuite, dar care constituie semnificații istorice. — Eu mă voi face sondor șef! — Eu mecanic! ...Și se pun pe învățătură, pe muncă, cu tenacitatea oamenilor care au un țel precis în viață. Clădirile în care se află sălile de cursuri, dormitoarele, freamătă de optimismul celor 120 de tineri ce se pregătesc temeinic să pășească în viață. Așa cresc, pe neobservate, noile cadre de muncitori calificați, care se avîntă în iureșul producției cu vigoarea caracteristică tinereții. Și pentru ca ei să crească oameni întregi, sănătoși fizic și psihic, partidul și guvernul țării noastre le acordă lor, ca dealtfel tuturor tinerilor din patria noastră, o grijă părintească, îmbrăcăminte, încălțăminte, hrană, internat, rechizite și manuale școlare, profesori și educatori. Intr-un cuvint, tot ceea ce este necesar vieții, primesc elevii acestei școli în mod absolut gratuit. Odată cu începutul noului an școlar, o veste îmbucurătoare, efectivul școlii se mărește cu încă 100 de elevi, fapt pentru care școala a fost dotată cu un nou internat, cu mobilier, cu toate amănuntele necesare unui asemenea lucru. încă 100 de elevi, pe lîngă cei 120, vor face cunoștință cu tehnologia materialelor, cu desenul tehnic, cu utilajul de foraj. Și pentru ca să se facă o mai strînsă legătură a teoriei cu aplicațiile practice, școlii i s-a mai pus la dispoziție un atelier școală dotat cu tot utilajul și sculele necesare. La orele de cursuri, la sonde, în atelier, tinerele vlăstare vor învăța să smulgă adîncurilor uriașe bogății, care vor lua drumurile patriei, și vor mîna nenumărate motoare, vor aduce ilumina noii noastre civilizații în fiecare casă. Este multilaterală pregătirea pe care o capătă acești elevi. Un loc important îl ocupă educația fizică, practicată l atît dimineața la gimnastica de înviorare, cît și pe terenurile de sport. In nenumărate rînduri, sub îndrumarea atentă la profesorilor și educatorilor, înotători, crcsiști, voleibaliști și-au disputat întîietatea față de alte echipe de tineret ale raionului. Și nu sunt puține cazurile cînd pregătirea lor teoretică și forța musculară i-a ajutat să se impună ca sportivi buni, acum juniori, dar în viitor sportivi de performanță. Pentru aceasta ei au la dispoziție echipament sportiv, terenuri de sport. Munca cultural-artistică vine de asemenea să-și aducă aportul la formarea unor cetățeni culți, instruiți pentru misiunea pe care o au. Echipa artistică a acestei școli, formată din coriști și dansatori, a participat în cadrul celui de al IV-lea concurs artistic al formațiilor de amatori ale sindicatelor. Ei au adus pe scenă voia bună a tinereții, optimismul, îndrăzneala și curajul propriu anilor aceștia. Ei au demonstrat în fiecare ocazie, la sondă, pe scenă, în clasă sau pe terenul de sport aceeași bucurie, aceeași dorință de a se afirma ca oameni, hotărîți ai noii generații. Aspecte din viața elevilor. ------38»*. . 'r,'*?,' o»»«»#***'* / *«Il - La practică " o ...Și la serbarea de sfîrșit de an. ......_ a