Flacăra Moinestiului, 1956 (Anul 3, nr. 1-37)

1956-08-22 / nr. 1

I PartiduSe nțelépt condune. VIAȚA DE PARTID Comuniștii în fruntea luptei pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August In cinstea zilei de 23 August, marea sărbătoare națională a po­porului nostru, colectivul minei Leorda, în frunte cu comuniștii a muncit cu mult entuziasm pen­tru îndeplinirea angajamentelor luate de a da patriei sute de tone de cărbune peste plan. Cuvîntul comuniștilor a fost și este o călăuză vie în munca mine­rilor. Așa se explică faptul că la ultima consfătuire de producție cu șefii, de schimb, maiștrii și briga­dierii grupelor de la abataje, unde s-a analizat mersul îndeplinirii, an­gajamentelor în cinstea zilei de 23 August, toate grupele s-au prezen­tat cu angajamentul îndeplinit și unele chiar cu el depășit. De e­­xemplu, numai­ în primele două săptămîni ale lunii, curente 6 gru­pe de mineri și-au realizat sarci­nile de plan în proporție de 115—135 la sută. Subliniind suc­cesele obținute, participanții la consfătuire au scos în evidență faptul că obținerea acestor fru­moase rezultate este rodul muncii politice desfășurată de comuniști, la­ locurile de muncă. Tot comu­niștii au fost acei care au îndru­mat și sprijinit întrecerea socia­listă între grupe și schimburi, pe de o parte, iar pe de altă parte ei s-­au situat în tot timpul în fruntea tuturor acțiunilor, consti­tuind exemple demne de urmat pentru utemiști și nemembri de partid. Totodată comuniștii îndru­mați și ajutați de biroul organi­zației de bază­­ au sprijinit îmbu­nătățirea condițiilor de muncă în abataje, iar ca rezultat obiectivele concrete care au fost stabilite sunt îndeplinite în întregime. In acest scop s-a acordat o a­­tenție deosebită următoarelor pro­bleme : s-au efectuat o serie de lucrări, de întreținere în abataje, ila liniile de transport, care iau a­­vut drept rezultat îmbunătățirea transportării cărbunelui. Tot în vederea asigurării unui transport cît mai rapid al cărbunelui s-­au introdus vagonete noi, iar din cele existente, care­­ aveau rulmenți u­­zați, au fost reparate cu sprijinul ■ atelierului circa 30 și date în fo­losință pînă în ziua de 19 august a.c. De asemenea, grupele de în­treținere au mai efectuat unele lucrări de armare în abataje și au reparat flanșele care au fost uza­te de la conductele de aeriaj. A­­ceste lucrări au fost îndrumate și sprijinite în mod permanent de co­muniștii D. Scînteie, Gh. Hanu și alții. Ca urmare a­­ aplicării în prac­tică a măsurilor luate și a mobi­lizării întregului colectiv de mi­neri alături de comuniști, s-a im­primat un ritm de muncă constant. Mai mult, organizația de bază prin comuniști, se preocupă în mod per­manent de creșterea treptată a a­­cestui ritm de lucru pentru a fi continuat cu același entuziasm și pe mai departe. Acest fapt ne este ilustrat de însăși succesele obți­nute de majoritatea­ grupelor de abataj cum sînt: grupa 13 condu­să de comunistul Gh. Hanu ajutat de Gh. Mihnea care a reușit nu numai să îndeplinească, ci chiar să-și depășească cu peste 350 la sută angajamentul luat, îmbunătă­țind și calitatea cărbunelui extras, prin înlăturarea sterilului. Un alt exemplu grăitor îl oferă și grupa a 15-a de tineret condu­să de atemistul C. Băbuț și îndru­mată de comunistul C. Doboșaru, care s-a­­ angajat să dea peste plan 100 de tone cărbune. Ea reușește să realizeze zilnic o depășire de 25 la sută față de sarcina de plan, ca și grupa 11 condusă de briga­dierul Gh. Miron ajutat de comu­nistul I. Căzănel care reușește per­manent să înregistreze o depășire față de sarcina de plan de 20 la sută. Succesele remarcabile obținute sunt o ilustrare vie a faptului­­ că munca politică desfășurată în rîn­­dul minerilor de către comuniști a dat roade și a dus la mo­bilizarea mai activă în muncă a ce­lor peste 90 la sută din mineri care sunt cuprinși în întrecerea socia­listă. De asemenea, o înrîurire bună asupra mersului întrecerii a avut-o și consfătuirea, care a fost deosebit de utilă și a dus la acti­vizarea muncii în cadrul grupelor și la remedierea unor deficiențe care mai împiedicau munca de în­deplinire a angajamentelor luate. Plan, întrecere, oameni — ...Să trecem deci, la alte în­trebări. Am aflat că în luna iulie ați depășit pianul și că acum, pe august, sînteți la zi cu sarcinile din pian. Ați putea să-mi spuneți ceva despre aceste lucruri? —­ Da, cu plăcere, răspunse tov. Mihai St. Ion directorul I.F.E.T. Comănești. In iulie am realizat planul la producția globală în pro­porție de 125 la sută, iar pe cea de marfă în­ proporție de 135 la sută, productivitatea muncii cres­­cînd cu 23 la sută. Am dat peste plan 188 m.c. lemn de mină, 615 m.c. bușteni de fag, 59 m.c. lemn de foc și mulți alți metri cubi pes­te plan la alte sortimente. — Văd că aveți rezultate bune. Cum le-ați obținut? — Aceste rezultate au fost obți­nute în cadrul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August, în­trecere care i-a cuprins pe toți muncitorii. Cele 6 brigăzi comple­xe au obținut depășiri de plan de 115—126 la sută. Pot evidenția brigăzile conduse de Ion Barbă­­lată, Petre Abălănii și Gh. Maca­dam — Și cine va cîștiga întrecerea? — E greu de spus. Deocamda­tă toți sînt fruntași, însă nu m-aș supăra dacă o vor cîștiga toți. Și, cred că ei o să-mi facă una ca asta. Sînt în stare. — Muncitorii se ocupă probabil nu numai cu producția? — Aveți dreptate. Și ei și noi avem un timp liber pe care nu-l irosim. Acum cîtva timp am fă­cut o excursie cu decorului. Ca pădure vin mereu caravane cine­matografice. Clubul de la Răd­­van, l-ați văzut poate, acela din pădure, este foarte căutat de mun­citori. Apoi casele­ li s-au acordat muncitorilor credite de stat și Nicolae Godeanu, frații Pruteanu și alții s-au și mutat în noile case. In curînd se vor muta și Dumitru Stoian și Arpad Acs. — Văd că aveți preocupări mul­tiple. De altfel, terenul îmi confir­mă acest lucru. Nu pot decît să vă mulțumesc pentru scurta con­vorbire. Păg. % N*. 1 (202) ti Flacara Moineștiului“ Despre învățăm­â­n­t... Azi e greu să reconstitui măcar un fragment din ceea ce a fost înainte de 1944. Ar fi un anacro­nism să-ți închipui comunele din raion fără școli de 7 ani, Moineș­­tiul fără liceu, tinerii muncitori fără licee serale în care să-și com­pleteze cunoștințele. Ședeam de vorbă cu doi tova­răși , mai vechi locuitori mine ai acestor meleaguri. decît In cîteva cuvinte au căutat să con­tureze un tabolu cît de cît apro­piat de vechea realitate a învăță­­mîntului, așa cum era el odinioară. In unele comune existau școli primare de 4 ani. Rar întîlneai cîte o școală de 7 ani. Atît, în sate, nici acestea. Cei care voiau să în­vețe, trebuiau să străbată prin ger sau arșiță prea mulți kilometri pen­tru etatea lor. Cei mai mulți se lăsau păgubași, in întreg raionul, nici un liceu. Copiii luau drumul învățăturii spre Gheorghieni, spre Bacău. Dar aceștia erau puțini față de miile de copii, rămași anal­fabeți sau, în cel mai fericit caz, absolvenți a 4 clase primare, sor­tiți ca în cîțiva ani să uite și ceea ce au învățat, sortiți să memoreze doar semnătura, singura dovadă a școlarizării lor. Acesta era tabloul învățămîntu­­lui „general și obligatoriu“ consfin­țit în constituția burgheză. Dar a venit 23 August 1944. Legile de­mocratice n-au rămas simple vor­ba ci au prins viață, o viață ex­primată prin școlile înălțate mai în fiecare sat, prin deschiderea de licee de zi și serale. In­­ aceste școli au fost cuprinși toți copiii de vîrstă școlară și tot în acestea miile de analfabeți au făcut cunoștință — mulți din ei la bătrînețe — cu cartea. Acum cînd sărbătorim cea de a 12-a laniversare a vieții noastre libere, cînd se pregătește deschi­derea noului an școlar, apar și mai evidente marile realizări ale regimului în domeniul educării ge­nerației tinere. In fiecare an, noi și noi edificii au venit să completeze rețeaua școlilor. Anul acesta, la Dealul A­­riei în comuna Pîrjol, la Dealul Hrinarilor în comuna Bucșești, la Cuchiniș și Buruieni, în comuna Brusturoasa, la Păgubeni în co­muna Dărmănești, la Bolătău s-au deschis noi lăcașe de învățămînt. In Comănești a luat ființă începînd­ cu anul acesta un liceu la care se și înscriseseră, încă cu cîteva zile în urmă, 78 elevi. Școlile serale pentru tineretul muncitoresc și să­tesc s-au înmulțit, ca o consecință a dorinței de învățătură a tinere­tului. * *! Milai La Comănești, la Moinești, Dăr­mănești și începînd din anul aces­ta și la Asău, celor pe care viața i-a împiedicat să învețe atun­ci cînd trebuia, li s-au pus la dispo­ziție școli, profesori, tot ceea ce le trebuie pentru a deveni mai folositori societății. Și tabloul mare, încîntător al realității vii, se completează mi­nunat cu cele 26 grădinițe rurale și 6 urbane existente, cu cele două școli profesionale în care aceiaș tineri care scrutează cu bucurii viitorul, se pregătesc să devină muncitori calificați pentru indus­trie. Vor mai trece cîteva zile și pe porțile școlilor, îmbrăcați în hain de sărbătoare, vor pătrunde suu­ de copii, zburdalnici și gălăgios ca întotdeauna. Și vor începe ca lirele didactice, acești eroi ano­nimi cu suflete mari, să le dăru­iască picătură cu picătură din cu­noștințele lor, din dragostea și noblețea lor. Și datorită acestei dăruiri care nu poate fi măsurată în nici o va­loare materială, copiii aceia zbur­dalnici și gălăgioși vor începe să gîndească în mod ordonat, să cu­noască literatura și arta, matema­­ticile și chimia, vor începe să dez­lege tainele vieții și vor contribui la evoluarea lor. Vor crește oameni viguroși, să­nătoși și învățați, oameni demni de era socialistă în care trăim. Noul fan școlar care începe acum, are darul să marcheze o etapă nouă în dezvoltarea învățămîntu­­lui în patria noastră, o etapă în care multe inconveniente au fost lichidate. Și toate acestea, numai datorită mărețului 23 August, datorită soa­relui nou care ne luminează calea. D. B. Lucăceștiul este un oraș tînăr. Există noi clădiri noi ce-și relie­fează formele majestuoase și în care locuiesc cei ce le-au înălțat prin propria muncă. Există aici pe lîngă alte instituții de folos general, o școală în care copiii, descendenții vechilor puțari și pă­curari din satele împrejmuitoare, vin să învețe meserii noi, accesi­bile lor datorită mărețului 23 Au­gust. Vin cei mai mulți dintre ei, din sate. Pă­răsesc strămoșeasca sa­pă, cu bucuria că pe acele bucăți de pămînt, pe care bunicii și părin­ții­ lor au vărsat sudoare amară, duduie tractoare ce împlîntă fiare voinice în glia grea. In locul lor, rămîn mașinile. Ei au pășit pe u­­șile școlii, ce li s-­au deschis larg, cu îmbietorul „Bun venit“ rostit de profesori, de educatori, de pro­moțiile mai vechi. Vin aproape copii și iau hotă­­rîri ce par poate obișnuite, dar care constituie semnificații isto­rice. — Eu mă voi face sondor șef! — Eu mecanic! ...Și se pun pe învățătură, pe muncă, cu tenacitatea oamenilor care au un țel precis în viață. Clădirile în care se află sălile de cursuri, dormitoarele, freamătă de optimismul celor 120 de tineri ce se pregătesc temeinic să pă­șească în viață. Așa cresc, pe neobservate, noile cadre de muncitori calificați, care se avîntă în iureșul producției cu vigoarea caracteristică tinereții. Și pentru ca ei să crească oa­meni întregi, sănătoși fizic și psi­hic, partidul și guvernul țării noastre le acordă lor, ca dealtfel tuturor tinerilor din patria noas­tră, o grijă părintească, îmbrăcă­minte, încălțăminte, hrană, inter­nat, rechizite și manuale școlare, profesori și educatori. Intr-un cu­­vint, tot ceea ce este necesar vieții, primesc elevii acestei școli în mod absolut gratuit. Odată cu începutul noului an școlar, o veste îmbucurătoare, e­­fectivul școlii se mărește cu încă 100 de elevi, fapt pentru care școa­la a fost dotată cu un nou inter­nat, cu mobilier, cu toate amănun­tele necesare unui asemenea lu­cru. încă 100 de elevi, pe lîngă cei 120, vor face cunoștință cu tehnologia materialelor, cu dese­nul tehnic, cu utilajul de foraj. Și pentru ca să se facă o mai strînsă legătură a teoriei cu aplicațiile practice, școlii i s-a mai pus la dispoziție un atelier școală dotat cu tot utilajul și sculele necesare. La orele de cursuri, la sonde, în atelier, tinerele vlăstare vor în­văța să smulgă adîncurilor uriașe bogății, care vor lua drumurile patriei, și vor mîna nenumărate motoare, vor aduce ilumina noii noastre civilizații în fiecare casă. Este multilaterală pregătirea pe care o capătă acești elevi. Un loc important îl ocupă educația fizică, practicată l atît dimineața la gim­nastica de înviorare, cît și pe te­renurile de sport. In nenumărate rînduri, sub îndrumarea atentă la profesorilor și educatorilor, înotă­tori, crcsiști, voleibaliști și-au dis­putat întîietatea față de alte echipe de tineret ale raionului. Și nu sunt puține cazurile cînd pregătirea lor teoretică și forța musculară i-a ajutat să se impună ca sportivi buni, acum juniori, dar în viitor sportivi de performanță. Pentru­­ aceasta ei au la dispo­ziție echipament sportiv, terenuri de sport. Munca cultural-artistică vine de asemenea să-și aducă aportul la formarea unor cetățeni culți, instruiți pentru misiunea pe care o au. Echipa artistică a acestei școli, formată din coriști și dansa­tori, a participat în cadrul celui de al IV-lea concurs artistic al formațiilor de amatori ale sindi­catelor. Ei au adus pe scenă voia bună a tinereții, optimismul, în­drăzneala și curajul propriu anilor aceștia. Ei au demonstrat în fie­care ocazie, la sondă, pe scenă, în­ clasă sau pe terenul de sport a­­ceeași bucurie, aceeași dorință de a se afirma ca oameni, hotărîți ai noii generații. Aspecte din viața elevilor. ------38»*. . 'r,'*?,'­­ o»»«»#***'* /­ *­­«Il - La practică "­ o ...Și la serbarea de sfîrșit de an. ......_ a

Next