Flacăra Moinestiului, 1957 (Anul 4, nr. 38-138)
1957-01-05 / nr. 38
Brigăzile artistice de agitație în sprijinul campaniei electorale Munca de agitație din campania electorală pentru pregătirea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională, alegeri ce vor avea loc la 3 februarie 1957, poate fi dusă sub multe forme. Unul din principalele mijloace de agitație îl constituie brigada artistică de agitație. Cunoaștem cu toții largile posibilități pe care spectacolul ni le oferă pentru popularizarea a tot ce este nou, pentru îndreptarea greșelilor etc. In momentul de față zeci de brigăzi artistice de agitație laudă pe fruntașii în muncă și critică pe codași. Unele din brigăzile artistice de agitație ale întreprinderilor din raionul nostru se deplasează cu regularitate în mijlocul țăranilor muncitori, înveselindu-i cu glume satirice și cu umor caustic criticînd lipsurile existente. Un exemplu în această direcție îl constituie brigada artistică de agitație a Schelei II Moinești. De 2—3 ori pe lună, în sala căminului cultural din Grigoreni, colectiviștii de la G.A.C. „Octombrie roșu“ se înveselesc ascultînd programele petroliștilor moineșteni. Toate acestea însă au avut un anumit scop. In campaniile de însămînțare și recoltare programele prezentate țăranilor muncitori de brigăzile artistice de agitație au fost axate pe aceste munci. Și, spectacolele s-au dovedit a fi la nivelul cerințelor. In perioada de pregătire a alegerilor, în fața brigăzilor artistice de agitație din întreprinderi, instituții și cămine culturale, stau sarcini și mai mari. Munca de popularizare a realizărilor regimului nostru de democrație populară, a sfaturilor populare orășănești v comunale, realizări înfăptuite de clasa muncitoare în alianța țărănimea muncitoare, trebuie să constituie temele viitoarelor programe artistice. zice demă, pe care brigăzile artistație trebuie s-o îmbrățișez, este comparația între alegerile di trecut și cele de azi în țara noastră, din care să reiasă largul democratism al regimului democrat-popular. Desigur că sînt brigăzi artistice care pregătesc asemenea programe. Un exemplu ni-1 poate da brigada artistică de agitație de la clubul„1 Mai“ Comănești care sub conducerea instructoarei artistice Antoaneta Ioan va prezenta în curînd aspecte din alegerile de odinioară. Fiecare brigadă artistică poate monta o piesă de teatru scurtă care să ilustreze cenzura cu care regimul trecut încătușa dreptul de a vota. De pildă, scenetele „Alegerile lui ciubuc“, „Bulevardul împăcării“, „Jos Tudorache sus Tudorache“ și altele pot fi puse în scenă fără prea mari dificultăți de interpretare, decor etc. Un alt aspect care trebuie să stea în fața brigăzilor artistice de agitație este popularizarea candidaților F.D.P. Cine-i Nicolae Ferchiu, candidatul circumscripției nr. 12 Moinești ? Acest lucru ni-i poate spune brigăzile artistice de agitație din Comănești, Zemeș, Moinești, etc. acolo unde el candidează. Multe și nenumărate teme și subiecte pot constitui conținutul spectacolelor. Trebuie numai orientarea politică de care instructorii brigăzilor artistice de agitație nu trebuie să fie străini. Orice spectacol prezentat, fie la Casa alegătorului fie pe scenele sălilor de spectacole din orașele și satele noastre, este bine venit. După fiecare conferință de la Casa alegătorului brigada artistică de agitație trebuie să completeze pe scenă, expunerea făcută. Sunt multe case ale alegătorului care funcționează în localurile căminelor culturale sau ale cluburilor. Este datoria fiecărui conducător de cămin sau club să organizeze spectacole unde alegătorii să simtă pe deplin libertatea alegerilor, să simtă adevărata sărbătoare pe care o constituie alegerea ca deputați a tovarășilor lor de muncă. Nici celelalte case ale alegătorului nu trebuie să fie private de spectacole. Aici secția culturală a Sfatului popular al raionului Moinești trebuie să programeze pe rînd spectacolele brigăzilor artistice. In concluzie, manifestările ce vor avea loc în raionul nostru, în legătură cu alegerile din 3 februarie 1957, trebuie să fie precedate de un spectacol al unei brigăzi artistice de agitație. EUGEN CART I/WK< „FLACARA MOINEȘTIULUI" pag. 2-a 5 ianuarie 1957 Cuvîntul unui Ai crescut mare, scumpul meu copil. Ești ca un brad înfipt adînc în glie. Ești un bujor din noua Romînie . Vegheat prin ani de brațul meu umil. Grădina părintească acum ți-e strimtă. Ai visuri mari, idei cutezătoare. Vrei să cuprinzi în tine-ntreaga zare, întregul univers ce se frământă. Vei fi strungar, sondor sau poate medic ori inginer, ori dascăl, ori artist. Ai fost născut în veacul optimist Și poți alege. Du-te, nu te-mpiedic. Se profilează-n zare zeci de culmi Ce își așteaptă doar cuceritorii Și Sînziene ce doresc feciorii, Idile să-mpletească pe sub ulmi. Tu cupa vieții vei sorbi-o toată Cu bucurii, necazuri și tristeți Și-n marșul triumfalei tinereți Nu-ți vei pleca grumazul niciodată. Ai tot ce vrei și totul ți-aparține. Ai înflorit în drum cu primăvara, Ai înflorit și tu precum și țara. Să le slujești de-acuma se cuvine. Foarte curînd poporu-și va alege Pe cei mai buni și harnici dintre fii Și tu cu mine-alături ai să vii Să întărești cu votu-ți noua lege. Dar fii atent, răspunderea ți-e mare. Pe cel propus întîi cunoaște-l bine Și vezi să fie mult mai bun ca tine, Să știe-a face noului cărare. Vei ști atunci c-or înflori bujorii. Mai larg, frumos, buchetul și-or desface. Vor crește viguroși în timp de pace Că sus la cîrmă fi-vor truditorii. D. BUZNEA NOTA „Metoda“ de educare Mentalitatea greșită pe care o au unele cadre didactice, cum că educația copiilor poate fi desăvîrșită și prin bătaie, s-a vădit și la Școala elementară din satul Boiștea, comuna Dărmănești. De exemplu, elevul Asandi Nicolae pentru indisciplina manifestată a fost bătut de tovarășa învățătoare Zoica Asandi. Dînsa mai obișnuiește să pedepsească elevii punîndu-i să stea în genunchi cu mîinile în sus cum s-a întîmplat cu alt elev tot în aceeași zi. Noi știm că astfel de metode întrebuințau numai vechii pedagogi, ai școlii din regimul trecut. Cazul acesta, care de altfel nu-i singurul, se datorează faptului că tovarășa Zoica Asandei nu se străduiește să învețe din metodele pedagogice ale altor pedagogi care au mai multă experiență în muncă. De regretat este faptul, că deși tovarășa Zoica Asandei a mai avut asemenea manifestări nesăsnătoase, secția de învățământ a Sfatului popular al raionului Moinești (șeful secției tov. I. Vieru) nu a luat nici o măsură. De asemenea trebuie spus că Comitetul raional U.T.M. Moinești trebuie să aibă în vedere că-i asemistă și o poate trage la răspundere și pe linie de organizație. GH. GONȚESCU corespondent Mărturii... In anii puterii populare comuna Strugari a cunoscut transformări serioase care au dus la înfrumusețarea ei, la îmbunătățirea vieții sătenilor. Ar trebui spațiu prea mare pentru a reda toate realizările înfăptuite. Să ne oprim deci asupra unora dintre ele. In ultimii ani bunăoară, s-au terminat aici două cămine culturale, unul în Răchitișul de sus și altul în Răchitișul de jos, s-a construit o școală nouă, în satul Nadișa, iar de curînd în satul Petricica a luat ființă întovărășirea agricolă „30 Decembrie“. Cămine culturale, școli, întovărășiri, lucruri la care țăranii muncitori nici nu visau astăzi le sunt obișnuite, odinioară. Acestea s-au putut realiza și datorită activității sfatului popular și sunt mărturii ale vieții noi înspre care pășesc. C. PADURARU corespondent Invățămîntul de stat în atenția comitetului de partid De curînd Comitetul de partid al orașului Comănești, a analizat felul cum s-a desfășurat munca de învățămînt în școlile din oraș inclusiv în cadrul școlii medii. Cu acest prilej s-a constatat că la sfîrșitul trimestrului I numărul de elevi căzuți la 1, 2 sau 3 obiecte este mare, iar activitatea culturală este îngrijorător de slabă. Cauza acestor lipsuri își are originea în faptul că o parte din cadrele didactice s-au mulțumit să constate, numai prin note nivelul de cunoștințe al elevilor fără să organizeze ajutorarea individuală, sau în grup a acestora, precum și în neglijarea activității extrașcolare. Constatările făcute pe marginea acestei analize, impune necesitatea traducerii în viață a unor sarcini menite să ducă la remedierea neîntîrziată a acestor lipsuri. De pildă, să se organizeze ajutorarea individuală a elevilor rămași în urmă, să fie intensificată activitatea culturală, astfel ca întreaga muncă să fie axată pe transformarea socialistă a agriculturii și popularizarea metodelor avansate de lucrare a pămîntului. Paralel cu aceasta cadrele didactice au datoria, ca în mod permanent să-și mărească exigența față de pregătirea lecțiilor, ridicarea nivelului politic, ideologic și profesional. GH. PODOLEANU învățător -*•>*'----------------- --------------- Litera nu trebuie să mai fie o taină de o moștenire dureroasă lăsată regimul burghezo-moșieresc este neștiința de carte. Lupta pentru lichidarea ei este aproape de sfîrșit, și din zi în zi lumina cărții pătrunde tot mai mult în satele noastre. In comuna Dărmănești cursurile școlii de alfabetizare și-au început activitatea cu unii dintre ultimii cetățeni rămași încă neștiutori de carte. La întreprinderea nr. 3 construcții, întreprindere la care majoritatea salariaților sunt angajați temporar, împreună cu conducerea întreprinderii, lectorii au făcut depistarea neștiutorilor de carte, au stat de vorbă cu ei și s-au organizat pe cicluri și grupe. De asemenea, și la alte întreprinderi cum sunt Baza de materiale Dărmănești, I.M.R. 5 și altele s-au organizat cursuri de alfabetizare. Cu toate acestea sunt și întreprinderi care nu se preocupă de lichidarea totală a neștiutorilor de carte. Printre ele se numără I.F.E.T., U.I.L. și Distileria de lemn, toate din Dărmănești. La aceste întreprinderi, pe drept cuvînt, se poate spune că nu există nici o preocupare pentru organizarea cursurilor. S-a constatat că aceste unități mai cuprind încă analfabeți — cei drept puțin la număr — care nu au fost antrenați și îndrumați să urmeze cursurile respective. Situația de față dăinuie din lipsa de preocupare a tovarășilor însărcinați cu această problemă de stat. Mai mult, ei dau situații fictive neavînd o evidență clară asupra celor care mai folosesc degetul pe statele de plată. Este rușinos pentru conducerea acestor întreprinderi că tolerează nepăsarea manifestată de tovarășii însărcinați cu organizarea cursurilor de alfabetizare, datorie de onoare. O sarcină în această direcție le revine comitetelor de întreprindere. Ele trebuie să fie principalul factor care să îndrume muncitorii spre învățătură, să rupă definitiv vălul negru cu care burghezia ținea în întuneric poporul nostru. Comitetele de întreprindere trebuie să fie motorul acțiunii de alfabetizare. Ele trebuie să pună la dispoziția lectorilor săli călduroase, să asigure tot materialul didactic necesar și totodată să ia măsuri împotriva celor care privesc cu nepăsare munca de lichidare a neștiinței de carte. De asemenea organizațiile de partid sunt chemate să controleze felul ,cum această sarcină este îndeplinită. Regimul nostru a creat toate condițiile necesare pentru aceasta și roadele se văd în satele raionului nostru La Dărmănești în satele Plopu, Poiana și Dărmăneasca cetățenii nu-și mai murdăresc degetul cu cerneală, lumina tiparului pătrunzînd în fiecare casă. Aici fiecare țăran muncitor poate citi o gazetă, o carte, fiecare putînd fi acum la curent cu evenimentele interne și internaționale. In munca de alfabetizare un rol important îl are lectorul. El trebuie să se preocupe îndeaproape de fiecare cursant, să caute prin toate mijloacele să-i insufle dragostea pentru carte. In comuna Dărmănești sunt mulți lectori care se străduiesc să obțină succese. Printre ei se numără tov. V. Iorgulescu de la întreprinderea nr. 3 construcții, N. Armașu de la C.F.A.M., David Rinu, învățătorii Ion Mocanu, Valentin Maruteanu și alții care se situează fruntași ai luptei pentru lichidarea neștiinței de carte. -------------------------------------------- Citiți lucrările de economie concretă H. D. STERIAN — Ce este și cum trebuie îndeplinit planul întreprinderii industriale, 40 pag. 60 bani. I. BIANU — Despre căile întăririi și dezvoltării gospodăriilor colective, 64 pag. 85 bani. E. JIANU — Productivitatea muncii în agricultură și căile creșterii ei, 80 pag. 1.05 lei. La sfîrșitul primului trimestru La clasa a V-a A De curînd în școlile învățământului de stat s-a încheiat primul trimestru. Acest prim pas în anul școlar 1956—1957 a fost trecut cu succes de majoritatea elevilor și școlarilor. Unii din ei, cum sînt elevele Constantinescu Mariana și Brăileanu Emilia din clasa a VllI-a a Școlii medii de cultură generală Moinești au obținut numai note de 5. De aici reiese clar că la cei mai mulți elevi și școlari a existat preocupare pentru asimilarea lecțiilor și totodată reiese o preocupare și din partea cadrelor didactice, a învățătorilor și profesorilor. La școala din Moinești au fost anul acesta repartizați profesori de specialitate, cadre bine pregătite. Desigur că roadele muncii lor au ieșit mai mult în evidență după un trimestru , majoritatea elevilor sînt bine pregătiți. Educația primită de copii în școală se simte mai mult prin comportarea demnă a acestora. Sînt încă și unele deficiențe care, cu toate că la prima vedere trec neobservate, influențează pregătirea noilor cadre. Pe primul loc se situează disciplina. Mai sus am afirmat că educația copiilor se face tot mai mult, însă, din păcate, nu în suficientă măsură. Colectivul de învățători și profesori nu a reușit încă să reducă numărul de elevi rămași în urmă, care se datorează în primul rînd faptului că disciplina în orele de clasă este nesatisfăcătoare. La clasa a V-a , de exemplu, considerată și de conducerea școlii ca o clasă rămasă sub nivelul cerințelor, nu s-a reușit să se lichideze cu absențele nemotivate, fuga de la ore și dezordinea din timpul lecțiilor. Exemple se pot da multe, dar pentru a fi mai clar am să dau unul singur: elevul Leibu Puiu, apreciat ca unul din școlarii buni, manifestă o atitudine necuviincioasă față de profesori. La o singură oră, tov. profesoară Stela Antohi (diriginta clasei a V-a A) i-a atras atenția de opt ori să fie disciplinat. Leibu Puiu, pionier, este neatent, iar poziția sa în bancă lăsa impresia unui școlar căruia nu-i pasă de nimic. Un alt aspect, care s-a manifestat tot în aceeași oră, este întîrzierea. Școlarul Traicos Vîncoș fără să dea importanță faptului că profesorul a intrat în clasă, a socotit că poate deranja desfășuraarea lecției intrînd și el, mai tîrziu, rămas pasiv la observațiile tovarășei profesoare. Asemenea indisciplină se manifestă și la clasele superioare. Un exemplu ,îl dă eleva Fîntînarii Mimi, din clasa a X, care obișnuește să strige ,,s-a sunat“ și apoi, în completare, mai scoate și limba pentru a provoca rîsul colegelor ei. Toate aceste aspecte de indisciplină se datorează organizației de pionieri și organizației de bază U.T.M. O parte din cei indisciplinați sînt pionieri. Tov. Stela Nour, instructoarea superioară de pionieri, afirmă că în nenumărate rînduri asemenea școlari au fost criticați în adunările pionierești că s-a luat legătură cu părinții lor, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat. Totuși, nu s-a făcut totul. O muncă mai asiduă din partea tov. Stela Nour poate schimba situația. Așa, de exemplu, în fiecare recreație dînsa trebuie să stea în mijlocul copiilor pentru a le organiza pauzele iar nu în cancelaria școlii. Ea trebuie să le citească și să le povestească despre pionierii sovietici și să studieze mai mult metodele comuniste de educație a copiilor. Tov. Nour nu trebuie să uite că are la îndemînă și gazeta de perete în care poate publica mai des aspecte de indisciplină însoțite chiar de caricaturi. Despre învățătură se pot spune multe. Dacă la unele clase s-a reușit să se reducă numărul de corijenți, apoi la clasa a V-a , acesta s-a mărit. Din cei 35 de elevi, numai 6 au fost promovați; o bună parte din elevi sînt corijenți la 3—7 discipline. Printre aceștia se numără și Gaman Eugen, Popa Alexandru, Cloșcă Ion, Botezatu Ion și alții. Ultimul, Botezatu Ion, anul trecut a fost un elev bun, fiind primit și pionier. Anul acesta, însă, pe primul trimestru la 7 discipline nu a obținut notă de trecere. Aici trebuie să arătăm că o mare importanță oare și educația primită în familie. După cum se vede, mama elevului Botezatu a rămas pasivă față de situația gravă a copilului său.. In ceea ce privește colectivul pedagogic, acesta a depus prea puține eforturi pentru a îndreptasituația clasei a V-a A. Și pe drept cuvînt se recunoaște că procentul de elevi corijenți este mai mare decît anul trecut. Astfel, unele metode de predare sau examinare a elevilor nu-s tocmai potrivite La ora de limba rusă de la clasa a V-a A, tov. profesoară Elena Antohi folosește vocea prea ridicată. Elevul se obișnuiește treptat, treptat cu acest fel de menținere a disciplinei și mai tîrziu își pierde eficacitatea. Apoi mai intervine și apropierea sufletească de elev. Și aici, vom da un exemplu. Un pedagog sovietic a examinat într-o zi pe unul din elevii săi cei slabi. Elevul a ■ știut bine lecția și profesorul l-a notat cu 5. Simțind că nu a meritat această notă, dar stimulat totodată de cuvintele calde ale profesorului, elevul a devenit unul din cei mai sîrguincioși elevi. Deci pedagogii trebuie să se apropie cît mai mult sufletește de elevi. Este recunoscut faptul că față de ■anul trecut calitatea învățămîntului a crescut. Metodele de organizare sînt mai bune. Cu toate acestea, încă nu s-a reușit să se ■organizeze tocmai bine explicațiile, deși de atractivitatea lecției depinde gradul cu care elevul și-o însușește. Voi da două exemple. La ora de limba rusă tov. profesoară E. Antohi prin sobrietatea cu care explică sau examinează distrage atenția elevilor. Rece și foarte severă tov. Antohi nu reușește să atragă atenția elevilor astfel că gîndurile lor nu mai sînt în clasă. Nu același sistem l-a ■adoptat tov. profesoară Ala Bădulescu. Odată la ora de matematică de la clasa a IX-a A, a fost examinată eleva Chița Adriana care pe primul trimestru nu a obținut notă de trecere. I s-a 08 a fie gonometrice ale unghiului de 303. La început eleva chițța n-a putut rezolva exercițiul. Atunci, printr-un ajutor dat în parte de colegi, ea a reușit să-l rezolve satisfăcător. Or acest lucru tov. Antohi nu l-a făcut. Iată deci că de felul cum profesorul își organizează lecția depinde gradul de asimilare al elevilor. Și despre conducerea școlii (director Ion Nacu) se pot spune unele lucruri. Pozitiv în activitatea ei este că a luat măsuri pentru organizarea unor consultații (meditații) cu elevii rămași în uziă. Acestea vor reduce din numărul corijenților. Insă a neglijat o latură importantă. Anume legătura dintre școală și familie. Conducerea școlii nu sprijină adunările cu părinții și pe bună dreptate întreabă tov. profesoară Stela Antohi, într-una din ședințele consiliului pedagogic, în ce a constat ajutorul dat de direcțiunea școlii sau de colectivul de pedagogi, pentru remedierea situației clasei a V-a A. Este necesar să se stea de vorbă cu părinții elevilor mai des pentru că un important aport la desăvîrșirea educației copilului și la pregătirea lui școlară îl aduce și familia. Apoi, trebuie să se acorde mai mult sprijin cadrelor didactice tinere pentru că acestea nu au o experiență practică suficientă. Dacă toate deficiențele, în aparență neînsemnate, vor fi lichidate cu siguranță că atunci calitatea învățămîntului va crește mai mult. ANCEA . Așa ar trebui să stea în bani • că în timpul lecției elevul ? î Leibu Puiu * •