Flacăra Moinestiului, 1957 (Anul 4, nr. 38-138)

1957-01-05 / nr. 38

Brigăzile artistice de agitație în sprijinul campaniei electorale Munca de agitație din campa­nia electorală pentru pregătirea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională, alegeri ce vor avea loc la 3 februarie 1957, poate fi dusă sub multe forme. Unul din principalele mijloace de agitație îl constituie brigada artistică de agitație. Cunoaștem cu toții largile posibilități pe care spectacolul ni le oferă pentru popularizarea a tot ce este nou, pentru îndreptarea greșelilor etc. In momentul de față zeci de bri­găzi artistice de agitație laudă pe fruntașii în muncă și critică pe codași. Unele din brigăzile artis­tice de agitație ale întreprinderi­lor din raionul nostru se depla­sează cu regularitate în mijlocul țăranilor muncitori, înveselindu-i cu glume satirice și cu umor caustic criticînd lipsurile exis­tente. Un exemplu în această direcție îl constituie brigada artistică de agitație a Schelei II Moinești. De 2—3 ori pe lună, în sala căminu­lui cultural din Grigoreni, colecti­viștii de la G.A.C. „Octombrie roșu“ se înveselesc ascultînd pro­gramele petroliștilor moineșteni. Toate acestea însă au avut un anumit scop. In campaniile de în­­sămînțare și recoltare programele prezentate țăranilor muncitori de brigăzile artistice de agitație au fost axate pe aceste munci. Și, spectacolele s-au dovedit a fi la nivelul cerințelor. In perioada de pregătire a ale­gerilor, în fața brigăzilor artisti­ce de agitație din întreprinderi, instituții și cămine culturale, stau sarcini și mai mari. Munca de popularizare a realizărilor regi­mului nostru de democrație popu­lară, a sfaturilor populare orășă­­nești v­ comunale, realizări înfăp­tui­t­e de­ clasa muncitoare în alian­ța țărănimea muncitoare, tre­­bu­ie să constituie temele viitoa­relor programe artistice. zice de­­mă, pe care brigăzile artis­tație trebuie s-o îmbră­țișez, este comparația între ale­gerile di­ trecut și cele de azi în țara noastră, din care să reiasă largul democratism al regimului democrat-popular. Desigur că sînt brigăzi artistice care pregătesc asemenea programe. Un exemplu ni-1 poate da brigada artistică de agitație de la clubul­„1 Mai“ Co­­mănești care sub conducerea ins­tructoarei artistice Antoaneta Ioan va prezenta în curînd aspecte­ din alegerile de odinioară. Fiecare brigadă artistică poate monta o piesă de teatru scurtă care să ilustreze cenzura cu care regimul trecut încătușa dreptul de a vota. De pildă, scenetele „A­­legerile lui ciubuc“, „Bulevardul împăcării“, „Jos Tudorache sus Tudorache“ și altele pot fi puse în scenă fără prea mari dificul­tăți de interpretare, decor etc. Un alt aspect care trebuie să stea în fața brigăzilor artistice de agitație este popularizarea candi­daților F.D.P. Cine-i Nicolae Ferchiu, candi­datul circumscripției nr. 12 Moi­­nești ? Acest lucru ni-i poate spu­ne brigăzile artistice de agitație din Comănești, Zemeș, Moinești, etc. acolo unde el candidează. Multe și nenumărate teme și su­biecte pot constitui conținutul spectacolelor. Trebuie numai orien­tarea politică de care instructorii brigăzilor artistice de agitație nu trebuie să fie străini. Orice spectacol prezentat, fie la Casa alegătorului fie pe scenele sălilor de spectacole din orașele și satele noastre, este bine venit. După fiecare conferință de la Casa alegătorului brigada artisti­că de agitație trebuie să comple­teze pe scenă, expunerea făcută. Sunt multe case ale alegătorului care funcționează în localurile că­minelor culturale sau ale cluburi­lor. Este datoria fiecărui conducător de cămin sau club să organizeze spectacole unde alegătorii să sim­tă pe deplin libertatea alegerilor, să simtă adevărata sărbătoare pe care o constituie alegerea ca de­putați a tovarășilor lor de muncă. Nici celelalte case ale alegăto­rului nu trebuie să fie private de spectacole. Aici secția culturală a Sfatului popular al raionului Moi­nești trebuie să programeze pe rînd spectacolele brigăzilor artis­tice. In concluzie, manifestările ce vor avea loc în raionul nostru, în legătură cu alegerile din 3 februa­rie 1957, trebuie să fie precedate de un spectacol al unei brigăzi artistice de agitație. EUGEN CART I/WK< „FLACARA MOINEȘTIULUI" pag. 2-a 5 ianuarie 1957 Cuvîntul unui Ai crescut mare, scumpul meu copil. Ești ca un brad înfipt adînc în glie. Ești un bujor din noua Romînie . Vegheat prin ani de brațul meu umil. Grădina părintească­ acum ți-e strimtă. Ai visuri mari, idei cutezătoare. Vrei să cuprinzi în tine-ntreaga zare, întregul univers ce se frământă. Vei fi strungar, sondor sau poate medic ori inginer, ori dascăl, ori artist. Ai fost născut în veacul optimist Și poți alege. Du-te, nu te-mpiedic. Se profilează-n zare zeci de culmi Ce își așteaptă doar cuceritorii Și Sînziene ce doresc feciorii, Idile să-mpletească pe sub ulmi. Tu cupa vieții vei sorbi-o toată Cu bucurii, necazuri și tristeți Și-n marșul triumfalei tinereți Nu-ți vei pleca grumazul niciodată. Ai tot ce vrei și totul ți-aparține. Ai înflorit în drum cu primăvara, Ai înflorit și tu precum și­ țara. Să le slujești de-acuma se cuvine. Foarte curînd poporu-și va alege Pe cei mai buni și harnici dintre fii Și tu cu mine-alături ai să vii Să întărești cu votu-ți noua lege. Dar fii atent, răspunderea ți-e mare. Pe cel propus întîi cunoaște-l bine Și vezi să fie mult mai bun ca tine, Să știe-a face noului cărare. Vei ști atunci c-or înflori bujorii. Mai larg, frumos, buchetul și-or desface. Vor crește viguroși în timp de pace Că sus la cîrmă fi-vor truditorii. D. BUZNEA NOTA „Metoda“ de educare Mentalitatea greșită pe care o au unele cadre didactice, cum că educația copiilor poate fi desăvîr­­șită și prin bătaie, s-a vădit și la Școala elementară din satul Boiș­­tea, comuna Dărmănești. De exem­plu, elevul Asandi Nicolae pentru indisciplina manifestată a fost bătut de tovarășa învățătoare Zoi­­ca Asandi. Dînsa mai obișnuiește să pedepsească elevii punîndu-i să stea în genunchi cu mîinile în­ sus cum s-a întîmplat cu alt elev tot în aceeași zi. Noi știm că astfel de metode întrebuințau numai vechii peda­gogi, ai școlii din regimul trecut. Cazul acesta, care de altfel nu-i singurul, se datorează faptului că tovarășa Zoica Asandei nu se străduiește să învețe din metodele pedagogice ale altor pedagogi care au mai multă experiență în muncă. De regretat este faptul, că deși tovarășa Zoica Asandei a mai avut asemenea manifestări nesă­s­nătoase, secția de învățământ a­ Sfatului popular al raionului Moi­­­nești (șeful secției tov. I. Vieru) nu a luat nici o măsură. De ase­­­menea trebuie spus că Comitetul raional U.T.M. Moinești trebuie să aibă în vedere că-i asemistă și o poate trage la răspundere și pe linie de organizație. GH. GONȚESCU corespondent Mărturii... In anii puterii populare comuna­ Strugari a cunoscut transformări serioase care au dus la înfrumu­sețarea ei, la îmbunătățirea vieții sătenilor. Ar trebui spațiu prea mare pentru a reda toate realiză­rile înfăptuite. Să ne oprim deci asupra unora dintre ele. In ultimii ani bunăoară, s-au terminat aici două cămine cultu­rale, unul în Răchitișul de sus și altul în Răchitișul de jos, s-a construit o școală nouă, în satul Nadișa, iar de curînd în satul Pe­­tricica a luat ființă întovărășirea agricolă „30 Decembrie“. Cămine culturale, școli, întovă­rășiri, lucruri la care țăranii mun­citori nici nu visau astăzi le sunt obișnuite, odinioară. Acestea s-au putut realiza și datorită ac­tivității sfatului popular și sunt mărturii ale vieții noi înspre care pășesc. C. PADURARU corespondent Invățămîntul de stat în atenția comitetului de partid De curînd Comitetul de partid al orașului Comănești, a analizat felul cum s-a desfășurat munca de învățămînt în școlile din oraș inclusiv în cadrul școlii medii. Cu acest prilej s-a constatat că la sfîrșitul trimestrului I numărul de elevi căzuți la 1, 2 sau 3 obiecte este mare, iar activitatea cultu­rală este îngrijorător de slabă. Cauza acestor lipsuri își are originea în faptul că o parte din cadrele didactice s-au mulțumit să constate, numai prin note ni­velul de cunoștințe al elevilor fără să organizeze ajutorarea indivi­duală, sau în grup a acestora, precum și în neglijarea activității extrașcolare. Constatările făcute pe margi­nea acestei analize, impune nece­­sitatea traducerii în viață a unor sarcini menite să ducă la reme­dierea neîntîrziată a acestor lip­suri. De pildă, să se organizeze ajutorarea individuală a elevilor rămași în urmă, să fie intensifi­cată activitatea culturală, astfel ca întreaga muncă să fie axată pe transformarea socialistă a a­­griculturii și popularizarea meto­delor avansate de lucrare a pă­­mîntului. Paralel cu aceasta cadrele di­dactice au datoria, ca în mod per­manent să-și mărească exigența față de pregătirea lecțiilor, ridi­carea nivelului politic, ideologic și profesional. GH. PODOLEANU învățător -*•>*'-----------------­ ---------------­ Litera nu trebuie să mai fie o taină de o moștenire dureroasă lăsată regimul burghezo-moșieresc este neștiința de carte. Lupta pentru lichidarea ei este aproape de sfîrșit, și din zi în zi lumina cărții pătrunde tot mai mult în satele noastre. In comuna Dărmănești cursu­rile școlii de alfabetizare și-au în­ceput activitatea cu unii dintre ultimii cetățeni rămași încă ne­știutori de carte. La întreprinderea nr. 3 cons­trucții, întreprindere la care ma­joritatea salariaților sunt angajați temporar, împreună cu conduce­rea întreprinderii, lectorii au făcut depistarea neștiutorilor de carte, au stat de vorbă cu ei și s-au organizat pe cicluri și grupe. De asemenea, și la alte întreprin­deri cum sunt Baza de materiale Dărmănești, I.M.R. 5 și altele s-au organizat cursuri de alfabetizare. Cu toate acestea sunt și întreprin­deri care nu se preocupă de li­chidarea totală a neștiutorilor de carte. Printre ele se numără I.F.E.T., U.I.L. și Distileria de lemn, toate din Dărmănești. La aceste întreprinderi, pe drept cu­­vînt, se poate spune că nu există nici o preocupare pentru organi­zarea­­ cursurilor. S-a constatat că aceste unități mai cuprind încă analfabeți — cei drept puțin la număr — care nu au fost antre­nați și îndrumați să urmeze cursu­rile respective. Situația de față dăinuie din lipsa de preocupare a tovarășilor însărcinați cu aceas­tă problemă de stat. Mai mult, ei dau situații fictive neavînd o evi­dență clară asupra celor care mai folosesc degetul pe statele de plată. Este rușinos pentru condu­cerea acestor întreprinderi că to­lerează nepăsarea manifestată de tovarășii însărcinați cu organiza­rea cursurilor de alfabetizare, da­torie de onoare. O sarcină în a­­ceastă direcție le revine comite­telor de întreprindere. Ele trebuie să fie principalul factor care­ să îndrume muncitorii spre învăță­tură, să rupă definitiv vălul ne­gru cu care burghezia ținea în întuneric poporul nostru. Comite­tele de întreprindere tr­ebuie să fie motorul acțiunii de alfabeti­zare. Ele trebuie să pună la dis­poziția lectorilor săli călduroase, să asigure tot materialul didactic necesar și totodată să ia măsuri împotriva celor care privesc cu nepăsare munca de lichidare a ne­­științei de carte. De asemenea or­ganizațiile de partid sunt chemate să controleze felul ,cum această sarcină este îndeplinită. Regimul nostru a creat toate condițiile ne­cesare pentru aceasta și roadele se văd în satele raionului nostru La Dărmănești în satele Plopu, Poiana și Dărmăneasca cetățenii nu-și mai murdăresc degetul cu cerneală, lumina tiparului pătrun­­zînd în fiecare casă. Aici fiecare țăran muncitor poate citi o ga­zetă, o carte, fiecare putînd fi acum la curent cu evenimentele interne și internaționale. In munca de alfabetizare un rol important îl are lectorul. El trebuie să se preocupe îndeaproa­pe de fiecare cursant, să caute prin toate mijloacele să-i insufle dragostea pentru carte. In comu­na Dărmănești sunt mulți lectori care se străduiesc­ să obțină suc­cese. Printre ei se numără tov. V. Iorgulescu de la întreprinderea nr. 3 construcții, N. Armașu de la C.F.A.M., David Rinu, învăță­torii Ion Mocanu, Valentin Ma­­ruteanu și alții care se situează fruntași ai luptei pentru lichida­rea neștiinței de carte. --------------------------------------------­ Citiți lucrările de economie concretă H. D. STERIAN — Ce este și cum trebuie îndeplinit planul în­treprinderii industriale, 40 pag. 60 bani. I. BIANU — Despre căile întăririi și dezvoltării gospodăriilor co­lective, 64 pag. 85 bani. E. JIANU — Productivitatea muncii în agricultură și căile creșterii ei, 80 pag. 1.05 lei. La sfîrșitul primului trimestru La clasa a V-a A De curînd în școlile învățămân­tului de stat s-a încheiat primul trimestru. Acest prim pas în anul școlar 1956—1957 a fost trecut cu succes de majoritatea elevilor și școlarilor. Unii din ei, cum sînt elevele Constantinescu Mariana și Brăileanu Emilia din clasa a VllI-a a Școlii medii de cultură generală Moinești au obținut nu­mai note de 5. De aici reiese clar că la cei mai mulți elevi și șco­lari a existat preocupare pentru asimilarea lecțiilor și totodată re­iese o preocupare și din partea cadrelor didactice, a învățătorilor și profesorilor. La școala din Moinești au fost anul acesta repartizați profesori de specialitate, cadre bine pregă­tite. Desigur că roadele muncii lor au ieșit mai mult în evidență după un trimestru , majoritatea elevilor sînt bine pregătiți. Edu­cația primită de copii în școală se simte mai mult prin compor­tarea demnă a acestora. Sînt încă și unele deficiențe care, cu toate că la prima vedere trec neobservate, influențează pre­gătirea noilor cadre. Pe primul loc se situează disciplina. Mai sus am afirmat că educația copiilor se face tot mai mult, însă, din pă­cate, nu în suficientă măsură. Co­lectivul de învățători și profesori nu a reușit încă să reducă numă­rul de elevi rămași în urmă, care se datorează în primul rînd fap­tului că disciplina în orele de cla­să este nesatisfăcătoare. La clasa a V-a , de exemplu, considerată și de conducerea șco­lii ca o clasă rămasă sub nivelul cerințelor, nu s-a reușit să se li­chideze cu absențele nemotivate, fuga de la ore și dezordinea din timpul lecțiilor. Exemple se pot da multe, dar pentru a fi mai clar am să dau unul singur: ele­vul Leibu Puiu, apreciat ca unul din școlarii buni, manifestă o ati­tudine necuviincioasă față de pro­fesori. La o singură oră, tov. pro­fesoară Stela Antohi (diriginta clasei a V-a A) i-a atras atenția de opt ori să fie disciplinat. Leibu Puiu, pionier, este neatent, iar poziția sa în bancă lăsa impresia unui școlar căruia nu-i pasă de nimic. Un alt aspect, care s-a mani­festat tot în aceeași oră, este în­­tîrzierea. Școlarul Traicos Vîncoș fără să dea importanță faptului că profesorul a intrat în clasă, a so­cotit că poate deranja desfășura­a­rea­ lecției intrînd și el, mai tîrziu, rămas pasiv la observațiile tovarășei profesoare.­ Asemenea indisciplină se mani­festă și la clasele superioare. Un exemplu ,­­îl dă eleva Fîntînarii Mimi, din clasa a X, care obiș­­nuește să strige ,,s-a sunat“ și apoi, în completare, mai scoate și limba pentru a provoca rîsul colegelor ei. Toate aceste aspecte de indis­ciplină se datorează organizației de pionieri și organizației de bază U.T.M. O parte din cei indiscipli­­nați sînt pionieri. Tov. Stela Nour, instructoarea superioară de pio­nieri, afirmă că în nenumărate rînduri asemenea școlari au fost criticați în adunările pionierești că s-a luat legătură cu părinții lor, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat. Totuși, nu s-a făcut totul. O muncă mai asiduă din partea tov. Stela Nour poate schimba si­tuația. Așa, de exemplu, în fie­care recreație dînsa trebuie să stea în mijlocul copiilor pentru a le organiza pauzele iar nu în can­celaria școlii. Ea trebuie să­ le ci­tească și să le povestească des­pre pionierii sovietici și să stu­dieze mai mult metodele comu­niste de educație a copiilor. Tov. Nour nu trebuie să uite că are la­ îndemînă și gazeta de perete în care poate publica mai des as­pecte de indisciplină însoțite chiar de caricaturi. Despre învățătură se pot spune multe. Dacă la unele clase s-a reușit să se reducă numărul de corijenți, apoi la clasa a V-a , acesta s-a mărit. Din cei 35 de elevi, numai 6 au fost promovați; o bună parte din elevi sînt cori­jenți la 3­—7 discipline. Printre aceștia se numără și Gaman Eu­gen, Popa Alexandru, Cloșcă Ion, Botezatu Ion și alții. Ultimul, Bo­­tezatu Ion, anul trecut a fost un­ elev bun, fiind primit și pionier. Anul acesta, însă, pe primul tri­mestru la 7 discipline nu a obți­nut notă de trecere. Aici trebuie să arătăm că o mare importanță o­­are și educația primită în familie. După cum se vede, mama elevu­lui Botezatu a rămas pasivă față­ de situația gravă a copilului său.. In ceea ce privește colectivul pedagogic, acesta a depus prea puține eforturi pentru a îndrepta­­situația clasei a V-a A. Și pe drept cuvînt se recunoaște că procentul de elevi corijenți este mai mare decît anul trecut. Astfel, unele me­tode de predare sau examinare a elevilor nu-s tocmai potrivite­ La ora de limba rusă de la clasa a V-a A, tov. profesoară Elena Antohi folosește vocea prea ridi­cată. Elevul se obișnuiește trep­tat, treptat cu acest fel de men­ținere a disciplinei și mai tîrziu își pierde eficacitatea. Apoi mai intervine și apropierea sufleteas­că de elev. Și aici, vom da un exemplu. Un pedagog sovietic a examinat într-o zi pe unul din elevii săi cei slabi. Elevul a ■ știut bine lecția și profesorul l-a notat cu 5. Simțind că nu a meritat această notă, dar stimu­lat totodată de cuvintele calde ale profesorului, elevul a devenit unul din cei mai sîrguincioși elevi. Deci pedagogii trebuie să se apropie cît mai mult sufle­tește de elevi.­­ Este recunoscut faptul că față de ■anul trecut calitatea învățămîntu­­lui a crescut. Metodele de orga­nizare sînt mai bune. Cu toate acestea, încă nu s-a reușit să se ■organizeze tocmai bine explicații­le, deși de atractivitatea lecției depinde gradul cu care elevul și-o însușește. Voi da două exemple. La ora de limba rusă tov. profe­soară E. Antohi prin sobrietatea cu care explică sau examinează distrage atenția elevilor. Rece și foarte severă tov. Antohi nu reu­șește să atragă atenția elevilor astfel că gîndurile lor nu mai sînt în clasă. Nu același sistem l-a ■adoptat tov. profesoară Ala Bă­­d­ulescu. Odată la ora de mate­matică de la clasa a IX-a A, a fost examinată eleva Chița Adria­na care pe primul trimestru nu a obținut notă de trecere. I s-a 08 a fi­­e gonometrice ale unghiului de 303. La început eleva chițța n-a pu­­tut rezolva exercițiul. Atunci, printr-un ajutor dat în parte de colegi, ea a reușit să-l rezolve satisfăcător. Or acest lucru tov. Antohi nu l-a făcut. Iată deci că de felul cum pro­fesorul își organizează lecția de­pinde gradul de asimilare al ele­vilor. Și despre conducerea școlii (di­rector Ion Nacu) se pot spune unele lucruri. Pozitiv în activita­tea ei este că a luat măsuri pen­tru organizarea unor consultații (meditații) cu elevii rămași în uzi­ă. Acestea vor reduce din nu­mărul corijenților. Insă a neglijat o latură importantă. Anume legă­tura dintre școală și familie. Con­ducerea școlii nu sprijină adună­rile cu părinții și pe bună drep­tate întreabă tov. profesoară Stela Antohi, într-una din ședințele con­siliului pedagogic, în ce a constat ajutorul dat de direcțiunea școlii sau de colectivul de pedagogi, pentru remedierea situației clasei a V-a A. Este necesar să se stea de vor­bă cu părinții elevilor mai des pentru că un important aport la desăvîrșirea educației copilului și la pregătirea lui școlară îl aduce și familia. Apoi, trebuie să se a­­corde mai mult sprijin cadrelor didactice tinere pentru că acestea nu au o experiență practică sufi­cientă. Dacă toate deficiențele, în apa­rență neînsemnate, vor fi lichi­date cu siguranță că atunci cali­tatea învățămîntului va crește mai mult. ANCEA . Așa ar trebui să stea în ban­­i • că în timpul lecției elevul ? î Leibu Puiu * •

Next