Flacăra Moinestiului, 1958 (Anul 5, nr. 139-240)

1958-01-04 / nr. 139

Anul V nr. 139 (340) SB IL CI1ITETIIÜI SÜSÜI PM 51 AL SFATU POPDIA! SAIOSAL Ü015TI SÎMBATA 4 IANUARIE 1958 ★ 4 pag. 20 bani Declarația Marii Adunări Naționale a R. P. Române cu privire la Chemarea pentru pace a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Marea Adunare Națională a Republicii Popu­lare Române, întrunită in sesiunea din 28 decem­brie 1957, a luat cunoștință și a dezbătut Chemarea Sovietului Suprem al U.R.S.S. adresată popoarelor, parlamentelor și guvernelor din toate țările lumii, pentru întărirea neîncetată a cauzei păcii, pentru dezvoltarea prin toate mijloacele a prieteniei și co­laborării între popoare. Republica Populară Romînă duce o politică de pace și colaborare cu toate țările, se pronunță ho­­tărît pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, pentru încetarea cursei înarmări­lor și interzicerea armelor atomice. Această politică corespunde aspirațiilor și intere­selor tuturor popoarelor lumii. In calea înfăptuirii ei stau însă anumite cercuri conducătoare din țările occidentale, care nu vor să renunțe la politica „de pe poziții de forță“, la cursa înarmărilor, la războiul rece, punînd astfel în primejdie pacea și securitatea popoarelor, menținînd și agravînd pericolul unui­­ război nuclear, care ar provoca întregii omeniri ne­norociri și distrugeri ce depășesc orice previziuni. Ținînd seama de faptul că în actuala situație in­ternațională există premize favorabile pentru con­solidarea păcii și dezvoltarea colaborării între po­poare, Chemarea Sovietului Suprem al U.R.S.S. constituie un puternic apel către forțele iubitoare de pace din întreaga lume, de a nu-și cruța efortu­rile în vederea apărării păcii, a întăririi încrederii și colaborării între state. Principiile și propunerile din Chemarea Sovietu­lui Suprem al U R.S.S.~Exprimă întocmai principiile după care se conduce și pe care le aplică cu con­secvență Republica Populară Romînă încă de la proclamarea ei. Această orientare corespunde inte­reselor fundamentale ale poporului român. De asemenea, Marea Adunare Națională a R. P. Române, luînd cunoștință și de Declarația comună a Prezidiilor Reprezentanțelor Populare Supreme ale R. P. Polone, R. D. Germane și Republicii Ceho­slovace, își exprimă deplina sa adeziune la acest important document. Republica Populară Romînă a depus și depune toate eforturile pentru a contribui la dezvoltarea procesului de destindere în relațiile internaționale Ea a inițiat acțiuni diplomatice și a dezvoltat relații multilaterale cu toate țările, indiferent de orîndui­­rea lor politică și socială, care au dorit acest lucru. Exprimînd năzuința de pace a poporului român, Marea Adunare Națională a R. P. Române sprijină Chemarea pentru pace a Sovietului Suprem al U.R.S.S. și își exprimă speranța că ideile și propu­nerile cuprinse în acest document vor găsi un ră­sunet larg în parlamentele tuturor țărilor. Poporul român va depune și pe viitor eforturi sporite pentru a contribui în mod activ la traduce­rea în viață a măreței cauze a popoarelor — pacea în lume. Concursul formațiilor artistice din învățămînt Duminică 29 decembrie 1957, la clubul „M. Eminescu“ din Lucă­­cești a avut loc concursul inter­­raional al echipelor artistice de a­­matori din învățămînt, pentru cali­ficarea în faza regională. Au par­ticipat ansamblurile artistice de a­­matori din raioanele Adjud, Tg. Ocna și Moinești. Spectatorii, veniți în număr ma­re la acest concurs, au aplaudat cu căldură echipele artistice din raionul nostru, care au prezentat un spectacol de un înalt nivel ar­tistic. Ansamblul artistic din ora­șele Moinești și Comănești a pre­zentat o formație corală compu­să din 160 de persoane (dirijor tov. M. Bîrlescu), echipa de dan­suri populare romînești, soliști instrumentiști și recitatori artistici. Echipa artistică din comuna Dăr­­mănești a prezentat o formație corală compusă din 60 de persoa­ne și piesa de teatru într-un act „Copilul“, iar cadrele didactice din Scorțeni au prezentat piesa „Căsătoria“ de Gogol, în regia tov. Gh. Bodescu. Un suces deosebit l-a înregis­trat formația de teatru din comu­na Dărmănești care a interpretat ireproșabil piesa „Copilul“. De a­­semenea, ansamblul artistic al ca­drelor didactice din orașele Moi­­nești și Comănești, datorită unei bune interpretări a repertoriului, a cules ropote de aplauze. Meșterul Florentin Dumitriu Maistrul Florentin Dumitriu este șeful turbine de la secției întreținere Termocentrala Comănești. Oamenii de sub conducerea lui scurtează timpul de revizie a grupuri­lor , cu 2-3 zile în medie; el personal este un exemplu de conștiinciozitate și răspundere și are o calificare profesională superioară, în acest număr : @ V. Spătaru: Pe unde a arat plugul vremii. (pag. 2). ® Sandu Traian : Am reali­zat indicele prețului de cost printr-un complex de măsuri. (pag­ 3). Și-au ales noul comitet U. T. M. E ora 18. In sala unde urma să aibă loc adunarea, tinerii au venit din vreme. In sfîrșit, adunarea a început. Tov. Mihai Ștefan, secre­tarul organizației de bază U.T.M. dă citire dării de seamă. Din da­rea de seamă, în problema trans­formării socialiste a agriculturii, se evidențiază printre alții utemiș­­tii V. Negură, C. Jigău, Profira Ciosu etc care au răspuns la che­mările organizației făcînd cereri de înscriere în G.A.C. și întovără­șire. Au fost scoase la iveală și com­bătute cu curaj și lipsurile comi­tetului. S-a arătat astfel că între membrii vechiului comitet au exis­tat o serie de contradicții din care cauză munca s-a desfășurat defec­tuos. O problemă importantă discuta­tă în adunare și ridicată de tov. C. Jigău, a fost problema educării comuniste a tinerei generații. In cuvîntul lor, utemiștii Elena Jigău și Maria Stoica au arătat că comi­tetul organizației de bază U.T.M. n-a căutat să se sprijine pe masa mare de tineri din comună, folo­­sindu-se în cele mai multe cazuri de utemiștii salariați, fapt care­ a făcut ca tinerii nesalariați să fie străini de o serie de acțiuni, PREZIDIUL MARII ADUNARI NAȚIONALE A REPUBLICII ■POPULARE ROMINE Decret pentru stabilirea datei alegerii deputaților în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Na­ționale a Republicii Populare Române decretează: ARTICOL UNIC. Data ale­gerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor popu­lare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, Dr. PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, GHEORGHE STOICA București 2 ianuarie 1958 Adunare festivă consacrată sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare R­omîne In ziua de 30 decembrie a. c., în sala clubului „23 August“ din Moinești a avut loc adunarea fes­tivă consacrată sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române. Tov. Constantin Cojocea, preșe­dintele Sfatului popular raional Moinești, deschide adunarea și după ce arată însemnătatea aces­tui măreț eveniment dă cuvîntul tovarășului Constantin Trifon, prim-secretar al Comitetului raio­nal de partid Moinești, care vor­bește despre realizările obținute de poporul nostru muncitor, con­dus de Partidul Muncitoresc Ro­mân, pe drumul construirii socialis­mului. In continuare, a urmat un pro­gram artistic la care și-au dat concursul : corul cadrelor didactice din Moinești și Comănești, echipa artistică a școlii nr. 1 din Moinești și Casa raională de cultură care a prezentat piesa de teatru „Pes­­cărița de pe Volga“. Bucură-te, Nastasia Lupul Utemista Nastasia Lupu, este laborantă Dărmănești. Ea la Rafinăria lucrează di­rect în producție. N-are salo­petă ci halat alb, cu mici pete unsuroase și nu supraveghea­ză mașini complicate ci un nu­măr de eprubete și vase de sticlă, legate prin furtunuri de cauciuc. In aceste vase, produsele petrolifere, supuse tratamentului, își dau „arama pe față“, corespund ori nu corespund. In munca ei, Nastasia dă verdicte; prin ea produsele albe capătă certificatul de ie­șire pe poarta rafinăriei, spre consumatori. Vă închipuiți ce ar însemna un diagnostic gre­șit : vagoane de produse pe­trolifere respinse de beneficiar­ea necorespunzătoare. Tocmai de aceea, Nastasia Lupu e stăpînă pe meserie și zăboveș­te îndelung în fața eprubete­­lor cu probele de laborator. ★ Cu voce profundă, aproape bărbătească, „pumnul“ de fată, cu mutrișoara îmbufnată, răspunde cu promptitudine la întrebări. Numai cînd vine vorba de ascultarea maistrului-prim Grigore Alexandrescu, se co­dește. Recunoaște că, uneori, l-a răspuns în doi peri. Dar trece cu bine și „hopul“ acesta. Și, pe nebănuite, atin­gem coardele mai întinse ale interlocutoarei. Nastasia Lupu devine de îndată în ochii noș­tri tînăra soție care (scuzați indiscreția) va fi și mamă. Metamorfoza e surprinzătoa­re. Răspunsurile sînt mai alin­tate, mai presărate cu dra­goste și mîndrie cînd vorbește despre soțul ei, laborantul Va­sile Lupu, despre locuința lor, repartizată de administrația rafinăriei. Pentru soții Lupu fiecare zi de an nou are semnificație în plus : ziua că­­­sătoriei lor. 1 ianuarie 1958 a marcat împlinirea primului an de căsnicie. Dar cine a spus că tînăra de 18 ani n-ar avea și o dra­mă a vieții ei ? Nastasia Lupu, fata din raionul Filimon Sîr­­bu, regiunea Galați, nu și-a cunoscut tatăl. Războiul a lă­sat victime nenumărate. Ușor de înțeles ce-ar fi a­­juns orfana Nastasia în con­dițiile vechiului regim burghe­­zo-moșieresc. O anonimă în viața roboților flămînzi și goi. Bucură-te, veselește-te Nas­tasia Lupu ! Destinul tău fost hotărît în anii Republicii a noastre, cînd aspirațiile tine­rești nu cunosc stavilă, cînd tot ceea ce faci e pentru ferici­rea oamenilor! V. S. Cronica din comuna Scorteni Viitorul nostru este în colectivă Am avut prilejul de a face și eu parte din delegația de țărani mun­citori din comuna Scorțeni care, împreună cu alți țărani din raion, au vizitat gospodăriile agricole co­lective de la Harman și Bod din regiunea Stalin. Ceea ce am văzut acolo, minunat pe drept cuvînt. Nu ne­a se vorbea, înainte de a pleca, despre bunăstarea colectiviștilor. Am vrut să ne convingem personal de bel­șugul din­ casele lor și am vizitat în acest scop familia colectivistu­lui Ion Olaru. El, personal, a realizat 400 zile­m­uncă, pentru care a primit prin­tre altele: 1.600 kg grîu, 600 kg ovăz, 2.400 kg cartofi, 120 kg za­hăr, suma de 6.000 lei etc. Ceilalți membri ai familiei lui, în număr de patru, au realizat lao­laltă un număr de 1000 zile-mun­­că. In afară de produsele primite în urma zilelor-muncă efectuate, co­lectivistul Ion Olaru mai are în gospodăria sa personală o vacă, doi viței, o scroafă cu purcei, 6 oi, mai multe păsări etc. — Păi, ești bogătaș, nu glumă, ziceau cei din delegația noastră, mirați de atîta avuție cîtă vedeau. — Nu, fraților, sînt numai colec­tivist, răspundea mîndru țăranul. Mă opresc aici. Mi-ar trebui prea mult loc ca să arăt toate pro­dusele pe care le-a primit colecti­vistul. Cele ce ni s-au povestit des­pre belșugul colectiviștilor sînt a­­devărate și nu greșesc cu nimic dacă afirm că ni s-au spus prea puține lucruri în raport cu ceea ce am văzut. Noi, țăranii muncitori din co­muna Scorțeni, ca de altfel toți țăranii muncitori, care am fost în vizită la această gospodărie, ne-am dat seama de avantajele pe care ni le oferă munca în colectiv. Vii­torul nostru fericit stă în munca în colectiv. Viața fericită a acestor colecti­viști ne determină să apucăm și noi pe același drum, să sprijinim din toate puterile înființarea în co­muna Scorțeni a unei gospodării agricole colective. V. IRIMIA țăran muncitor In ultima parte a adunării a a­­vut loc alegerea noului comitet U.T.M. ANA BLAJ Activitatea culturală a reînviat Activitatea culturală din cadrul căminului cultural din Scorțeni, are un trecut cu care noi, cei care am contribuit la întărirea ei, ne putem mîndri. La un moment dat, însă, activi­tatea culturală în Scorțeni a fost neglijată. De ce? Se părea că nimeni nu știe. In ședința din 29 noiembrie a. c. cu activele cămine­lor culturale, a fost criticată as­pru această delăsare. Tov. Profira Ciosu, directoarea căminului cultural, a trecut după aceasta la repartizarea de sarcini concrete tuturor salariaților din comună și în special cadrelor di­dactice, pentru reactivizarea mun­cii culturale. Aceste sarcini au fost urmărite și verificate zi de zi. A trecut puțin timp de atunci. Acum în sala căminului cultural se fac repetiții în fiecare seară. Tov. V. Jigău conduce re­petițiile la piesa de teatru „Cere­rea în căsătorie“ de Cehov, tov. C. Șova la piesa de teatru „Canto­nul nr. 27“ de Ivan Franko, tov. Elena Jigău și Profira Ciosu dansuri, iar tov. C. Zugrăvel, în­ln­vățător în pragul pensionării, dă viață corului. In fiecare miercuri se țin în sala bibliotecii căminului cultural re­cenzii sau prezentări de cărți. Tov. bibliotecară Ana Blaj, ajutată de pionierii de la școala de 7 ani, a format în comună încă 5 centre de Citit. Catinca Creangă a făcut cerere — Ascultă-mă pe mine, Catin­­că. Tu ești mult mai tînără decît mine. Uită-te la părul meu albit și gîndește-te că am văzut multe în viața mea. Calea cea mai sigură spre fericire a țăranului sărac și mijlocaș este calea gospodăriei co­lective. Astfel îi spunea adeseori tov. C. Zugrăvel îngrijitoarei de la Școa­la de 7 ani din Scorțeni. Spusele erau însă în zadar. — Nu, tovarășe învățător, nu mă înscriu în colhoz. De ce de cî­­te ori mă vedeți dv. ori tov. pre­ședinte numai despre asta îmi vorbiți ? De ce îmi vreți răul ? Sunt necăjită. Bărbatul mi-a murit cînd îmi erau copiii mici. Am mun­cit din greu pînă i-am văzut mari. Bătăturile din palmă sînt mărtu­rie. Vreau să trăiesc așa cum am apucat. Nu vreau să fiu eu mai cu moț și să schimb cele lăsate din bătrîni. Cam așa luau sfîrșit aceste dis­cuții. N-a fost însă „lăsată în pace“. A fost sfătuită să se ducă și ea împreună cu alți 6 țărani munci­tori din comună în vizita care a fost organizată în zilele de 7 și 8 decembrie la 2 gospodării colecti­ve din regiunea Stalin. Nu s-a împotrivit. A plecat. Ajunsă acolo, s-a suit în podul colectiviștilor, a iscodit, a între­bat de toate. A cîntărit în palma ei grîul greu, a numărat păsările și putinile cu brînză. După ce a venit, n-a vorbit cu nimeni două zile. Cele văzute au convins-o că ceea ce i se spunea despre colectiviști era numai și numai adevărul. In a treia zi a ve­nit la tov. C. Zugrăvel cu o coală de hîrtie. — Tovarășe învățător, sînt o fe­meie necăjită. Palmele acestea do­vedesc că sînt și muncitoare. Scrie­­ți-mi dv. cererea de intrare în co­lectivă. GH. BODESCU învățător Corespondențe sosite în cadrul concursului corespondenților voluntari Darurile pomului de iarna Sala clubului din Scheia­nești era plină cu muncitori­los­pe­troliști. Veniseră la adunarea fes­tivă închinată zilei de 30 Decem­brie și la festivitatea pomului de iarnă organizată de comitetul de întreprindere și conducerea Sche­lei Moinești. Luînd cuvîntul, tov. Vasile Pîr­­jol, secretarul Comitetului de par­tid petrol Moinești, a vorbit des­pre „Aniversarea a 10 ani de la proclamarea R.P.R.“. El a trecut in revistă succesele obținute de oamenii muncii după ce puterea a fost smulsă din mîinile monarhiei. Apoi s-au împărțit darurile po­mului de iarnă. Remarcăm că pe lângă împărțirea unor numeroase obiecte de îmbrăcăminte pentru co­pii, în valoare de peste 9.000 de lei, șase secții din cadrul Schelei Moinești au primit în dar cîte un aparat de radio. De la pomul de iarnă sondorul Vasile Cernat, din brigada a IV-a de intervenție, a primit o pereche de ghete pentru copii, 1 costum de lună pentru copii, o rochiță, ciorapi și altele. Asemenea daruri au pri­mit și mulți alți petroliști de la Schela Moinești care au copii. A. D. Pe ulițele comunei Tescani, să­tenii se îndreptau grăbiți spre lo­calul Școlii de 7 ani. Doreau cu toții să participe la festivitatea po­mului de iarnă al școlarilor din comună. Bucuria cea mare o îm­părtășeau copiii. Pentru ei școala a organizat cu sprijinul sfatului popular, al comitetului de partid și al cooperativei, un frumos pom de iarnă. Vorbind participanților din par­tea comitetului de părinți și din partea comitetului de partid comu­nal, tov. Mihai Elnic a relevat dra­gostea și grija partidului și guver­nului pentru cei mici. In continuare, după conferința „înflorește cultura în R.P.R.“, ți­nută de tov. învățătoare Zonia Rusu, școlarii și elevii Școlii de 7 ani din Tescani au prezentat un bogat program artistic. Festivita­tea s-a încheiat cu împărțirea da­rurilor pomului de iarnă. G. M. La Școala de 7 ani din Dărmă­­nești­ pentru comitetul de părinți în colaborare cu direcțiunea școlii a organizat un pom de iarnă. Cu a­­cest prilej școlarii, învățătorii și profesorii au prezentat un festival artistic. In cadrul programului tov. Alexandru Bucur, directorul școlii, a vorbit participanților des­pre „A 10-a aniversare a procla­­mării R.P.R.“. V. HTRLEA Pe față! Tov. Gh. Simiones­­cu, secretarul Sfatului popular Măgirești are, după spusele un­ora, zece sarcini. Aceasta face ca să-și neglijeze munca propriu-zisă. Nici o sarcină nu-ți scapă Zece ai. Ești om cu har. Totuși, unde să încapă Și acea de secretar ?

Next