Flacăra Moinestiului, 1958 (Anul 5, nr. 139-240)
1958-01-04 / nr. 139
Anul V nr. 139 (340) SB IL CI1ITETIIÜI SÜSÜI PM 51 AL SFATU POPDIA! SAIOSAL Ü015TI SÎMBATA 4 IANUARIE 1958 ★ 4 pag. 20 bani Declarația Marii Adunări Naționale a R. P. Române cu privire la Chemarea pentru pace a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, întrunită in sesiunea din 28 decembrie 1957, a luat cunoștință și a dezbătut Chemarea Sovietului Suprem al U.R.S.S. adresată popoarelor, parlamentelor și guvernelor din toate țările lumii, pentru întărirea neîncetată a cauzei păcii, pentru dezvoltarea prin toate mijloacele a prieteniei și colaborării între popoare. Republica Populară Romînă duce o politică de pace și colaborare cu toate țările, se pronunță hotărît pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, pentru încetarea cursei înarmărilor și interzicerea armelor atomice. Această politică corespunde aspirațiilor și intereselor tuturor popoarelor lumii. In calea înfăptuirii ei stau însă anumite cercuri conducătoare din țările occidentale, care nu vor să renunțe la politica „de pe poziții de forță“, la cursa înarmărilor, la războiul rece, punînd astfel în primejdie pacea și securitatea popoarelor, menținînd și agravînd pericolul unui război nuclear, care ar provoca întregii omeniri nenorociri și distrugeri ce depășesc orice previziuni. Ținînd seama de faptul că în actuala situație internațională există premize favorabile pentru consolidarea păcii și dezvoltarea colaborării între popoare, Chemarea Sovietului Suprem al U.R.S.S. constituie un puternic apel către forțele iubitoare de pace din întreaga lume, de a nu-și cruța eforturile în vederea apărării păcii, a întăririi încrederii și colaborării între state. Principiile și propunerile din Chemarea Sovietului Suprem al U R.S.S.~Exprimă întocmai principiile după care se conduce și pe care le aplică cu consecvență Republica Populară Romînă încă de la proclamarea ei. Această orientare corespunde intereselor fundamentale ale poporului român. De asemenea, Marea Adunare Națională a R. P. Române, luînd cunoștință și de Declarația comună a Prezidiilor Reprezentanțelor Populare Supreme ale R. P. Polone, R. D. Germane și Republicii Cehoslovace, își exprimă deplina sa adeziune la acest important document. Republica Populară Romînă a depus și depune toate eforturile pentru a contribui la dezvoltarea procesului de destindere în relațiile internaționale Ea a inițiat acțiuni diplomatice și a dezvoltat relații multilaterale cu toate țările, indiferent de orînduirea lor politică și socială, care au dorit acest lucru. Exprimînd năzuința de pace a poporului român, Marea Adunare Națională a R. P. Române sprijină Chemarea pentru pace a Sovietului Suprem al U.R.S.S. și își exprimă speranța că ideile și propunerile cuprinse în acest document vor găsi un răsunet larg în parlamentele tuturor țărilor. Poporul român va depune și pe viitor eforturi sporite pentru a contribui în mod activ la traducerea în viață a măreței cauze a popoarelor — pacea în lume. Concursul formațiilor artistice din învățămînt Duminică 29 decembrie 1957, la clubul „M. Eminescu“ din Lucăcești a avut loc concursul interraional al echipelor artistice de amatori din învățămînt, pentru calificarea în faza regională. Au participat ansamblurile artistice de amatori din raioanele Adjud, Tg. Ocna și Moinești. Spectatorii, veniți în număr mare la acest concurs, au aplaudat cu căldură echipele artistice din raionul nostru, care au prezentat un spectacol de un înalt nivel artistic. Ansamblul artistic din orașele Moinești și Comănești a prezentat o formație corală compusă din 160 de persoane (dirijor tov. M. Bîrlescu), echipa de dansuri populare romînești, soliști instrumentiști și recitatori artistici. Echipa artistică din comuna Dărmănești a prezentat o formație corală compusă din 60 de persoane și piesa de teatru într-un act „Copilul“, iar cadrele didactice din Scorțeni au prezentat piesa „Căsătoria“ de Gogol, în regia tov. Gh. Bodescu. Un suces deosebit l-a înregistrat formația de teatru din comuna Dărmănești care a interpretat ireproșabil piesa „Copilul“. De asemenea, ansamblul artistic al cadrelor didactice din orașele Moinești și Comănești, datorită unei bune interpretări a repertoriului, a cules ropote de aplauze. Meșterul Florentin Dumitriu Maistrul Florentin Dumitriu este șeful turbine de la secției întreținere Termocentrala Comănești. Oamenii de sub conducerea lui scurtează timpul de revizie a grupurilor , cu 2-3 zile în medie; el personal este un exemplu de conștiinciozitate și răspundere și are o calificare profesională superioară, în acest număr : @ V. Spătaru: Pe unde a arat plugul vremii. (pag. 2). ® Sandu Traian : Am realizat indicele prețului de cost printr-un complex de măsuri. (pag 3). Și-au ales noul comitet U. T. M. E ora 18. In sala unde urma să aibă loc adunarea, tinerii au venit din vreme. In sfîrșit, adunarea a început. Tov. Mihai Ștefan, secretarul organizației de bază U.T.M. dă citire dării de seamă. Din darea de seamă, în problema transformării socialiste a agriculturii, se evidențiază printre alții utemiștii V. Negură, C. Jigău, Profira Ciosu etc care au răspuns la chemările organizației făcînd cereri de înscriere în G.A.C. și întovărășire. Au fost scoase la iveală și combătute cu curaj și lipsurile comitetului. S-a arătat astfel că între membrii vechiului comitet au existat o serie de contradicții din care cauză munca s-a desfășurat defectuos. O problemă importantă discutată în adunare și ridicată de tov. C. Jigău, a fost problema educării comuniste a tinerei generații. In cuvîntul lor, utemiștii Elena Jigău și Maria Stoica au arătat că comitetul organizației de bază U.T.M. n-a căutat să se sprijine pe masa mare de tineri din comună, folosindu-se în cele mai multe cazuri de utemiștii salariați, fapt care a făcut ca tinerii nesalariați să fie străini de o serie de acțiuni, PREZIDIUL MARII ADUNARI NAȚIONALE A REPUBLICII ■POPULARE ROMINE Decret pentru stabilirea datei alegerii deputaților în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române decretează: ARTICOL UNIC. Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, Dr. PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, GHEORGHE STOICA București 2 ianuarie 1958 Adunare festivă consacrată sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne In ziua de 30 decembrie a. c., în sala clubului „23 August“ din Moinești a avut loc adunarea festivă consacrată sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române. Tov. Constantin Cojocea, președintele Sfatului popular raional Moinești, deschide adunarea și după ce arată însemnătatea acestui măreț eveniment dă cuvîntul tovarășului Constantin Trifon, prim-secretar al Comitetului raional de partid Moinești, care vorbește despre realizările obținute de poporul nostru muncitor, condus de Partidul Muncitoresc Român, pe drumul construirii socialismului. In continuare, a urmat un program artistic la care și-au dat concursul : corul cadrelor didactice din Moinești și Comănești, echipa artistică a școlii nr. 1 din Moinești și Casa raională de cultură care a prezentat piesa de teatru „Pescărița de pe Volga“. Bucură-te, Nastasia Lupul Utemista Nastasia Lupu, este laborantă Dărmănești. Ea la Rafinăria lucrează direct în producție. N-are salopetă ci halat alb, cu mici pete unsuroase și nu supraveghează mașini complicate ci un număr de eprubete și vase de sticlă, legate prin furtunuri de cauciuc. In aceste vase, produsele petrolifere, supuse tratamentului, își dau „arama pe față“, corespund ori nu corespund. In munca ei, Nastasia dă verdicte; prin ea produsele albe capătă certificatul de ieșire pe poarta rafinăriei, spre consumatori. Vă închipuiți ce ar însemna un diagnostic greșit : vagoane de produse petrolifere respinse de beneficiarea necorespunzătoare. Tocmai de aceea, Nastasia Lupu e stăpînă pe meserie și zăbovește îndelung în fața eprubetelor cu probele de laborator. ★ Cu voce profundă, aproape bărbătească, „pumnul“ de fată, cu mutrișoara îmbufnată, răspunde cu promptitudine la întrebări. Numai cînd vine vorba de ascultarea maistrului-prim Grigore Alexandrescu, se codește. Recunoaște că, uneori, l-a răspuns în doi peri. Dar trece cu bine și „hopul“ acesta. Și, pe nebănuite, atingem coardele mai întinse ale interlocutoarei. Nastasia Lupu devine de îndată în ochii noștri tînăra soție care (scuzați indiscreția) va fi și mamă. Metamorfoza e surprinzătoare. Răspunsurile sînt mai alintate, mai presărate cu dragoste și mîndrie cînd vorbește despre soțul ei, laborantul Vasile Lupu, despre locuința lor, repartizată de administrația rafinăriei. Pentru soții Lupu fiecare zi de an nou are semnificație în plus : ziua căsătoriei lor. 1 ianuarie 1958 a marcat împlinirea primului an de căsnicie. Dar cine a spus că tînăra de 18 ani n-ar avea și o dramă a vieții ei ? Nastasia Lupu, fata din raionul Filimon Sîrbu, regiunea Galați, nu și-a cunoscut tatăl. Războiul a lăsat victime nenumărate. Ușor de înțeles ce-ar fi ajuns orfana Nastasia în condițiile vechiului regim burghezo-moșieresc. O anonimă în viața roboților flămînzi și goi. Bucură-te, veselește-te Nastasia Lupu ! Destinul tău fost hotărît în anii Republicii a noastre, cînd aspirațiile tinerești nu cunosc stavilă, cînd tot ceea ce faci e pentru fericirea oamenilor! V. S. Cronica din comuna Scorteni Viitorul nostru este în colectivă Am avut prilejul de a face și eu parte din delegația de țărani muncitori din comuna Scorțeni care, împreună cu alți țărani din raion, au vizitat gospodăriile agricole colective de la Harman și Bod din regiunea Stalin. Ceea ce am văzut acolo, minunat pe drept cuvînt. Nu nea se vorbea, înainte de a pleca, despre bunăstarea colectiviștilor. Am vrut să ne convingem personal de belșugul din casele lor și am vizitat în acest scop familia colectivistului Ion Olaru. El, personal, a realizat 400 zilemuncă, pentru care a primit printre altele: 1.600 kg grîu, 600 kg ovăz, 2.400 kg cartofi, 120 kg zahăr, suma de 6.000 lei etc. Ceilalți membri ai familiei lui, în număr de patru, au realizat laolaltă un număr de 1000 zile-muncă. In afară de produsele primite în urma zilelor-muncă efectuate, colectivistul Ion Olaru mai are în gospodăria sa personală o vacă, doi viței, o scroafă cu purcei, 6 oi, mai multe păsări etc. — Păi, ești bogătaș, nu glumă, ziceau cei din delegația noastră, mirați de atîta avuție cîtă vedeau. — Nu, fraților, sînt numai colectivist, răspundea mîndru țăranul. Mă opresc aici. Mi-ar trebui prea mult loc ca să arăt toate produsele pe care le-a primit colectivistul. Cele ce ni s-au povestit despre belșugul colectiviștilor sînt adevărate și nu greșesc cu nimic dacă afirm că ni s-au spus prea puține lucruri în raport cu ceea ce am văzut. Noi, țăranii muncitori din comuna Scorțeni, ca de altfel toți țăranii muncitori, care am fost în vizită la această gospodărie, ne-am dat seama de avantajele pe care ni le oferă munca în colectiv. Viitorul nostru fericit stă în munca în colectiv. Viața fericită a acestor colectiviști ne determină să apucăm și noi pe același drum, să sprijinim din toate puterile înființarea în comuna Scorțeni a unei gospodării agricole colective. V. IRIMIA țăran muncitor In ultima parte a adunării a avut loc alegerea noului comitet U.T.M. ANA BLAJ Activitatea culturală a reînviat Activitatea culturală din cadrul căminului cultural din Scorțeni, are un trecut cu care noi, cei care am contribuit la întărirea ei, ne putem mîndri. La un moment dat, însă, activitatea culturală în Scorțeni a fost neglijată. De ce? Se părea că nimeni nu știe. In ședința din 29 noiembrie a. c. cu activele căminelor culturale, a fost criticată aspru această delăsare. Tov. Profira Ciosu, directoarea căminului cultural, a trecut după aceasta la repartizarea de sarcini concrete tuturor salariaților din comună și în special cadrelor didactice, pentru reactivizarea muncii culturale. Aceste sarcini au fost urmărite și verificate zi de zi. A trecut puțin timp de atunci. Acum în sala căminului cultural se fac repetiții în fiecare seară. Tov. V. Jigău conduce repetițiile la piesa de teatru „Cererea în căsătorie“ de Cehov, tov. C. Șova la piesa de teatru „Cantonul nr. 27“ de Ivan Franko, tov. Elena Jigău și Profira Ciosu dansuri, iar tov. C. Zugrăvel, înlnvățător în pragul pensionării, dă viață corului. In fiecare miercuri se țin în sala bibliotecii căminului cultural recenzii sau prezentări de cărți. Tov. bibliotecară Ana Blaj, ajutată de pionierii de la școala de 7 ani, a format în comună încă 5 centre de Citit. Catinca Creangă a făcut cerere — Ascultă-mă pe mine, Catincă. Tu ești mult mai tînără decît mine. Uită-te la părul meu albit și gîndește-te că am văzut multe în viața mea. Calea cea mai sigură spre fericire a țăranului sărac și mijlocaș este calea gospodăriei colective. Astfel îi spunea adeseori tov. C. Zugrăvel îngrijitoarei de la Școala de 7 ani din Scorțeni. Spusele erau însă în zadar. — Nu, tovarășe învățător, nu mă înscriu în colhoz. De ce de cîte ori mă vedeți dv. ori tov. președinte numai despre asta îmi vorbiți ? De ce îmi vreți răul ? Sunt necăjită. Bărbatul mi-a murit cînd îmi erau copiii mici. Am muncit din greu pînă i-am văzut mari. Bătăturile din palmă sînt mărturie. Vreau să trăiesc așa cum am apucat. Nu vreau să fiu eu mai cu moț și să schimb cele lăsate din bătrîni. Cam așa luau sfîrșit aceste discuții. N-a fost însă „lăsată în pace“. A fost sfătuită să se ducă și ea împreună cu alți 6 țărani muncitori din comună în vizita care a fost organizată în zilele de 7 și 8 decembrie la 2 gospodării colective din regiunea Stalin. Nu s-a împotrivit. A plecat. Ajunsă acolo, s-a suit în podul colectiviștilor, a iscodit, a întrebat de toate. A cîntărit în palma ei grîul greu, a numărat păsările și putinile cu brînză. După ce a venit, n-a vorbit cu nimeni două zile. Cele văzute au convins-o că ceea ce i se spunea despre colectiviști era numai și numai adevărul. In a treia zi a venit la tov. C. Zugrăvel cu o coală de hîrtie. — Tovarășe învățător, sînt o femeie necăjită. Palmele acestea dovedesc că sînt și muncitoare. Scrieți-mi dv. cererea de intrare în colectivă. GH. BODESCU învățător Corespondențe sosite în cadrul concursului corespondenților voluntari Darurile pomului de iarna Sala clubului din Scheianești era plină cu muncitorilospetroliști. Veniseră la adunarea festivă închinată zilei de 30 Decembrie și la festivitatea pomului de iarnă organizată de comitetul de întreprindere și conducerea Schelei Moinești. Luînd cuvîntul, tov. Vasile Pîrjol, secretarul Comitetului de partid petrol Moinești, a vorbit despre „Aniversarea a 10 ani de la proclamarea R.P.R.“. El a trecut in revistă succesele obținute de oamenii muncii după ce puterea a fost smulsă din mîinile monarhiei. Apoi s-au împărțit darurile pomului de iarnă. Remarcăm că pe lângă împărțirea unor numeroase obiecte de îmbrăcăminte pentru copii, în valoare de peste 9.000 de lei, șase secții din cadrul Schelei Moinești au primit în dar cîte un aparat de radio. De la pomul de iarnă sondorul Vasile Cernat, din brigada a IV-a de intervenție, a primit o pereche de ghete pentru copii, 1 costum de lună pentru copii, o rochiță, ciorapi și altele. Asemenea daruri au primit și mulți alți petroliști de la Schela Moinești care au copii. A. D. Pe ulițele comunei Tescani, sătenii se îndreptau grăbiți spre localul Școlii de 7 ani. Doreau cu toții să participe la festivitatea pomului de iarnă al școlarilor din comună. Bucuria cea mare o împărtășeau copiii. Pentru ei școala a organizat cu sprijinul sfatului popular, al comitetului de partid și al cooperativei, un frumos pom de iarnă. Vorbind participanților din partea comitetului de părinți și din partea comitetului de partid comunal, tov. Mihai Elnic a relevat dragostea și grija partidului și guvernului pentru cei mici. In continuare, după conferința „înflorește cultura în R.P.R.“, ținută de tov. învățătoare Zonia Rusu, școlarii și elevii Școlii de 7 ani din Tescani au prezentat un bogat program artistic. Festivitatea s-a încheiat cu împărțirea darurilor pomului de iarnă. G. M. La Școala de 7 ani din Dărmănești pentru comitetul de părinți în colaborare cu direcțiunea școlii a organizat un pom de iarnă. Cu acest prilej școlarii, învățătorii și profesorii au prezentat un festival artistic. In cadrul programului tov. Alexandru Bucur, directorul școlii, a vorbit participanților despre „A 10-a aniversare a proclamării R.P.R.“. V. HTRLEA Pe față! Tov. Gh. Simionescu, secretarul Sfatului popular Măgirești are, după spusele unora, zece sarcini. Aceasta face ca să-și neglijeze munca propriu-zisă. Nici o sarcină nu-ți scapă Zece ai. Ești om cu har. Totuși, unde să încapă Și acea de secretar ?