Flacăra Moinestiului, 1961 (Anul 8, nr. 471-548)

1961-04-01 / nr. 471

Cuvinte de laudă colectivului secției a 91-a Ga de obicei, acolo unde oamenii manifestă conștiinciozitate și dra­goste față de sarcinile ce le revin, rezultatele sînt dintre cele mai bune. Puterea colectivului, omogenitatea lui este cheia principală a succese­lor, este forța capabilă să învingă obstacolele întîmpinate în calea bu­nului mers al procesului de produc­ție. Și la Schela Zemeș există ase­menea oameni, există forțe capabile să învingă greutățile, să înlăture cauzele care duc la neîndeplinirea sarcinilor de plan. Un exemplu grăitor în această privință îl constituie colectivul sec­ției a 1­I-a extracție condus de mais­trul Constantin Pușcalău, îndrumat și sprijinit în permanență de către organizația de bază al cărei secre­tar este brigadierul Ion Militaru.­­ Pornind de la factori ca : disci­plina și folosirea cu rezultate prac­tice a procedeelor noi de lucru, con­ducerea secției și organizația de bază, cu sprijinul permanent al con­ducerii schelei, au reușit să trezească în rîndurile sondorilor din secție acea dragoste de muncă și de avutul obștesc specifică omului nou, con­structor al societății socialiste. Încă de la intrarea în parcul prin­cipal al secției, 251, rămîi plăcut impresionat de ordinea care dom­nește aici. Toate legăturile separa­toarelor cu conductele de țiței și ven­­tilele sînt făcute printr-o bună etan­șeitate, care nu permite risipa de țiței. La sondele din cadrul secției, ca urmare a controalelor dese din partea conducerii, ca urmare a a­­plicării cu strictețe a măsurilor teh­­nico-organizatorice luate în consfă­tuirile de producție precum și prin buna exploatare a unităților de pom­paj, nu se înregistrează pierderi de țiței. Atunci cînd la sondă se efec­tuează lucrări de intervenție sondorii intervin cu promptitudine folosind di­ferite mijloace ca : habe și bataluri. Astfel, ei reușesc să înlăture orice risipă. Vizitînd sondele 253, 224, 614, 252, 226, 251, 221 și altele din ca­drul secției a II-a a Schelei Zemeș îți dai foarte ușor seama că sondo­rii care le îngrijesc sînt oameni cu spirit de răspundere care pun toate forțele și capacitatea lor în slujba îndeplinirii sarcinilor de plan. Chemat la întrecere de către cei din secția I-a, colectivul secției a II-a a răspuns bucuros. Și, știind că cu cei din secția s-a nu-i lucru de glumă, a trecut neîntîrziat la apli­carea unor măsuri eficiente. Prin­tre altele s-a introdus regimul de funcționare cu pauză la sondele nr. 221,­220, 627, 622, 218, 629, s-a sta­bilit regimul optim al coloanelor la sondele nr. 636, 642, 635, 634, 236, 627, 630 și altele. Astăzi, colectivul secției a II-a se mîndrește că se află în fruntea întrecerii socialiste între secțiile schelei, prin faptul că a extras peste plan în perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă în pre­zent, zeci și chiar sute de tone de țiței. Graficul de producție afișat la sediul secției este urmărit și studiat zilnic de fiecare sondor sau parca­­giu, iar atunci cînd săgeata încear­că să coboare, colectivul secției dis­cută amănunțit cauzele, cere ajuto­rul conducerii schelei și apoi trece, fără întîrziere, la remedierea defici­ențelor constatate. Asemenea cazuri au fost uneori, dar în fruntea colec­tivului secției se află comuniștii, care prin exemplul lor personal au a­­tras în acțiunile urgente întreaga masă de salariați din secție. Dacă cerințele bunului mers al procesului de producție al secției au impus, ei au lucrat chiar și peste orele de program. Pe rapoartele de pontaj ale secției a II-a, spre deosebire de celelalte secții din cadrul Schelei Zemeș, nu s-au înregistrat în acest an absențe nemotivate de la program. Lucrările de intervenții la sonde, efectuate în special de către brigada condusă de comunistul Nicolae Dîr­lău, au fost întotdeauna executate la timp, de bună calitate, fără risipă de țiței și nerepetate. De menționat este și faptul că la realizările fru­moase obținute de către secția a II-a, în ceea ce privește îndeplinirea și depășirea planului de extracție, a contribuit și scurtarea timpului de execuție al lucrărilor de intervenții, lucru care a făcut posibilă intrarea sondelor în producție înainte de ter­menul fixat. Numele fruntașilor de la extracție și intervenții sînt bine cunoscute în secție. Printre ei se află sondorii șefi Nicolae Grigoraș și Mihăilă Niță, sondorii Nicolae Streză și Ion Rusu și firește, nelipsi­tul fruntaș , comunistul Nicolae Dîrlău, brigadier. Printre fruntașii în producție care veghează zi și noapte în parcuri sau la sonde se află brigadierul Ion­­ Vilitaru, sondo­rii șefi Ion Lefter și Oancea Stoica, parcagiii Dumitru Ștefan, Sofica Vicol, Gheorghișor Barbu, sondorii Nicolae Crîncăială, Gheorghe Bortoș, Ion Dîrlău și mulți alții. In general pentru eforturile depu­se în procesul de producție, pentru realizările obținute, merită cuvinte de laudă întreg colectivul secției a II-a în frunte cu maistrul Constan­tin Pușcalău care în cinstea glo­rioasei aniversări a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia s-a angajat să extragă sute de tone de țiței peste plan și totodată cu mijloacele existente în secție să realizeze însemnate eco­nomii la prețul de cost. C. SECAREANU Unii se străduiesc iar alții neglijează Față de Schelele Moinești și Mo­­dîrzău, Schela Zemeș merge ceva mai bine din punct de vedere al realizării planului de­ producție în mod constant. întreaga activitate e­­conomică este subordonată bunei or­ganizări a locului de producție, ur­­mărindu-se în mod continuu planul de măsuri tehnico-organizatorice și îndeplinirea obiectivelor stabilite. Ca răspuns la chemarea la între­cere socialistă lansată în întîmpina­­rea aniversării a 40 d­e ani de la înființarea gloriosului nostru partid, colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni din cadrul Schelei Zemeș, analizînd posibilitățile exis­tente, s-a angajat cu însuflețire să dea produse tot mai multe, de cali­tate bună și la un preț de cost cît mai scăzut, întrecerea s-a anunțat pasionantă de la început și a cu­prins mase tot mai largi de munci­tori. Cu cît ne apropiem de marea sărbătoare a întregului nostru popor muncitor — 8 Mai — petroliștii de la Schela Zemeș depun eforturi și mai susținute pe frontul luptei pen­tru mai mult țiței. Intre brigăzile de extracție sau de secțiile schelei se intervenție, între desfășoară cu succes întrecerea socialistă. La Zemeș există multe brigăzi și chiar secții,­unde activitatea de pro­­ducție s-a îmbunătățit în ultimul timp. Aceasta, ca rezultat al mă­surilor luate de conducerea admi­nistrativă cît și de organizațiile de partid care au mobilizat muncitorii în direcția realizării sarcinilor de plan. Efortul diferitelor brigăzi se axează pe o tot mai calificată or­ganizare a muncii. In buna desfășurare a activită­ții economice din cadrul secțiilor, un rol important revine brigăzilor de intervenție. In funcție de felul cum se fac lucrările de intervenții la sonde, poate să crească produc­ția de țiței și să se reducă timpii neproductivi. " Brigada de interven­ție" din cadrul secției I-a condusă de tov. Vasile Nițu este bine cu­noscută de către toți muncitorii din schelă. Colectivul acestei brigăzi se străduiește să dea lucrări numai de calitate superioară și la un preț de cost scăzut. Datorită muncii care se desfășoară în această bri­gadă, periodic se reușește să se scurteze timpii de intervenție ai cîte 15—16 la sută și să se re­ducă la maximum timpul neproduc­tiv. Așa, de exemplu, la inter­venția de piston care s-a făcut la sonda 604, în lop de 11 ore cît era planificat s-au consumat numai 8 ore. Rezultate frumoase s-au ob­ținut și la sondele 601, 605, LF, și altele. La aceasta o contribuție prețioasă au adus-o tov. Stelian Gruia, Traian Muscă, Irimia Zvîn­­că și alții. Cu realizări de seamă se prezintă și brigada de intervenții condusă de comunistul Nicolae Dîrlău din cadrul secției a II-a. Mai sînt co­lective de muncă care lucrează în cadrul Schelei Zemeș unde munci­torii se străduiesc cu multa conști­inciozitate pentru îndeplinirea sar­cinilor de serviciu. Dar deși există largi posibilități pentru a se obține rezultate și mai bune în procesul de producție, Schela Zemeș nu-și înde­plinește totdeauna în mod ritmic pla­nul de producție. Există secții productive în Schela Zemeș unde se lucrează cu pierderi de țiței. Printre aceste secții se găsește și secția a IlI-a condusă de ing. Felician Teleman, secția a IV-a condusă de tov. Ion Lăcătușu, secția a Vl-a condusă de ing. Gheorghe Călin și altele. In mare măsură aceste secții nu-și îndepli­nesc sarcinile de producție și din cauza slabei organizări a procesu­lui de producție. Proasta calitate a intervențiilor la sonde, indiscipli­na, lipsurile nemotivate de la ser­viciu, iată numai cîteva cauze care duc la obținerea unor rezul­tate slabe. Nu întîmplător secția a IV-a este ultima din Schela Zemeș.i Pînă a­­cum, aici s-au înregistrat cele­ mai mari minusuri de țiței. Aici do­mină delăsarea, dezordinea, como­ditatea unor brigadieri și slaba organizare a procesului de produc­ție. Brigada de intervenții condusă de tov.. Nicolae Nistor, în lunile ianuarie și februarie, a repetat lu­crările de intervenții la 8 sonde, iar brigada de intervenții condusă de tov. Nicolae Condrea la 6 son­de. Aceste lipsuri în loc să se re­medieze, au continuat și în lu­na martie. Pînă la 23 martie s-au repetat lucrările de intervenții la încă 6 sonde pentru că ele au fost făcute fără simț de răspundere. Vinovat de această stare de lu­cruri se face mai întîi tov. Ion Lă­cătușu, șeful secției, care nu a controlat cu simț de răspundere fe­lul cum se desfășoară activitatea în fiecare brigadă cît și respecti­vii brigadieri Dumitru Hodină, Ion Ciocîrlan, Nicolae Nistor care s-au mulțumit cu lipsurile din activita­tea lor și au trecut nepăsători pe lîngă ele. O altă lipsă care a concurat la nerealizarea planului de producție în mod ritmic de către toate secții­le o constituie și lipsurile nemoti­vate de la serviciu. In lunile ia­nuarie și februarie numai în sec­țiile productive au fost înregistrate 71 lipsuri nemotivate. Conducerile administrative ale secțiilor, orga­nizațiile sindicale s-au mulțumit cu simple sancțiuni date în scris celor care au absentat, fără ca ei să fie puși în discuția întregului colectiv. Cele mai multe lipsuri au fost înregistrate tot de secția a IV-a, unde în cele două luni au lipsit nemotivat 26 muncitori. Fap­tul că nu s-au­ luat măsuri de li­chidare a lipsurilor, ele în luna martie au crescut: Natalia Mogo­reanu, Gh. Așchiopoaiei, D. Săndu­lache, Ion Filip, Nicolae Șova, Ion Handoca, Ion Văduva sînt numai cîțiva care au absentat nemotivat. Oare secția a IV-a și celelalte secții din cadrul Schelei Zemeș care mai lucrează încă cu pierderi de țiței nu doresc să se afle prin­tre secțiile fruntașe ? Acest răs­puns trebuie dat în cel mai scurt timp, cînd lipsurile semnalate pînă acum vor fi stîrpite și cînd planul de producție va fi realizat lună de lună. Nu este permis ca în timp ce unii se străduiesc ca prin munca lor să realizeze tot mai multe produse, alții să neglijeze atribuțiile de serviciu și să dea dovadă de insuficientă preo­cupare în îndeplinirea sarcinilor de producție. Titlul de secție codașă trebuie părăsit și fiecare secție din cadrul Schelei Zemeș trebuie să fie la înălțimea titlului de fruntaș. M. CONSTANTIN FLACARA MOINEȘTIULUI Pagina 2-a Nr. 471 (672) —O— Un izbutit program artistic Duminică 26 martie a. c. la So­­lonț a fost organizată de către comi­tetul comunal al femeilor, prezenta­rea unui bogat program artistic format din coruri, recitări, interpre­tări ale soliștilor vocali din locali­tate, dansuri și piesa de teatru „Lo­godnă furtunoasă“. Interpreții au fost răsplătiți în re­petate rînduri cu aplauze de către nu­merosul public prezent la spectacol. Fiecare punct din program a vădit în mare măsură eforturile depuse de interpreți pentru a se prezenta la un nivel artistic cît mai apropiat de cel al exigențelor crescînde ale publicu­lui solonțean. DIN FRUMUSEȚILE PATRIEI Fruntași în colectarea fierului vechi Sub lozinca „Mai mult fier vechi oțelăriilor — mai mult oțel pa­triei“, colectivul depozitului I. C. M. Valea Uzului duce o largă activitate de colectare a metalelor vechi. In anul acesta siderurgiștii și-au luat angajamentul de a da patriei mii de tone de oțel peste plan. Șeful de brigadă Ion Abucuroaie, împreună cu brigada pe care o conduce, și-au luat angajamente pe care le îndeplinesc cu succes. Nu­mai în lunile ianuarie și februarie ac, aici s-au colectat și trimis­ oțelării­­lor 28.000 kg fier vechi. In cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Co­munist din Romînia ei și-au mărit angajamentul. C. SUMAN lăcătuș, Atelierul C.F.F. Agăș într-un sector îndepărtat Nu de mult, biroul organizației de bază a secției transporturi din ca­drul întreprinderii de transporturi, ateliere și baze tubulare Moinești a luat inițiativa de a analiza felul cum s-au îndeplinit sarcinile de plan în sectoarele îndepărtate pe perioada care s-a scurs de la începutul anu­lui și pînă în prezent. Astfel, în fața adunării generale a fost prezentat raportul de activitate al sectorului condus de comunistul Gheorghe Se­­căreanu, sector care deservește între­prinderea nr. 3 foraj. Din referatul prezentat și din dis­cuțiile purtate în adunare a reieșit că acest sector în perioada amintită s-a achitat cu cinste d­e sarcinile care i-au stat în față printr-o judi­cioasă utilizare a mijloacelor de transport și prin buna întreținere și exploatare a mașinilor. Numai în primele două luni ale acestui an colectivul acestui sector a transportat peste 344.250 de tone kilometrice față de 280.000 planificate iar coeficientul de utili­zare a parcului auto s-a ridicat la peste 80 la sută față de 70 cît pre­vedea sarcina de plan. Pentru rezul­tatele obținute merită a fi evidențiat întreg colectivul acestui sector. llllllllllllllIJillllllllllllllllllllllllllflllllllliBllllllllBUlillllBIIIliaUBilBilllllllllllillillllllllllBIIIIIIIIlllllllMBIIBIIIIiaillliaillll g Í­I EFICACITATEA GRAFICULUI I DE REVIZIE AL SECȚIEI­­ In primul trimestru al acestui an în sistemul energetic al Termo­centralei Comănești nu s-au pro­dus nici un fel de deranjamente și avarii care să se soldeze cu între­ruperi din cauza unor neajunsuri interne. Este un merit al colecti­velor de muncitori, maiștri, ingi­neri și tehnicieni că prin măsurile aplicate și grija cu care muncesc au reușit să asigure o funcționare bună a agregatelor și instalațiilor din centrală și a stațiilor exteri­oare. PREOCUPĂRILE ATELIERULUI DE ÎNTREȚINERE... Echipa de electricieni din cadrul atelierului de întreținere al secției electrice este unul dintre colecti­vele de bază care are întotdeauna în centrul preocupărilor asigura­rea funcționării neîntrerupte a ter­mocentralei. Luna martie a consti­tuit o perioadă de vîrf pentru elec­tricienii de la întreținere, conside­rată luna pregătirilor de primăvară pentru trecerea agregatelor și in­stalațiilor la exploatarea de vară. Printre lucrările de revizie mai importante s-au aflat: verificarea și punerea la punct a aparatelor de măsură și control de la tablou­rile din camera de comandă \ în­treținerea contactelor de la între­­rupătorii liniilor de înaltă tensiu­ne care pornesc din stația exteri­oară de 35 kV., buna funcțio­nare a dispozitivelor d­e acționare de la distanță etc. însemnătatea­­ efectuării acestor lucrări de revi­­­­zie constă în prevenirii eventua­­­­lelor deranjamente ori avarii în­­ sistem, care ar produce întreru­peri în perioada de vară. Lucrările au fost executate pe baza graficului de revizie al sec­ției în timpul calendaristic planifi­cat, prin grija electricianului prin­cipal Nicolae Popiuc și a lui Cos­­tică Stan, membru în biroul orga­nizației de partid care au organi­zat în mod judicios munca. Cali­tatea ireproșabilă a lucrărilor este însă rezultatul priceperii cu care au muncit toți membrii echipei din cadrul atelierului de întreți­nere. Preocupările actuale ale electri­cienilor de la întreținere au drept scop verificarea și punerea la punct a instalațiilor electrice de iluminat din clădirile complexului de praf­­cărbune al termocentralei în vede­rea trecerii pe cărbune în a doua jumătate a acestui an, începînd chiar din ultima săptămînă a lunii martie a.c. electricienii verifică și repară tablourile de iluminat, cir­cuitele și lămpile electrice pe baza unui grafic întocmit de către con­ducerea secției. ȘI A LABORATORULUI P.R.A.M. Sistemul energetic al termo­centralei se întinde ca o țesătură uriașă pe cuprinsul raionului noi­­ iiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliiiiiiiiiiiii tru și mai departe în întreaga țară prin liniile de înaltă tensiune ale sistemului național. O contribuție importantă la buna funcționare a agregatelor și instalațiilor din cen­trală și din stațiile exterioare ale sistemului energetic o aduce și co­lectivul de muncitori și maiștri din cadrul laboratorului P.R.A.M. Muncind pe baza graficului de revizii elaborat de către conduce­rea secției electrice, colectivul la­boratorului a efectuat o serie d­e măsurători la utilajele de bază (transformatori) și a făcut verifi­cări de protecție la liniile de înaltă tensiune. Prin aceasta agregatele și instalațiile din centrală și sta­țiile de transformatori sînt pregă­tite pentru a trece la exploatarea de vară. Măsurătorile și verifică­rile s-au desfășurat sub suprave­gherea și cu ajutorul calificat al tovarășilor Ion Gionga, electri­cian principal și Ion Dumitru, maistrul secției electrice. Dato­rită priceperii cu care ei și mun­citorii din cadrul laboratorului au muncit, lucrările planificate în graficul de revizie au fost execu­tate la timp, iar calitatea lor este întrutotul corespunzătoare. ST­­AR­TON -iiiiiiiiiiiiiiibiiiiibiiiiibiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiibiiiiiiiibiiiu' illinium iliiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiüiiJ^" IIIIIIIIBillllíilSIII'.linilllllilllllIliaMSIillíaiiaiilillllIlllllllllüíninSÜSIIIIIIIIIilllllllllieillüailSlilliSIÍSi'E țlll!IIHBIIIi!SIIIIIIillllSIiaililtllllil«!illllliIIIIIIIilIlillll!lli!E!ll!lll!l!'i!!l!lll!II!l Interpret de muzică populară Printre interpreții de muzică populară care au evoluat în numeroase ringuri în fața spectatorilor clubului „1 Mai“ se numără și electri­cianul Mihai Comă­­noiu de la sectorul mixt energetic Co­mănești. In fotografie , e­­lectricianul Mihai Comănoiu în timpul unui spectacol in­­terpretînd unul din cîntecele din reper­toriu. Activitate multilaterală la căminul cultural Căminele culturale din cuprinsul patriei noastre poartă binemeritatul rol de a răspîndi cultura și educația nouă, socialistă în rîndul oamenilor muncii. Ele trebuie să desfășoare o largă și multilaterală muncă politică, educativă, legată strîns de sarcinile practice ale construcției socialiste, contribuind prin activitatea lor la însușirea politicii partidului nostru de către masele largi de oameni ai muncii, însuflețindu-le și mobilizîn­­du-le în lupta pentru înfăptuirea ei. Călăuzindu-se după hotărîrile Con­gresului al IlI-lea al partidului nos­tru, cadrele noastre din învățămînt și cultură trebuie să-și dea contribu­ția tot mai mare la tratarea proble­melor construcției socialismului în etapa actuală. Ca urmare a transformărilor so­­cial-economice care au avut loc în țara noastră au luat naștere și se dezvoltă tot mai mult o morală nouă, socialistă, o nouă atitudine față de muncă, față de bunurile obștești și îndatoririle sociale noi, relații de în­trajutorare între cei ce muncesc. Partidul și statul nostru desfășoa­ră o muncă vastă pentru a transfor­ma cultura într-un bun al tuturor, alocînd mari fonduri pentru dezvol­tarea bazei materiale a activității culturale în R.P.R. Aceste sarcini, în comuna Palanca, au început să prindă viață. Cămi­nele culturale s-au transformat în ateliere de lucru ale artiștilor ama­tori, ale cititorilor, ale tineretului. Aici se găsesc momente recreative prin audiții la radio, printr-un joc de șah­ sau cititul unei cărți. Tot aici ei cîntă viața nouă a satului, îndră­gind tot mai mult echipele artistice ce aduc pe scene folclorul romînesc îndrăgit și cîntat de generații în­tregi, cîntîndu-i astăzi —u •"•■sta dragoste ca oricînd simțindu-se li­beri și fericiți. Pentru acest motiv comitetul de partid a analizat activitatea cultu­rală din comună, indicînd cele mai bune și recomandate metode pentru a mobiliza și antrena în activitatea culturală majoritatea tineretului din comuna Palanca. Ca urmare, am reușit ca, pe lîngă echipa artistică de tineret a căminului cultural cen­tru, să mai înființăm o echipă artis­tică a organizației de femei care a înțeles chemarea noastră în această activitate. Gospodinelor comunei noastre, so­ții de muncitori, cuprinse între vîrsta de 30—40 de ani, le-a fost greu pentru prima dată să danseze, să joace teatru, să apară pe scenă. To­tuși s-au acomodat repede dînd în lunile februarie—martie cinci specta­cole artistice pline de succes în lo­calitate și în deplasare. Toate sînt artiste amatoare, toate se evidenția­ză, dar printre ele îmi amintesc de tov. Maria Maxim, Lucia Balcanu, Geta Trifănucă, Elena Vențel, Maria Moraru, Elena Covaci care sînt su­fletul echipei artistice. Pentru aceste merite ele au fost stimulate cu oca­zia zilei de 8 Martie de către cămi­nul cultural și organizația de femei, în cadrul comunei Palanca exis­tă în momentul de față patru echipe artistice printre care putem evidenția echipa artistică a căminului cul­tural Popoi care, sub conducerea di­rectoarei de cămin, tov. Ilinca Cor­­ban, în aceeași perioadă a prezentat 9 spectacole în comună cu reperto­rii care oglindesc viața nouă a sate­lor în transformarea lor pe drumul arătat de partid. Aceleași cuvinte se pot spune și despre căminul cultural Ciugheș care, deși a reușit să-și formeze o echipă permanentă mai tîrziu ca ce­lelalte cămine, în momentul de față dispune de o echipă puternică și ta­lentată. Membrii echipei artistice, cum sînt Vasile Filip, Constantin Naghi, Paulina Gabor, Constanța Albert și alții, au depus toate for­țele pentru a da o înaltă cali­tate artistică echipei lor. Ei au dus de asemenea ștafeta culturală în co­muna Coșnea, în condiții de trans­port grele și pe vreme nefavorabilă. Aceste acțiuni se datoresc și uno­r cadre didactice care au muncit con­știincios pentru a aduce pe scenele căminelor culturale inimoasele pro­grame artistice care în primele luni ale anului 1961 au fost vizionate de 4.23S spectatori. Printre acestea pu­tem evidenția .pe tov. Teodora Mi­hai, Dumitrița Cojocaru­, Ilinca Cor­­ban și Iul­ia Zaharia. Printre celelalte activități pe care le-au întreprins căminele culturale din comuna Palanca cum ar fi : au­diții la radio, recenzii de cărți, seri cultural-artistice etc., o frumoasă ac­tivitate se duce și în răspîndirea cărții la sate, care a fost un princi­pal mijloc de popularizare a politicii partidului nostru, a hotărîrilor luate de guvernul R­.P.R. și în același timp ele au purtat principalul rol de cul­turalizare și educare a maselor de oameni ai muncii împînziți pînă la hotarele comunei. La chemarea căminului cultural ca în fiecare casă să existe cîte o carte, cadrele didactice au răspuns cu con­știinciozitate. De la formarea caselor de citit și pînă în momentul de față am putut să ne dăm seama că ele aduc roactiz după felul cum sînt organizate. Case de citit fruntașe putem cita pe cele de la loan Papanicu, Elena Paliștan, Gheorghe Dediu și altele. IOAN IFTODI directorul căminului cultural Palanca

Next