Flacăra Moinestiului, 1961 (Anul 8, nr. 471-548)

1961-07-22 / nr. 502

ANUL VIII — NR. 502 (703) SIMBATA 22 IULIE 1961 4 PAGINI 20 BANI Actualități miniere Noi lămpi de mină electrice In locurile de muncă cu pondere mare de lucru și producție de cărbune bogată, în prima jumătate a acestei luni conducerea I. M. Comănești a repartizat un număr de 150 lămpi electrice de mină noi. Arastre lămpi sunt de un mare ajutor în munca brigăzilor. In timpul depilării cărbunelui din strat și încărcării lui în vagoneți la frontul de lucru, se asigură o luminozitate mult mai bună. Astfel, chiar la locul de muncă sterilul vizibil este înlăturat complet iar calitatea cărbunelui este mult îmbunătățită. Consumuri specifice mici Grija cu care se ocupă minerii de folosirea judicioasă a materialelor se reflectă în toate rezultatele muncii lor, care de la o zi la alta sunt din ce în ce mai mari. In semestrul I a. c. de pildă, minerii au redus consumul de lemn rotund pentru armături cu 2,3 m. c. pe 1.000 de tone de cărbune, iar consumul de cherestea cu 1,3 m.c. Pe seama acestor reduceri I. M. Comănești a obținut o economie de 243 m. c. de lemn și 137 m.c. de cherestea în prima jumătate a acestui an. Prin baterea și plasarea corectă a găurilor de mină la lucrările de înaintare, minerii au redus cu mult consumul de exploziv pe post necesar la pușcarea găurilor. Ca urmare, în primul semestru s-a realizat o economie de 2.433 kg de exploziv pe întreprindere. Bolțari de calitate peste plan Colectivul de muncitori-betoniști din cadrul secției de preparat bolțari pentru armarea galeriilor de mină a reușit să producă în semestrul I a. c. întreaga cantitate necesară de elemente prefabricate cerută de I. M. Comănești. Folosind experiența pozitivă cîștigată în anii precedenți și aplicînd metode tehnice de lucru avansate, colectivul fabricii de bolțari a îmbunătățit simțitor calitatea elementelor prefabricate. Totodată, în perioada amintită, a produs cu 387 m. c. de bolțari mai mult peste plan, ceea ce asigură nevoile de consum ale secțiilor miniere. —6— în fotografie, echipa de mineri din schimbul de dimineață prepară betonul. Lucrările de modernizare a minelor de la I. M. Comănești, sporesc continuu gradul de mecanizare al operațiunilor de transport pe galerii și planuri înclinate. In acest an, bunăoară, se aplică și se extinde într-un ritm crescînd metoda armării cu elemente prefabricate din beton. Galeriile și planurile de transport vechi, susținute cu lemn, sînt reprofilate și armate cu bolțari în inele duble ori prin zidiri complete. De la începutul anului și pînă acum, în cadrul sistemului de concentrare R.A.L., unde transportul cărbunelui se face în întregime cu mijloace mecanizate (locomotive DIESEL) lucrările de armare cu elemente prefabricate sunt extinse și îmbunătățite continuu. Pentru a asigura o viteză de transport avansată, în punctele de lucru aglomerate și cu producție ridicată s-au amenajat și se amenajează galerii cu linii duble. Astfel, se ușurează manevra garniturilor de vagoneți în timpul șutului. O lucrare de acest gen se execută acum la capul planului nr. 4 din mina Asău. Galeria, este reprofilată și zidită complet cu bolțari pentru a-i asigura o rezistență mai mare. In primele doua decade Ca urmare a aplicării consecvente în procesul de producție a unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente, multe brigăzi și secții de specialitate din cadrul Întreprinderii de foraj Moinești au obținut în primele două decade ale lunii cursente succese deosebit de remarcabile. Brigăzile din secția a IV-a de exemplu, condusă de comunistul Nicolae Șerban, au forat peste planul primelor două decade un număr de 742 de metri. O depășire tot atît de valoroasă a obținut și colectivul secției I-a care, în aceeași perioadă, a forat peste sarcinile de plan 741 metri. Atît buna organizare a muncii la locul de producție cît și respectarea severă a instrucțiunilor referitoare la forajul cu turbina, și turbine cuplate, a făcut posibilă obținerea acestor depășiri de plan și totodată reducerea simțitoare a prețului de cost pe metru forat. Membrii brigăzilor de foraj și-au intensificat și mai mult eforturile în acest început de semestru și ca urmare, roadele muncii lor nu s-au lăsat așteptate, .* / ACTIV LA MUNCA PITRnrriei Tinerii din cadrul organizației U.T.M. de la atelierul Pietrosu sînt organizați în două brigăzi patriotice. Organizația U.T.M. a acordat tot sprijinul ca fiecare tînăr din brigadă să-și aducă aportul la buna desfășurare a activității, încă de la începutul acestui an cele două brigăzi de muncă patriotică condue de tinerii Constantin Spataru și Vasile Ungureanu și-au propus să efectueze anul acesta un număr de 5.000 de muncă patriotică. Pentru acest lucru brigăzile de muncă patriotică și-au întocmit un plan de măsuri care cuprinde obiectivele cele mai importante care trebuie executate. Tinerii și-au manifestat hotărîrea ca cele propuse să fie traduse în viață. Obiectivele principale ale muncii patriotice în sectorul nostru și care au fost prevăzute și în planul de muncă al brigăzilor, au fost colectarea de fier vechi și gospodărirea judicioasă a locului de muncă. De la începutul acestui an și pînă acum tinerii, împreună cu muncitorii vîrstnici, au contribuit la strîngerea și predarea la I.C.M. a cantității de 20 tone de fier vechi. Cu cîteva zile in urmă, cele două brigăzi patriotice au participat la lucrările de demontare a unei conducte de la parcul 395 unde s-a demontat peste 1.000 m de conductă. Printre fruntași la munca patriotică se numără și utemiștii Vasile Popa, loan Rață, Gheorghe Tudoreanu, Vasile Dîrlău, Vasile Clipa și tinerii loan Tîrboacă, loan Anton și Victor Krim. Activitatea patriotică va continua și pe viitor și noi sîntem hotărîți să îndeplinim sarcinile din planul economic din acest an. IOAN LERU secretarul organizației U. T. M. de la atelierul Pietrosu MEREU LA DATORIE Duminica este ziua din săptămînă destinată repaosului. In această zi, cînd unii petroliști de pe Valea Zemeșului se odihnesc, participă la spectacole sau fac excursii, mecanicii de serviciu de la Stația de motocompresoare Tazlăul de Sus muncesc cu entuziasm pentru realizarea indicilor de plan. ...Soarele strălucitor doborea ca un cuptor încins în acea zi senină de iulie. La Stația de motocompresoare Tazlăul de Sus, se afla la datorie schimbul de întreținere condus de comunistul Ion Moise. Repartizați pe sectoare, mecanicii și ajutorii lucrau intens lîngă motocompresoarele cu inimi de foc. Deodată, mecanicul Ion Stan atrase atenția tuturora. Toți cei din stație își îndreptară privirile spre el. Gesturile repezi făcute din mîini de mecanicul Ion Stan, dădură de înțeles că s-a întrerupt curentul electric. Imediat, fără să mai zăbovească o clipă, comuniștii Ion Stan și Gheorghe îndreptară alergînd Comănescu de spre ventilul principal de alimentare cu apă, ca să-l deschidă. Cînd s-a întrerupt curentul electric, pompele centrifuge de pompare a apei, acționate de motoare electrice, s-au oprit. In acest caz motocompresoarele au rămas fără apă de răcire. Singura și ultima posibilitate de a salva viața motocompresoarelor era să se deschidă ventilul de alimentare cu apă către care se îndreptaseră mecanicii Ion Stan și Gheorghe Comănescu, permițînd astfel apei din rezervorul de rezervă să asigure răcirea motocompresoarelor „prin cădere", rezervorul de apă fiind plasat la un nivel mai ridicat față de nivelul stației de motocompresoare. Primul sosise la ventil mecanicul Iordache Munteanu. La roata ventilului rămăseseră numai mecanicii Iordache Munteanu, Ion Stan și Gheorghe Comănescu. Șeful de schimb Ion Moise se întoarse din nou în stație pentru a controla starea cilindrilor motori. Cei trei, rămași lîngă ventil, au manevrat pînă ce presiunea apei rndicată de manometru era de o atmosferă și jumătate. . In interiorul stației restul mecanicilor controlau riguros fiecare cilindru în parte, pipăindu-l de la manta pînă la partea superioară a sa. Mecanicul Gheorghe Dîrjău sări de pe motor, îndreptîndu-se cu pași repezi către dulapul cu scule. Unul dintre cilindri se încălzise. Era amenințat de gripare și de ardere a garniturilor dacă nu intervenea la timp să deșurubeze dopul de scurgere a apei de la chiulasă. Viața motocompresoarelor era salvată. Apa din rezervor circula prin cămașa cilindrilor motocompresoarelor făcînd răcirea lor. La un moment dat în interiorul stației se aprinse un bec, semn că venise curent electric. Rînd pe rînd mecanicii Dumitru Isac și Gheorghe Ion porniră motoarele electrice și băgară în sarcină pompele centrifuge. Răcirea cilindrilor se făcea din nou cu apa din circuitul deschis al stației. Mecanicii de la ventilul de alimentare cu apă „prin cădere“ făcură ultimele manevre și apoi intrară în stație. Munca a început să se desfășoare în același ritm ca și înainte de a se întrerupe curentul electric. Motocompresoarele nu suferiseră nici o avarie. ★ Ion Moise mi-a povestit despre felul cum începe programul unei zile de lucru. Mai întîi de toate ține cu toți membrii schimbului ședința de instructaj privind normele de protecție a muncii și tehnica securității. Munca întregului său schimb nu se rezumă numai la asigurarea unei bune funcționări a motocompresoarelor ci și la înfrumusețarea aspectului stației. Cînd s-au dat cu vopsea conductele și cilindrii compresori, primii la această acțiune au fost ei. In numele întregului său schimb comunistul Ion Moise și-a luat angajamentul, în fața întregului colectiv de muncitori de la Stația de motocompresoare Tazlăul de Sus, că va reduce la maximum pierderile de apă, aer, gaze și lubrifianți. Cei mai buni mecanici cu care se mîndrește schimbul său sînt comuniștii Ion Stan și Gheorghe Comănescu care pe lîngă faptul că se achită conștiincios de sarcinile din producție, ajută și îndrumă mult pe tovarășii lor de muncă mai puțin pregătiți din punct de vedere teoretic și profesional. Alături de comuniștii Ion Stan și Gheorghe Comănescu, schimbul comunistului Ion Moise se mîndrește cu tovarășii Iordache Munteanu, Gheorghe Dîrlău și alții. Din același schimb fac parte și mecanicii de la stația de aspirație. Tînărul Nicolae Leonte este cunoscut de întreg colectivul ca unul din fruntașii de seamă ai stației de motocompresoare. Maistrul Gheorghe Cristea, secretarul organizației de bază și mulți muncitori aduc numai cuvinte de laudă și de mulțumire tovarășului Nicolae Leonte. Este unul dintre cei mai harnici și conștiincioși muncitori, dornic de a-și îmbogăți cunoștințele teoretice și practice privind tehnologia meseriei pe care a iubit-o de la început. Cu astfel de muncitori se mîndrește schimbul condus de comunistul Ion Moise, totodată și Stația de motocompresoare Tazlăul de Sus. ȘTEFAN ȘAIGAL mecanic Sub arșița soarelui de iulie , ai tele raionului nostru ziua par pustii. Pe fiecare uliță e liniște deplină, prin curți, prin case, nici țipenie de om. Doar cîte un copil sau doi se joacă în liniște. ...Lanurile de grîu au dat în pîrgă. Paiul se greutatea îndoaie sub spicului. Holdele de grîu auriu din acest an anunță o recoltă bogată. Pretutindeni în raion a început griului. Atît recoltarea pe ogoarele comunei Strugari cît și în comunele Grigoreni, Scorțeni, Pîrjol și altele se seceră continuu. Timpul bun de lucru este folosit din plin de către toți oamenii muncii din agricultura raionului nostru. Cît cuprinzi cu ochii se întind lanurile de grîu. Este ogorul întovărășiților din comuna Berești-Tazlău. La un colț al lanului se zăresc siluetele intovărășiților. In urma lor snopii de grîu adunați frumos în jumătăți de cîte 9 sau 13 snopi se văd în număr mare. Intovărășiții din această comună seceră continuu. Printre ei se află și întovărășiți Ion T. Ciobanu, Dumitru Mihăilă, Constantin Chiriac, Costache P. Baciu și alții. Toți sînt fruntași la seceratul griului. — Să ne odihnim un pic fraților — zise unul din membrii întovărășiți. — Bine, răspunseră ceilalți. — Dar numai 10 minute că nu prea avem timp — interveni uin altul. N-am făcut prea mult. — Cum nu ? Să seceri la timp griul, să nu pierzi nici un bob din noua recoltă, să fii în fruntea întovărășiților la recoltarea griului, asta la tine nu-i nimic ? Mă Ioane... — Ba este. Mie îmi place să lucrez pământul pentru a-1 face mai roditor. Vreau ca recolta noastră, a întovărășiților, să fie cea scontată. Rezultatele obținute de noi să constituie exemple demne de urmat pentru toți țăranii muncitori din comuna noastră — zise Dumitru Mihăilă după ce așeză secera jos, lîngă un mănunchi de grîu secerat. — Dar tu măi Costache, ce zici de recolta noastră ? .— E bună. Și aceasta se datorește lucrului bun pe care l-am executat noi încă din anul trecut. Se vede de la o poștă că agrotehnica își spune cuvîntul. Doar nu degeaba am urmat noi cursurile agrotehnice. — Vezi ce înseamnă să execuți arături adînci de vară, să semenți la timp,, să însămînțezi sâmînța din soiurile cele mai productive, să execuți lucrările de întreținere la timp, să controlezi starea de vegetație lor ? Toate aculturiacestea înseamnă agrotehnică. Și agrotehnica aplicată in producție înseamnă bogăție. — Ai dreptate. Ne îmbogățim văzînd cu ochii, întovărășirea noastră crește și se dezvoltă continuu, sporurile de producții obținute sînt cu mult superioare celor din sectorul individual. Dar ia uită-te, vine cineva spre noi. — Ce, nu-1 mai cunoști ? E agentul agricol Ion Diaconu. Vine să vadă calitatea secerișului. — Noroc și spor la seceriș. Da’ ați secerat zdravăn — zise Ion Diaconu. — Noi, întovărășiții, am secerat pînă în prezent 42 ha de grîu și unde mai puneți că pe întreaga comună s-au secerat 105 ha de grîu. ■...Aceasta era în ziua de 18 iulie. Pauza se terminase. Spicele de grîu se îndoiau fără nici o putere sub mîinile îndemînatice ale întovărășiților. Soarele se ascunsese de mult după coama dealului. Dar pe lanurile de grîu ale întovărășiților din comuna Berești-Tazlău munca a continuat cu aceeași voioșie, cu același elan, pînă seara tîrziu. C. PANAITE ★ Intr-unul din magazinele orașului Moinești există o secție cu articole pentru cei mici. Spre rezultate cît mai bune Activitatea de producție care se desfășoară în cadrul Schelei Zemeș sub îndrumarea organizației de partid este îndreptată în permanență spre lichidarea pierderilor de țiței înregistrate de la începutul anului și pînă acum și îndeplinirea cu ritmicitate a sarcinilor de producție. In urma măsurilor adoptate în acest scop, cît și întrecerii organizată între secții, brigăzi de extracție și intervenții, s-a reușit ca tot mai multe colective să-și realizeze planul de producție. La sfîrșitul celor două decade din luna iulie, secția a V-a condusă de tov. Remus Cojocaru și-a îndeplinit planul de producție dînd în plus cîteva zeci de tone de țiței. Aceleași rezultate frumoase au fost obținute și de către brigăzile a V-a extracție și a XIII-a intervenție. Cei care au contribuit mai mult la aceste rezultate sînt muncitorii : C. Camară, Toader Coman, Petrec Piștea, Maria Veveriță, Ion Strîmbu, Gh. Axinte și alții. MW Analiza invățamîntului de partid Zilele trecute a avut loc ședința Comitetului de partid petrol Moinești cu care prilej s-a discutat felul în care s-a desfășurat învățămîntul de partid și politic U.T.M. în cadrul întreprinderilor din raza de activitate a comitetului în anul 1960-1961. Membrii comitetului de partid, secretarii organizațiilor de bază și tovarășii invitați la ședință, au analizat în mod profund modul în care organizațiile de partid au îndrumat și condus activitatea de educare marxist-leninistă a membrilor și candidaților de partid, cît și a tovarășilor din activul fără de partid. In anul de învățămînt de partid care a trecut, organizațiile de bază au obținut succese importante în desfășurarea învățămîntului de partid, lucru care a ieșit în evidență și prin rezultatele obținute în activitatea practică. Activul fără de partid sprijină munca In urma indicațiilor care s-au dat, precum și a instructajelor făcute de către biroul comitetului raional de partid, organizațiile de bază din întreprinderile, instituțiile și satele raionului nostru, au luat măsuri pentru lărgirea activului fără de partid și îmbunătățirea muncii cu tovarășii de aici. In raionul nostru activează pe lîngă organizațiile de partid un număr de peste 4.000 muncitori, ingineri și tehnicieni, întovărășiți și colectiviști, cu origine socială sănătoasă, oameni merituoși, care au dovedit prin activitatea lor multă încredere. Din acest număr peste 2.300 de tovarăși activtează pe lîngă organizațiile de partid de la sate. Majoritatea organizațiilor de partid și-au îmbunătățit stilul și metodele de muncă cu activul fără de partid, luptînd pentru ca toți tovarășii să participe la îndeplinirea sarcinilor care stau în fața organizațiilor de partid. Ca principal mijloc de îmbunătățire a muncii, organizațiile de partid au folosit cu succes metoda de a invita tovarășii din activul fără de partid la adunările generale ale organizațiilor de bază. Cu acest prilej s-a constatat un mare interes în ducerea la îndeplinire a sarcinilor. Poate constitui exemplu pentru multe organizații de bază din raion felul în care muncesc cu activul fără de partid organizațiile de bază de la Construcții și montaje Lucăcești, G.A.C. Grigoreni și întovărășirea „23 August“ din Solonț.