Flacăra Moinestiului, 1962 (Anul 9, nr. 549-652)

1962-01-03 / nr. 549

Actualitatea la sate Af "fi­r~r *1" "• n"*- i "*­ f*-1*-i*-- ■ -%f* ***** Crește numărul cititorilor colectiviști Muncile cîmpului s-au terminat o dată cu căderea zăpezii. Acum colectiviștii, țăranii întovărășiți și cu gospodărie individuală din co­muna Tescani, așa cum sînt ei o­­bișnuiți, în timpul liber și în special iarna, merg la biblioteca comunală și împrumută cărți după gust și vîrstă. Astfel, numărul cărților înscrise în fișele de cititor a crescut simți­tor. In ultimele zile numărul citi­torilor s-a mărit cu peste 102, din­tre care majoritatea sînt colectiviști. Printre cei mai activi cititori se numără Iov. Vasile Cercel, Vasile Ciobanu­, Ion V. Munteanu și alți colectiviști și țărani întovărășiți din comu­na Tescani. Pentru atragerea unui număr cu­ mai mare de cititori, după cum ne-a spus tovarășa bibliotecară Maria Leca,­­un ajutor prețios l-a dat și îl dau cadrele didactice de la școa­la de 7 ani din comună. Cadrele didactice din această școală împart săptămînal cărți în toate circum­scripțiile comunei și sprijină acti­vitatea cercurilor de citit. De ase­menea, prezintă recenzii, populari­zează cărțile nou apărute și pe a­­celea care îi interesează mai mult pe colectiviști pentru a-și îmbogăți cunoștințele agricole și zootehnice. In răspîndirea și popularizarea căr­ților s-au evidențiat tovarășii învă­țători Vasile Munteanu, Maria Lupu­, Victoria Bordeianu, Ana Cobuz și alții. Mulți dintre cititorii colectiviști au­ început să-și formeze biblioteci personale cumpărînd diferite cărți agrotehnice și literare. De remarcat este și faptul că bibliotecara cunoaș­te din timp lecțiile care se predau in cadrul învățământului agrozootehnic de masă și recomandă colectiviști­lor cursanți broșuri și cărți din bi­bliotecă, care îi ajută să-și însu­șească mai bine problemele de agri­cultură și zootehnie. Mecanizatorii își continuă activitatea In anul 1961, gradul de mecanizare a agriculturii raionului nostru a luat uni avînt necunoscut pînă acum. în cele 11 G.A.C. existente în raionul nostru au lucrat în acest an un număr de 35 tractoare con­duse de un­ colectiv de mecanizatori pricepuți, harnici. Organizați în brigăzi, tractoriștii au brăzdat tarlalele colectiviști­lor, cu tractoare U.T.C.S. 26 și 27 în agregat cu o serie de mașini agricole. Astfel, vrednicia mecanizatorilor este cunoscută astăzi în ma­joritatea satelor și­ comunelor de pe Valea Tazlăului. De asemenea, co­lectiviștii s-au convins că mecanizatorii nu sînt simpli conducători ai tractoarelor ci și buni cunoscători ai regulilor agrotehnice. Ca urmare a muncii depuse, ei sînt tot mai mult stimați de că­tre colectiviști pentru că au izbutit cu ajutorul lor. să smulgă pă­mântului recolte mai mari. Așa a devenit bine cunoscut de către oa­meni și mecanizatorul Ion Pașcu care, împreună cu alți mecanizatori, a adus o contribuție deosebită la obținerea a 1.800 kg s­oarea-soare­­lui la hectar și 2.600 kg porumb știuleți la hectar de către colectiviștii din Scorțeni. Cu ajutorul tractoriștilor, producții mari la hectar au obținut și colectiviștii din Leontinești și Grigoreni. De asemenea, griul a fost însămînțat la timpul optim. ★ Timpul nefavorabil — zăpada și viscolul — i-au adunat pe me­canizatorii de pe tarlalele gospodăriilor noastre colective la centrul mecanic de la Tescani. Aici, au început să revizuiască și să repare tractoarele și celelalte mașini agricole cu ajutorul unei echipe de me­canici iscusiți trimisă de conducerea S.M.T. Hemeiuș-Bacău. In a­­ceste zile, tractoriștii și mecanicii se îngrijesc de remedierea defec­țiunilor și punerea la punct a întregului parc de mașini agricole. Pentru ca reparațiile să fie făcute de bună calitate, ei lucrează cu multă dragoste la fiecare mașină, verifică fiecare piesă și suban­­samblu așa încît la primăvară, în campania agricolă, fiecare tractor și mașină să funcționeze la întreaga capacitate de lucru. Datorită felu­lui cum au muncit, mecanicii și tractoriștii de la Tescani au reușit să repare deja 5 tractoare pînă în ziua de 20 decembrie 1961. De ase­menea, au mai reparat 3 semănători, 3 pluguri suspendate, două câm­puri de grape și un polidisc. Aceste mașini agricole au fost reparate sub conducerea mecanicului Petre Pavel și se apreciază că sînt de bună calitate. , fn munca de reparație a parcului de mașini s-au evidențiat în mod deosebit mecanizatorii Ion Pașcu, Vasile Ciobanu, Dumitru Lun­­trașu și Nicolae Măgirescu, șef de brigadă. Mecanizatorii s-au an­gajat ca pînă în ziua de 20 februarie 1962 să termine lucrările de re­parații la întregul parc de mașini a­gricole. NICULINA -mulgătoare fruntașă Deunăzi am făcut cunoștință cu mulgătoarea Micul­ina Neacșu de la ferma de vaci a G.A.C. „Octombrie Roșu“ din comuna Grigoreni. In grajd era curățenie exemplară. E o plăcere Să privești cele 50 de vaci cu lapte care sînt în grajdul unde am cunoscut-o pe utemista N­icul­iut­ Neacșu, mulgătoare fruntașă. — Văzând că sora mea mai mică, Maria Popa, pentru munca depusă a primit mai multe produse și bani față de mine care lucram la cîmp, în primăvara anului trecut am cerut consiliului de conducere al gospo­dăriei să mă repartizeze să lucrez în sectorul zootehnic. Nu cunoșteam bine vacile pe care le aveam în primire, felul cum mănîncă fiecare, cum stă la muls etc. Mi-a fost greu 2-3 săptămîni. Dar, de vreo 5 luni de zile produc­ția de lapte crește mereu. Acum de la fiecare vacă din cele 12 pe care le am în primire mulg aproape 10 litri de lapte pe zi. Am muncit mult pînă am ajuns la această pro­ducție, care acum este în continuă creștere. Acum cîteva zile am ob­servat însă că unele vaci din cele pe care le am în primire nu mîn­­cau cu poftă. Cu ajutorul brigadie­rului am micșorat rația de furaje și le-am mărit numărul meselor. Spre bucuria mea, am văzut că da­torită aplicării acestui regim de furajare vacile au început să mănîn­­ce cu multă poftă, ceea ce a făcut să nu scadă producția de lapte. De asemenea, am dat toată aten­ția masajului și spălatului ugeru­lui. Apoi, în această perioadă, un factor care 111-a ajutat în mărirea producției de lapte a fost și respec­tarea orelor de plimbare a vacilor în fiecare zi. In munca de mulgătoare am fost ajutată mult și de către comunista Ana Andone. Și uite așa, de la o zi la alta, muncind cu toată dra­gostea, am ajuns să fiu fruntașă în muncă în ultimele 5 luni de zile. ★ Cele povestite de utemista Nicu­­­lina Neacșu sînt rezultatul muncii depuse de ea în cele 270 zile-muncă, zile care i-au adus mari venituri. Organizația de partid, consiliul de conducere al gospodăriei colective din­ Grigoreni se mîndresc cu ase­menea colectiviste, care obțin rezul­tate de laudă la îngrijirea vacilor. N. VOINEA Síi dam toată atenția învățămîn­tu­lui liiniiisiilillilfiiillllllliaiillll'lagrozootehnic de masă iiiiaifiiiiiiiiiiiliiiiuaiiiiiiiiiiii hi anul trecut au avut loc pro­funde schimbări in satele și co­munele din raionul nostru. Sub conducerea organizațiilor de bază și a comitetelor comunale de partid și-au desfășurat munca zeci de colective de agitatori și comitete de muncit pentru inițiativă, care au colectivizarea a­­griculturii. Aceasta­­ a făcut ca astăzi să avem colectivizată aproape 55 la sută din suprafața arabilă a raionului. Peste 3.50­0 de familii de țărani întovărășiți și cu gospodărie individuală, care s-au unit in gospodării agricole colective, muncesc peste 5-600 hectare de teren. an . Caracteristică perioadei acestui a fost trecerea in masă a țăranilor muncitori, întovărășiți și cu gospodărie individuală in gospodării agricole colective, con­­vingindu-se de superioritatea muncii in comun, de producțiile mari obținute de către gospodă­riile fruntașe din regiunea noastră cit și de traiul fericit al colecti­viștilor. Congresul al Ill-lea al P.M.R. și Plenara C.C. al P.M.R. din iu­nie —iulie a. c. au trasat sar­cini mărețe tuturor oamenilor muncii care lucrează în agricul­tură, tuturor colectiviștilor pentru a obține producții mari din sec­toarele vegetal și zootehnic. Tran­sformarea socialistă a agriculturii, întărirea economico-organizatorică a G.A.C., sporirea producției sînt argumente puternice pentru țăra­nii muncitori întovărășiți și cu gospodărie individuală de a cere tot mai mulți intrarea lot in co­lectivă. De aceea se cere ca un număr tot mai mare de colec­tiviști să-și îmbogățească cunoș­tințele cit mai temeinic pentru a smulge­­ pămîntul­ui recolte bogate. Dacă în anul trecut au luat parte un număr mic de colecti­viști la invățămintul agrozooteh­nic de masă, la deschiderea în­­vățămintului agrozootehnic din acest an erau cuprinși peste 1.150 de colectiviști in cele 22 de cercuri din cele 11 G.A.C. existente in­ raionul nostru. Sunt înscriși la a­­cest invățămînt brigadieri de cimp, brigadieri din sectoarele zootehnice, șefi de echipe, colecti­viști fruntași din sectoarele vege­tal și zootehnic, colectiviști care depun toată priceperea lor pentru întărirea economică a gospodă­riei colective. Experiența anilor trecuți ne-a dovedit că invățămintul agrozoo­tehnic de masă, cină este strins legat de sporirea producției ve­getale și animale, dă rezultate bune. El este un mij­oc princi­pal de răspindire largă a celor mai avansate metode și a experi­enței înaintate pentru organiza­rea muncii, obținerea de produc­ții mari de griu și porumb, pre­cum și de mărire a productivită­ții animalelor pe care le au. In­­vățămîntul agrozootehnic de masă este un mijloc de îmbogăți­re a cunoștințelor profesionale a colectiviștilor, și în același timp de combatere a obiceiurilor înve­chite, dăunătoare. Acest învăță­­mint are rolul de a înarma masa de colectiviști din raionul nostru cu cunoștințele necesare pentru a folosi cele mai bune și înaintate metode de muncă. Prin conținutul său, invățăm­in­­tul agrozootehnic de masă contri­buie efectiv la întărirea econo­­mică­ organizatorică a G.A.C., a­­jută pe colectiviști să dezvolte cu­ mai multe ramuri de producție pentru a putea obține venituri tot mai mari. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Moinești, prin secția agricolă, a dat in a­­cest an o mai mare importanță acestui invățămînt, s-a ocupat in mod mai calificat de organizarea lui, de pregătirea lectorilor care au fost selecționați cu multă grijă. Lectorii au fost instruiți două zile înainte de a se deschide in­vățămintul agrozootehnic pentru a se îmbogăți cunoștințele și meto­dele de predare și s-a întocmit un plan de muncă in care sunt pre­văzute sarcini concrete ce revin fiecărui inginer și tehnician din cadrul secției agricole pentru buna desfășurare a invățămintul­ui din acest an. Un rol deosebit de important pentru buna desfășurare a aces­tui invățămînt și de îmbogățire a cunoștințelor colectiviștilor il au lectorii acestor cercuri. De felul cum sînt predate aceste lec­ții, cum sint ele adecvate la spe­cificul fiecărei gospodării depin­de in mare măsură însușirea ma­terialului predat. Bine a proce­dat tov. Constantin Tim­ofte, lec­tor La G.A.C. din Grigoreni și tov. Constantin Jigău, lector la G.A.C. din Scorțeni, care in lecțiile pre­date pînă în prezent au scos in evidență metodele bune din gos­podăria colectivă respectivă în obținerea de producții mari la hectar și creșterea producției de lapte. Aceasta a făcut ca la cele 4 lecții care le-au predat pină în prezent să aibă o frecvență de 98 la sută. Rezultatele acestui invățămînt depind în mare măsură și de spri­jinul pe care trebuie să-l acorde consiliile de conducere ale G.A.C. din raionul nostru și in mod deo­sebit organizațiile de partid. l|il|ll|ll|ll|llIIIIU|UAllRU|IIIIIIIIIIilll|llllfllllllllllllllllll|ll|lllll|lllll|llill|lllll|ll|ii(i!lil(!IV atl|ll|ll|ilRillil|ifȘ!ll[l|i[Iit|litli|ll|ll|IIBI!llllllllllll|li||lIlllllll!llilll||||li|l||il|||||!|I!||||l • K- (jká, .ț 2" ui •* -o- A APĂRUT în Editura Tineretului : LUNTRE4 SUBLIMĂ de VICTOR KERNBACH Eroii cărții sînt oameni stră­vechi, unii fantastici, alții scoși de autor din legendele antichității orientale, interpretate de el într-un mod interesant și original. Acțiu­nea gravitează în negru Anta, sclav și jurul tînărului secretar al marelui preot din Atlantida, apoi organizatorul unei răscoale de robi și, în sfîrșit, călător cosmic. O stea ciudată, zărită pe cerul Africii de Anta, coboară mai târ­ ziu într-o cîmpie atlantă ca un fe­nomen surprinzător de nou, crezut de lumea simplă, ținută în întune­ric de clasele stăpînitoare, drept un zeu mînios, dovedit a fi însă numai o rachetă venită din altă planetă, o luntre cerească. Aceasta este lun­trea sublimă. Emanciparea fostului sclav Anta se datorește și unei bune cunoaș­teri a popoarelor de pe pămînt și a culturii lor străvechi, dar și prie­teniei cu oaspeții cosmici, reprezen­tanți ai unei civilizații înaintate și ai unui mod de viață superior, înte­meiat pe muncă, inteligență, ega­litate. -o- Preocupări pentru a obține 5.000 kg porumb boabe la hectar­ a P.C.R.“, din comuna Scorțeni, a repartizat sarcini concrete pe fie­care membru. Pe această suprafață de teren pe care o am în primire, cu sprijinul consiliului de conducere și al organizației de partid, am trans­portat mari cantități de gunoi de grajd. Pe fiecare hectar au fost în­corporate sub brazdă cîte 25-27 tone de gunoi o dată cu executarea a­­răturilor adinei de toamnă la o a­­dîncime de 28-30 cm. Ne-am­ convins din propria noas­tră experiență din acest an că, a­­tunci cînd se lucrează pămîntul după toate regulile agrotehnice, se obțin producții mari la hectar. In medie pe gospodărie am obținut în acest an o producție în jurul a 2.500 kg porumb știuleți la hectar, dar pe unele suprafețe mai mici am ob­ținut peste 3.000 kg. Aceasta do­vedește că atunci cînd terenul este lucrat bine se obțin producții mari. Dacă pînă acum am transportat gunoi de grajd și am executat ară­turi adînci de toamnă pe aceasta suprafață, munca noastră nu se li­mitează numai la atît. Ne-am­ pro­pus ca în această iarnă să trans­portăm pe cele 15 hectare și peste 200 tone de uzină combinată cu apă, iar pentru ca zăpada să nu fie luată de vânturi­, vom executa, cînd timpul ne va permite, și o tovălu­­gire. In primăvară vom executa mai multe lucrări cu cultivatorul pentru a menține această suprafață curată de buruieni pînă la însămînțare, iar însămînțarea porumbului o vom face cu ajutorul S.M.T. la o distanță în­tre rânduri de 80 de cm. Avem toată convingerea că față de lucrările executate pînă în pre­zent și ceea ce urmează să mai e­­xecutăm pe această suprafață vom obține o producție de 5.000 kg de porumb boabe la hectar. Nu ne-am limitat numai la a­­ceastă suprafață de teren, ci am e­­xecutat alături de toamnă și pe alte suprafețe, în total 60 de hec­tare, pe care s-au încorporat mari cantități de îngrășăminte organice. Consiliul de conducere al gospo­dăriei noastre, cunoscînd importan­ța pe care o reprezintă gunoiul de grajd, a luat măsuri să amenajeze o platforma pentru ca să obținem în această iarnă un bun gunoi de grajd din sectorul nostru zootehnic, gu­noi care ne este atît de necesar pe tarlalele gospodăriei. GHEORGHE S. CERNAT brigadier la G.A.C. din Scorțeni Pregătirea rațională a solului re­prezintă o pîrgh­ie de mare însem­nătate pentru sporirea producției de porumb la hectar. Pentru ca în anul viitor să obținem peste 5.000 kg porumb boabe la hectar de pe o suprafață de 15 ha teren, consiliul de conducere al gospodăriei agri­cole colective „A 40-a aniversare CHEMAREA Consfătuirii pe fără a țăranilor colectiviști (Urmare din pag. l­a) Am suferit împreună în robie la moșieri. Să ne bucurăm azi tot îm­preună de belșug și fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, frați ai noștri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu bel­șugul. TOVARĂȘI. Viața din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviștii, o viață cum nici n-a visat vreodată țără­nimea, ne arată fără greș că gos­podăria colectivă este singura cale spre bunăstarea și fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colecti­viști. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuși parcă ar cere co­lectivizarea, ca să poată avea și el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agri­culturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în dru­mul spre cea mai mare prefacere și înnoire a vieții satului, a țărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viață și mai îmbelșugată a poporu­lui muncitor. DRAGI TOVARĂȘI. Pentru a întări gospodăriile co­lective prin creșterea veniturilor și a răspunde în același timp intere­selor mari ale statului și nevoilor populației, chemăm întreaga țără­nime și pe toți lucrătorii din agri­cultură să lupte pentru a obține re­colte tot mai mari de floarea-soare­­lui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole și să cultive cît mai multe legume, îndeosebi în jurul orașelor și a centrelor muncitorești, pentru a putea răspunde din belșug ne­voilor populației. Să nu uităm apoi, tovarăși, că țara noastră este deosebit de priel­nică pentru livezi și vii. Sînt la noi multe dealuri pe care crește doar o iarbă aspră și spini, terenuri nisi­poase pe care nu rodesc cereale și culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viță de vie și pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le în­cununăm cu coroane înflorite de meri și peri, de caiși și vișini, să le încărcăm cu vița purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plan­tăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din­ plin răs­plătită. Vom crea astfel pentru în­treaga populație bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate și gustoase, izvor de sănătate și bo­găție de seamă a țării. Colectiviști, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toți știm că de totdeauna regiu­nile țării noastre sînt minunate pen­tru creșterea animalelor, pentru a­­ceastă plăcută îndeletnicire, aducă­toare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a crește cu­ mai multe animale. Să le păstrăm și să le creștem îndeosebi pe cete din prășilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice fer­me de vaci, crescătorii mari de porci și să căutăm a te în mulți an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lînă fină și semifină și să le îngrijim astfel încît să avem cît mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de țăran fără păsări, să nu existe în jurul orașelor și centrelor muncitorești gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim și să îngrijim bine animalele și pă­sările. Știm doar foarte bine din­­tr-o experiență de sute de ani, din moși-strămoși, că numai astfel pu­tem obține o producție mare de lapte, de carne, de lînă, de ouă, încredințați, așadar, această mun­că celor mai pricepuți și harnici colectiviști, celor care prin firea lor iubesc animalele și păsările. Ingri­­jiți-vă din timp de hrana îndestulă­toare și bună pentru toate anima­lele. Ridicați-le adăposturi sănătoa­se, folosind în mod chibzuit mate­rialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cit mai ieftin. Mecanizatori, ingineri și tehnicieni din stațiunile de mașini și tractoare. Noi, colectiviștii, simțim sprijinul puternic, pe care ni-l dați zi de zi pentru a ne ajuta sa avem recolte tot mai îmbelșugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne dați și de aci înainte sprijinul vostru, într-o mă­sură și mai mare, pentru ca împre­ună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în fața agri­culturii. Mecanizatori, să vă îmbogățiți tot mai mult cunoștințele îndeletni­cirii folositoare pe care o aveți, pentru a pute." Întreține și repara cît mai bine mașinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pen­tru a asigura recolte bogate. Folo­siți din plin, cu chibzuință și des­toinicie, mașinile și tractoarele, spre a obține tot ce ele pot da. Respec­­­tați cu sfințenie obligațiile ce v-ați­ luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre și faceți lucră­rile cu tragere de inimă, la timp și cît mai bine: ingineri și tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilități de neînchipuit pentru multe și felurite ramuri de produc­ție agricolă. Aveți totul pentru a desfășura o uriașă muncă, de un uriaș folos. Niciodată nu au existat asemenea condiții. Niciodată nu s-a putut des­­­fășura munca pe care o duceți cu­ atit avînt și cu atîta măreție. " Biruim numai cu ajutorul științei, al tuturor aplicațiilor ei, al cunoș­tințelor agrotehnice, care-i știința dărniciei pămîntului în care stă belșugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfă­tuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toți laolaltă, în mij­locul gospodăriilor colective și de stat, unde veți putea aduce și apli­ca pe scară mare bogăția cunoștin­țelor voastre și veți putea cunoaște marea bucurie și mulțumire a roa­delor muncii. Munca devotată pe care ați dus-o pînă acum, sprijinul prețios pe care ni l-ați dat, umăr la umăr cu toți lucrătorii ogoarelor, pe care ne în­frățește într-o mare familie un țel comun, este prețuită cu toată căldu­­­ra de marea mulțime a colectiviști­lor. Veniți cu dragoste între noi, in mijlocul colectiviștilor, și invățați-ne cum să ne organizăm mai bine pro­ducția, ce trebuie să știm și cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie știința. Puneți toată înflăcărarea pe care o aveți pentru tot ce este nou și înaintat, toată puterea voastră crea­toare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste și veți binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de știință din agricultură, f hidreptați-vă eforturile spre rezol­varea celor mai importante pro­bleme ridicate de practică, desfășu­rați activitatea voastră științifice, in strinsă legătură cu problemele ac­tuale ale construirii socialismului la sate! Luptați pentru introduce­rea și generalizarea in practica a­­gricolă a rezultatelor cercetărilor științifice ! TOVARĂȘI, încredințăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorși în satele noastre, vom spune tuturor țăranilor și lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici și vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul și în­flăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvântului ade­vărului și-i vom sădi în toate ini­mile pentru ca întreaga țărănime să, se pătrundă de puterea lui și să­ vină alături de noi să întregim m­­ie­rele front al colectiviștilor, al noii țărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita mun­că pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a a­­griculturii socialiste, pentru obține­rea unui belșug de produse agricole, pentru ridicarea necontenită a ni­velului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Trăiască alianța dintre eroica noastră clasă muncitoare și harnica țărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat iubit al luptei poporului nostru pen­­i­tru desăvîrșirea construcției socia­­­liste, pentru înflorirea scumpei noŭ­i stre patrii, pămînt al fericirii tutu­ror celor, ce muncesc ! Ca o chemare de bucium, che­marea noastră să răsune în inimile pline de avînt și încredere ale în­tregii țărănimi!

Next