Flacăra Moinestiului, 1962 (Anul 9, nr. 549-652)
1962-01-03 / nr. 549
Actualitatea la sate Af "fir~r *1" "• n"*- i "* f*-1*-i*-- ■ -%f* ***** Crește numărul cititorilor colectiviști Muncile cîmpului s-au terminat o dată cu căderea zăpezii. Acum colectiviștii, țăranii întovărășiți și cu gospodărie individuală din comuna Tescani, așa cum sînt ei obișnuiți, în timpul liber și în special iarna, merg la biblioteca comunală și împrumută cărți după gust și vîrstă. Astfel, numărul cărților înscrise în fișele de cititor a crescut simțitor. In ultimele zile numărul cititorilor s-a mărit cu peste 102, dintre care majoritatea sînt colectiviști. Printre cei mai activi cititori se numără Iov. Vasile Cercel, Vasile Ciobanu, Ion V. Munteanu și alți colectiviști și țărani întovărășiți din comuna Tescani. Pentru atragerea unui număr cu mai mare de cititori, după cum ne-a spus tovarășa bibliotecară Maria Leca,un ajutor prețios l-a dat și îl dau cadrele didactice de la școala de 7 ani din comună. Cadrele didactice din această școală împart săptămînal cărți în toate circumscripțiile comunei și sprijină activitatea cercurilor de citit. De asemenea, prezintă recenzii, popularizează cărțile nou apărute și pe acelea care îi interesează mai mult pe colectiviști pentru a-și îmbogăți cunoștințele agricole și zootehnice. In răspîndirea și popularizarea cărților s-au evidențiat tovarășii învățători Vasile Munteanu, Maria Lupu, Victoria Bordeianu, Ana Cobuz și alții. Mulți dintre cititorii colectiviști au început să-și formeze biblioteci personale cumpărînd diferite cărți agrotehnice și literare. De remarcat este și faptul că bibliotecara cunoaște din timp lecțiile care se predau in cadrul învățământului agrozootehnic de masă și recomandă colectiviștilor cursanți broșuri și cărți din bibliotecă, care îi ajută să-și însușească mai bine problemele de agricultură și zootehnie. Mecanizatorii își continuă activitatea In anul 1961, gradul de mecanizare a agriculturii raionului nostru a luat uni avînt necunoscut pînă acum. în cele 11 G.A.C. existente în raionul nostru au lucrat în acest an un număr de 35 tractoare conduse de un colectiv de mecanizatori pricepuți, harnici. Organizați în brigăzi, tractoriștii au brăzdat tarlalele colectiviștilor, cu tractoare U.T.C.S. 26 și 27 în agregat cu o serie de mașini agricole. Astfel, vrednicia mecanizatorilor este cunoscută astăzi în majoritatea satelor și comunelor de pe Valea Tazlăului. De asemenea, colectiviștii s-au convins că mecanizatorii nu sînt simpli conducători ai tractoarelor ci și buni cunoscători ai regulilor agrotehnice. Ca urmare a muncii depuse, ei sînt tot mai mult stimați de către colectiviști pentru că au izbutit cu ajutorul lor. să smulgă pământului recolte mai mari. Așa a devenit bine cunoscut de către oameni și mecanizatorul Ion Pașcu care, împreună cu alți mecanizatori, a adus o contribuție deosebită la obținerea a 1.800 kg soarea-soarelui la hectar și 2.600 kg porumb știuleți la hectar de către colectiviștii din Scorțeni. Cu ajutorul tractoriștilor, producții mari la hectar au obținut și colectiviștii din Leontinești și Grigoreni. De asemenea, griul a fost însămînțat la timpul optim. ★ Timpul nefavorabil — zăpada și viscolul — i-au adunat pe mecanizatorii de pe tarlalele gospodăriilor noastre colective la centrul mecanic de la Tescani. Aici, au început să revizuiască și să repare tractoarele și celelalte mașini agricole cu ajutorul unei echipe de mecanici iscusiți trimisă de conducerea S.M.T. Hemeiuș-Bacău. In aceste zile, tractoriștii și mecanicii se îngrijesc de remedierea defecțiunilor și punerea la punct a întregului parc de mașini agricole. Pentru ca reparațiile să fie făcute de bună calitate, ei lucrează cu multă dragoste la fiecare mașină, verifică fiecare piesă și subansamblu așa încît la primăvară, în campania agricolă, fiecare tractor și mașină să funcționeze la întreaga capacitate de lucru. Datorită felului cum au muncit, mecanicii și tractoriștii de la Tescani au reușit să repare deja 5 tractoare pînă în ziua de 20 decembrie 1961. De asemenea, au mai reparat 3 semănători, 3 pluguri suspendate, două câmpuri de grape și un polidisc. Aceste mașini agricole au fost reparate sub conducerea mecanicului Petre Pavel și se apreciază că sînt de bună calitate. , fn munca de reparație a parcului de mașini s-au evidențiat în mod deosebit mecanizatorii Ion Pașcu, Vasile Ciobanu, Dumitru Luntrașu și Nicolae Măgirescu, șef de brigadă. Mecanizatorii s-au angajat ca pînă în ziua de 20 februarie 1962 să termine lucrările de reparații la întregul parc de mașini agricole. NICULINA -mulgătoare fruntașă Deunăzi am făcut cunoștință cu mulgătoarea Miculina Neacșu de la ferma de vaci a G.A.C. „Octombrie Roșu“ din comuna Grigoreni. In grajd era curățenie exemplară. E o plăcere Să privești cele 50 de vaci cu lapte care sînt în grajdul unde am cunoscut-o pe utemista Niculiut Neacșu, mulgătoare fruntașă. — Văzând că sora mea mai mică, Maria Popa, pentru munca depusă a primit mai multe produse și bani față de mine care lucram la cîmp, în primăvara anului trecut am cerut consiliului de conducere al gospodăriei să mă repartizeze să lucrez în sectorul zootehnic. Nu cunoșteam bine vacile pe care le aveam în primire, felul cum mănîncă fiecare, cum stă la muls etc. Mi-a fost greu 2-3 săptămîni. Dar, de vreo 5 luni de zile producția de lapte crește mereu. Acum de la fiecare vacă din cele 12 pe care le am în primire mulg aproape 10 litri de lapte pe zi. Am muncit mult pînă am ajuns la această producție, care acum este în continuă creștere. Acum cîteva zile am observat însă că unele vaci din cele pe care le am în primire nu mîncau cu poftă. Cu ajutorul brigadierului am micșorat rația de furaje și le-am mărit numărul meselor. Spre bucuria mea, am văzut că datorită aplicării acestui regim de furajare vacile au început să mănînce cu multă poftă, ceea ce a făcut să nu scadă producția de lapte. De asemenea, am dat toată atenția masajului și spălatului ugerului. Apoi, în această perioadă, un factor care 111-a ajutat în mărirea producției de lapte a fost și respectarea orelor de plimbare a vacilor în fiecare zi. In munca de mulgătoare am fost ajutată mult și de către comunista Ana Andone. Și uite așa, de la o zi la alta, muncind cu toată dragostea, am ajuns să fiu fruntașă în muncă în ultimele 5 luni de zile. ★ Cele povestite de utemista Niculina Neacșu sînt rezultatul muncii depuse de ea în cele 270 zile-muncă, zile care i-au adus mari venituri. Organizația de partid, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Grigoreni se mîndresc cu asemenea colectiviste, care obțin rezultate de laudă la îngrijirea vacilor. N. VOINEA Síi dam toată atenția învățămîntului liiniiisiilillilfiiillllllliaiillll'lagrozootehnic de masă iiiiaifiiiiiiiiiiiliiiiuaiiiiiiiiiiii hi anul trecut au avut loc profunde schimbări in satele și comunele din raionul nostru. Sub conducerea organizațiilor de bază și a comitetelor comunale de partid și-au desfășurat munca zeci de colective de agitatori și comitete de muncit pentru inițiativă, care au colectivizarea agriculturii. Aceasta a făcut ca astăzi să avem colectivizată aproape 55 la sută din suprafața arabilă a raionului. Peste 3.500 de familii de țărani întovărășiți și cu gospodărie individuală, care s-au unit in gospodării agricole colective, muncesc peste 5-600 hectare de teren. an . Caracteristică perioadei acestui a fost trecerea in masă a țăranilor muncitori, întovărășiți și cu gospodărie individuală in gospodării agricole colective, convingindu-se de superioritatea muncii in comun, de producțiile mari obținute de către gospodăriile fruntașe din regiunea noastră cit și de traiul fericit al colectiviștilor. Congresul al Ill-lea al P.M.R. și Plenara C.C. al P.M.R. din iunie —iulie a. c. au trasat sarcini mărețe tuturor oamenilor muncii care lucrează în agricultură, tuturor colectiviștilor pentru a obține producții mari din sectoarele vegetal și zootehnic. Transformarea socialistă a agriculturii, întărirea economico-organizatorică a G.A.C., sporirea producției sînt argumente puternice pentru țăranii muncitori întovărășiți și cu gospodărie individuală de a cere tot mai mulți intrarea lot in colectivă. De aceea se cere ca un număr tot mai mare de colectiviști să-și îmbogățească cunoștințele cit mai temeinic pentru a smulge pămîntului recolte bogate. Dacă în anul trecut au luat parte un număr mic de colectiviști la invățămintul agrozootehnic de masă, la deschiderea învățămintului agrozootehnic din acest an erau cuprinși peste 1.150 de colectiviști in cele 22 de cercuri din cele 11 G.A.C. existente in raionul nostru. Sunt înscriși la acest invățămînt brigadieri de cimp, brigadieri din sectoarele zootehnice, șefi de echipe, colectiviști fruntași din sectoarele vegetal și zootehnic, colectiviști care depun toată priceperea lor pentru întărirea economică a gospodăriei colective. Experiența anilor trecuți ne-a dovedit că invățămintul agrozootehnic de masă, cină este strins legat de sporirea producției vegetale și animale, dă rezultate bune. El este un mijoc principal de răspindire largă a celor mai avansate metode și a experienței înaintate pentru organizarea muncii, obținerea de producții mari de griu și porumb, precum și de mărire a productivității animalelor pe care le au. Invățămîntul agrozootehnic de masă este un mijloc de îmbogățire a cunoștințelor profesionale a colectiviștilor, și în același timp de combatere a obiceiurilor învechite, dăunătoare. Acest învățămint are rolul de a înarma masa de colectiviști din raionul nostru cu cunoștințele necesare pentru a folosi cele mai bune și înaintate metode de muncă. Prin conținutul său, invățămintul agrozootehnic de masă contribuie efectiv la întărirea economică organizatorică a G.A.C., ajută pe colectiviști să dezvolte cu mai multe ramuri de producție pentru a putea obține venituri tot mai mari. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Moinești, prin secția agricolă, a dat in acest an o mai mare importanță acestui invățămînt, s-a ocupat in mod mai calificat de organizarea lui, de pregătirea lectorilor care au fost selecționați cu multă grijă. Lectorii au fost instruiți două zile înainte de a se deschide invățămintul agrozootehnic pentru a se îmbogăți cunoștințele și metodele de predare și s-a întocmit un plan de muncă in care sunt prevăzute sarcini concrete ce revin fiecărui inginer și tehnician din cadrul secției agricole pentru buna desfășurare a invățămintului din acest an. Un rol deosebit de important pentru buna desfășurare a acestui invățămînt și de îmbogățire a cunoștințelor colectiviștilor il au lectorii acestor cercuri. De felul cum sînt predate aceste lecții, cum sint ele adecvate la specificul fiecărei gospodării depinde in mare măsură însușirea materialului predat. Bine a procedat tov. Constantin Timofte, lector La G.A.C. din Grigoreni și tov. Constantin Jigău, lector la G.A.C. din Scorțeni, care in lecțiile predate pînă în prezent au scos in evidență metodele bune din gospodăria colectivă respectivă în obținerea de producții mari la hectar și creșterea producției de lapte. Aceasta a făcut ca la cele 4 lecții care le-au predat pină în prezent să aibă o frecvență de 98 la sută. Rezultatele acestui invățămînt depind în mare măsură și de sprijinul pe care trebuie să-l acorde consiliile de conducere ale G.A.C. din raionul nostru și in mod deosebit organizațiile de partid. l|il|ll|ll|ll|llIIIIU|UAllRU|IIIIIIIIIIilll|llllfllllllllllllllllll|ll|lllll|lllll|llill|lllll|ll|ii(i!lil(!IV atl|ll|ll|ilRillil|ifȘ!ll[l|i[Iit|litli|ll|ll|IIBI!llllllllllll|li||lIlllllll!llilll||||li|l||il|||||!|I!||||l • K- (jká, .ț 2" ui •* -o- A APĂRUT în Editura Tineretului : LUNTRE4 SUBLIMĂ de VICTOR KERNBACH Eroii cărții sînt oameni străvechi, unii fantastici, alții scoși de autor din legendele antichității orientale, interpretate de el într-un mod interesant și original. Acțiunea gravitează în negru Anta, sclav și jurul tînărului secretar al marelui preot din Atlantida, apoi organizatorul unei răscoale de robi și, în sfîrșit, călător cosmic. O stea ciudată, zărită pe cerul Africii de Anta, coboară mai târ ziu într-o cîmpie atlantă ca un fenomen surprinzător de nou, crezut de lumea simplă, ținută în întuneric de clasele stăpînitoare, drept un zeu mînios, dovedit a fi însă numai o rachetă venită din altă planetă, o luntre cerească. Aceasta este luntrea sublimă. Emanciparea fostului sclav Anta se datorește și unei bune cunoașteri a popoarelor de pe pămînt și a culturii lor străvechi, dar și prieteniei cu oaspeții cosmici, reprezentanți ai unei civilizații înaintate și ai unui mod de viață superior, întemeiat pe muncă, inteligență, egalitate. -o- Preocupări pentru a obține 5.000 kg porumb boabe la hectar a P.C.R.“, din comuna Scorțeni, a repartizat sarcini concrete pe fiecare membru. Pe această suprafață de teren pe care o am în primire, cu sprijinul consiliului de conducere și al organizației de partid, am transportat mari cantități de gunoi de grajd. Pe fiecare hectar au fost încorporate sub brazdă cîte 25-27 tone de gunoi o dată cu executarea arăturilor adinei de toamnă la o adîncime de 28-30 cm. Ne-am convins din propria noastră experiență din acest an că, atunci cînd se lucrează pămîntul după toate regulile agrotehnice, se obțin producții mari la hectar. In medie pe gospodărie am obținut în acest an o producție în jurul a 2.500 kg porumb știuleți la hectar, dar pe unele suprafețe mai mici am obținut peste 3.000 kg. Aceasta dovedește că atunci cînd terenul este lucrat bine se obțin producții mari. Dacă pînă acum am transportat gunoi de grajd și am executat arături adînci de toamnă pe aceasta suprafață, munca noastră nu se limitează numai la atît. Ne-am propus ca în această iarnă să transportăm pe cele 15 hectare și peste 200 tone de uzină combinată cu apă, iar pentru ca zăpada să nu fie luată de vânturi, vom executa, cînd timpul ne va permite, și o tovălugire. In primăvară vom executa mai multe lucrări cu cultivatorul pentru a menține această suprafață curată de buruieni pînă la însămînțare, iar însămînțarea porumbului o vom face cu ajutorul S.M.T. la o distanță între rânduri de 80 de cm. Avem toată convingerea că față de lucrările executate pînă în prezent și ceea ce urmează să mai executăm pe această suprafață vom obține o producție de 5.000 kg de porumb boabe la hectar. Nu ne-am limitat numai la această suprafață de teren, ci am executat alături de toamnă și pe alte suprafețe, în total 60 de hectare, pe care s-au încorporat mari cantități de îngrășăminte organice. Consiliul de conducere al gospodăriei noastre, cunoscînd importanța pe care o reprezintă gunoiul de grajd, a luat măsuri să amenajeze o platforma pentru ca să obținem în această iarnă un bun gunoi de grajd din sectorul nostru zootehnic, gunoi care ne este atît de necesar pe tarlalele gospodăriei. GHEORGHE S. CERNAT brigadier la G.A.C. din Scorțeni Pregătirea rațională a solului reprezintă o pîrghie de mare însemnătate pentru sporirea producției de porumb la hectar. Pentru ca în anul viitor să obținem peste 5.000 kg porumb boabe la hectar de pe o suprafață de 15 ha teren, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective „A 40-a aniversare CHEMAREA Consfătuirii pe fără a țăranilor colectiviști (Urmare din pag. la) Am suferit împreună în robie la moșieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belșug și fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, frați ai noștri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu belșugul. TOVARĂȘI. Viața din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviștii, o viață cum nici n-a visat vreodată țărănimea, ne arată fără greș că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea și fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectiviști. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuși parcă ar cere colectivizarea, ca să poată avea și el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere și înnoire a vieții satului, a țărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viață și mai îmbelșugată a poporului muncitor. DRAGI TOVARĂȘI. Pentru a întări gospodăriile colective prin creșterea veniturilor și a răspunde în același timp intereselor mari ale statului și nevoilor populației, chemăm întreaga țărănime și pe toți lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obține recolte tot mai mari de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole și să cultive cît mai multe legume, îndeosebi în jurul orașelor și a centrelor muncitorești, pentru a putea răspunde din belșug nevoilor populației. Să nu uităm apoi, tovarăși, că țara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi și vii. Sînt la noi multe dealuri pe care crește doar o iarbă aspră și spini, terenuri nisipoase pe care nu rodesc cereale și culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viță de vie și pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de meri și peri, de caiși și vișini, să le încărcăm cu vița purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populație bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate și gustoase, izvor de sănătate și bogăție de seamă a țării. Colectiviști, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toți știm că de totdeauna regiunile țării noastre sînt minunate pentru creșterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a crește cu mai multe animale. Să le păstrăm și să le creștem îndeosebi pe cete din prășilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci și să căutăm a te în mulți an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lînă fină și semifină și să le îngrijim astfel încît să avem cît mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de țăran fără păsări, să nu existe în jurul orașelor și centrelor muncitorești gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim și să îngrijim bine animalele și păsările. Știm doar foarte bine dintr-o experiență de sute de ani, din moși-strămoși, că numai astfel putem obține o producție mare de lapte, de carne, de lînă, de ouă, încredințați, așadar, această muncă celor mai pricepuți și harnici colectiviști, celor care prin firea lor iubesc animalele și păsările. Ingrijiți-vă din timp de hrana îndestulătoare și bună pentru toate animalele. Ridicați-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cit mai ieftin. Mecanizatori, ingineri și tehnicieni din stațiunile de mașini și tractoare. Noi, colectiviștii, simțim sprijinul puternic, pe care ni-l dați zi de zi pentru a ne ajuta sa avem recolte tot mai îmbelșugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne dați și de aci înainte sprijinul vostru, într-o măsură și mai mare, pentru ca împreună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în fața agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogățiți tot mai mult cunoștințele îndeletnicirii folositoare pe care o aveți, pentru a pute." Întreține și repara cît mai bine mașinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiți din plin, cu chibzuință și destoinicie, mașinile și tractoarele, spre a obține tot ce ele pot da. Respectați cu sfințenie obligațiile ce v-ați luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre și faceți lucrările cu tragere de inimă, la timp și cît mai bine: ingineri și tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilități de neînchipuit pentru multe și felurite ramuri de producție agricolă. Aveți totul pentru a desfășura o uriașă muncă, de un uriaș folos. Niciodată nu au existat asemenea condiții. Niciodată nu s-a putut desfășura munca pe care o duceți cu atit avînt și cu atîta măreție. " Biruim numai cu ajutorul științei, al tuturor aplicațiilor ei, al cunoștințelor agrotehnice, care-i știința dărniciei pămîntului în care stă belșugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toți laolaltă, în mijlocul gospodăriilor colective și de stat, unde veți putea aduce și aplica pe scară mare bogăția cunoștințelor voastre și veți putea cunoaște marea bucurie și mulțumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care ați dus-o pînă acum, sprijinul prețios pe care ni l-ați dat, umăr la umăr cu toți lucrătorii ogoarelor, pe care ne înfrățește într-o mare familie un țel comun, este prețuită cu toată căldura de marea mulțime a colectiviștilor. Veniți cu dragoste între noi, in mijlocul colectiviștilor, și invățați-ne cum să ne organizăm mai bine producția, ce trebuie să știm și cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie știința. Puneți toată înflăcărarea pe care o aveți pentru tot ce este nou și înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste și veți binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de știință din agricultură, f hidreptați-vă eforturile spre rezolvarea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfășurați activitatea voastră științifice, in strinsă legătură cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate! Luptați pentru introducerea și generalizarea in practica agricolă a rezultatelor cercetărilor științifice ! TOVARĂȘI, încredințăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorși în satele noastre, vom spune tuturor țăranilor și lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici și vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul și înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvântului adevărului și-i vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga țărănime să, se pătrundă de puterea lui și să vină alături de noi să întregim mierele front al colectiviștilor, al noii țărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agriculturii socialiste, pentru obținerea unui belșug de produse agricole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Trăiască alianța dintre eroica noastră clasă muncitoare și harnica țărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat iubit al luptei poporului nostru penitru desăvîrșirea construcției socialiste, pentru înflorirea scumpei noŭi stre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor, ce muncesc ! Ca o chemare de bucium, chemarea noastră să răsune în inimile pline de avînt și încredere ale întregii țărănimi!