Flacăra Moinestiului, 1964 (Anul 11, nr. 756-858)

1964-01-04 / nr. 756

Fotocronica noastră Schela Zemeș . Conducătorul brigăzii a III-a de intervenea Dumitru Vinghiac, evidențiat în întrecerea socialistă, stînd de vorbă cu o parte din membrii brigăzii pe care o conduce. l.T.A.R.T. — Ate­lierul central: Gheorghe Purcaru, strungar evidențiat în întrecerea so­cialistă. Cooperativa „Arta meșteșugarilor“ — Complexul pentru de­servire publică — văzut noaptea. (Foto : FL. PRISECARU) ------m o ■=— ÎN COMUNA MĂGIREȘTI Realizări prin muncă patriotică Cu citva timp in urmă a avut loc cea de-a VIII-a sesiune a Sfatului popular comunal Măgi­­rești cu prilejul căreia s-a anali­zat activitatea desfășurată în ce privește mobilizarea cetățenilor la diverse activități patriotice și s-a aprobat planul de lucrări care se vor executa prin muncă patriotică în anul 1964. Darea de seamă prezentată de către deputatul Constantin Mo­­canu, care este și președinte al comitetului executiv al sfatului popular comunal, asupra lucrări­lor prin muncă patriotică execu­tate în anul 1963, cit și discuțiile unor deputați, au scos în eviden­ță că în această privință s-au ob­ținut o serie de rezultate bune în gospodărirea și înfrumusețarea satelor comunei noastre. De e­­xemplu, în satul Prăjești, din ini­țiativa deputaților Vasile Bran și Olga Mareș s-a reușit să se mo­bilizeze un mare număr de cetă­țeni la construirea unei noi săli de clasă la școala existentă, obți­­nîndu-se prin aceasta o economie la bugetul statului în valoare de peste 4.000 lei. Tot în acest sat, deputatul Adrian Bucur a mobili­zat cetățenii la construirea unui pod, prin muncă patriotică, între satele Prăjești, Valea­ Arinilor și Gîrlele, lucrare de la care s-au ob­ținut economii de cca. 3.000 lei. De asemenea, în satul Măgirești deputata Anica Muntenașu și al­ții, cu sprijinul comitetelor de ce­tățeni au mobilizat alegătorii care au strîns și predat la I.C.M. can­titatea de 5.000 kg fier vechi. Tot în acest sat au fost construite și refăcute un număr de 16 fîntîni, obținîndu-se economii in valoare de 7.500 lei. Datorită contribuției a nu­meroși deputați din comuna Mă­girești, a inițiativei lor cit și parti­cipării cetățenilor la diverse acti­vități, planul de lucrări prin mun­că patriotică din anul trecut a fost depășit cu aproape 1.500 zile, ob­ținîndu-se economii în valoare de aproape 62.000 lei, față de 31.700 lei ce­ prevedea planul. Dezbaterile din cadrul sesiunii sfatului popular, au scos în evi­dență și o serie de deficiențe. Co­mitetul executiv a manifestat u­­neori delăsare în mobilizarea ce­tățenilor privind executarea unor lucrări care au fost propuse încă de la începutul anului 1963. Se stabilise, spre exemplu, a se con­strui 60.000 cărămizi, prin mun­că patriotică, necesare unor lu­crări de construcție. Dar pentru că unele prevederi din plan nu au fost urmărite, au rămas pe hîr­­tie. Comitetul executiv s-a mulțu­mit numai cu fixarea locului unde se poate face cărămida, fără să treacă în mod practic la treabă. Această stare de lucruri a fost criticată de deputați, iar cînd s-au stabilit lucrările pentru anul 1964 s-a propus ca acestea să fie mai bine urmărite și realizate la timp. Pentru anul 1964, sesiunea a sta­bilit a se presta un număr de pes­te 2.700 zile muncă patriotică cu brațele și 55 zile cu atelajele, la executarea diverselor lucrări cum ar fi: curățiri și defrișări de izlaz, căratul balastrului și efectuarea unor lucrări necalificate la localul de școală care se va construi, des­fundări de șanțuri, alinieri de garduri, lucrări de la care se vor obține economii în valoare de a­­proape 68.000 lei. Deputați ca Victoria Peșcă, Je­­nică Andrioaie, Gheorghe Lazăr, au venit cu o serie de propuneri în această direcție, afirmîndu-și hotărirea de a munci mai mult în mobilizarea alegătorilor la execu­tarea lucrărilor care au fost sta­bilite, contribuind prin aceasta la continua gospodărire și înfrumu­sețare a comunei. NICOLAE PINTILIE secretarul Comitetului de partid, G.A.C. din Măgirești DISCUȚII DESPRE DISCIPLINA ÎN MUNCA Sala de raport a schelei era plină. La prima vedere se părea că raportul de seară fusese amî­­nat pentru această dimineață. Dar nu se putuse întîmpla așa ceva. Și totuși în dimineața zilei de 13 decembrie 1963, în sala de raport a Schelei Modîrzău erau prezenți, ca de obicei, secretarul co­mitetului de partid, președintele comitetului sindicatului, directorul, inginerul șef și alți tovarăși din conducerea schelei și cîțiva mun­citori. Cine erau aceștia am a­­flat mai tîrziu de la tovarășul Gheorghe Barbălată, directorul schelei. La propunerea comitetu­lui de partid și cu sprijinul co­mitetului sindicatului, au fost chemați în dimineața aceea toți muncitorii care absentaseră ne­motivat de la serviciu în luna no­iembrie și nu respectaseră regu­lamentul de ordine interioară. Nu era deci o adunare de raport și nici o consfătuire cu evidențiații în întrecerea socialistă, ci o adu­nare cu muncitorii care au lipsit din producție și nu-și fac datoria la locul de muncă. Schela Modîrzău a obținut rea­lizări importante în procesul de producție în anul trecut. Aceasta și datorită faptului că comitetul de partid, comitetul sindicatului și conducerea schelei au avut in permanență în centrul preocupă­rilor întărirea disciplinei socialis­te a muncii, în consfătuirile de producție, in ședințele de sindicat, și cu orice prilej s-au dezbătut cazurile de abateri de la discipli­nă, luindu-se cele mai bune mă­suri de remediere a lor. De multe ori conducerea schelei a stat de vorbă cu acei muncitori care au F­­OTTO (Continuare in pag. 4-a) 1.200 de muncitori la cursurile Unul din factorii importanți care concură la realizarea cu suc­ces a sarcinilor de plan și consti­tuie și ridicarea permanentă a calificării profesionale a muncito­rilor, inginerilor și tehnicienilor. Conducerea schelei noastre și sindicatul, sub îndrumarea co­mitetului de partid, au acordat a­­tenția cuvenită organizării și des­fășurării in condiții bune a cursu­rilor de calificare, ridicarea cali­­ficării și specializării muncitorilor. Acest lucru reiese din faptul că de la începutul anului trecut au fost organizate în secfii cursuri de ridicare a calificării la care participă un număr de peste 1.200 de muncitori. Cursurile de ridicare a califică­rii au fost organizate pe specia­lități și meserii și au loc de două ori pe lună in zilele de 15 și 29. Lecțiile sunt întocmite de ingineri și tehnicieni pe baza unei tematici stabilite de cabinetul tehnic în colaborare cu comisia inginerilor și tehnicienilor. La în­tocmirea secțiilor s-a avut in ve­dere întotdeauna legarea lor de viața practică, de sarcinile ce le au de îndeplinit muncitorii în procesul de producție. In cadrul acestor lecții muncitorilor li se vorbește despre cele mai noi cu­ceriri ale tehnicii, despre metode­le cele mai avansate de creștere a productivității muncii, de îmbu­nătățire a calității lucrărilor și re­ducere a prețului de cost. De la început s-au inti­mpinat a calificării o serie de greutăți în organiza­rea cursurilor și mai ales în ceea ce privește mobilizarea tuturor muncitorilor, pentru a le frecven­ta în permanență. Pe parcurs în­să, conducerea întreprinderii, cu sprijinul comitetului sindicatului, a luat cele mai bune măsuri, reu­șind să îmbunătățească munca la cursurile de ridicare a calificării, sub toate aspectele. Astfel, în pre­zent frecvența la cursuri este de peste 97 la sută și s-a ajuns să se respecte graficele și tematica lecțiilor. Pentru cursurile de calificare și de specializare, în cadrul sche­lei noastre au fost înscriși un nu­măr de 212 muncitori. Și la a­­ceste cursuri frecvența este mul­țumitoare, muncitorii privesc cu seriozitate aceste cursuri și se străduiesc să asimileze cu­ mai mult din lecțiile predate. Majo­ritatea muncitorilor de la cursuri­le de calificare au reușit să-și ri­dice gradul de calificare. Aceasta se observă și în rezultatele obți­nute de ei în procesul de produc­ție. Printre aceștia intîlnim și pe Constantin Manea, Vasile Moca­­nu, operatori de extracție din ca­drul brigăzii a II-a de la secția l-a, Gheorghe Lungu, Ion Zamfi­­rescu, Vasile Gălușcă din briga­da a III-a de la secția a II-a și mulți alții, care au frecventat cu regularitate cursurile.­ Ei au reu­șit să-și îmbogățească cunoștin­ de ridicare tele profesionale, ceea ce a con­tribuit la obținerea unor rezulta­te din ce in ce mai bune în pro­cesul de producție. Brigăzile de extracție din care fac parte au reușit să extragă pes­te plan în anul trecut sute de tone de țiței, obținând totodată și însemnate economii la prețul de cost. De asemenea, rezultate bune în producție au obținut și lojă Anton, Nicolae Creangă — son­dori, Iulian Circei, sondor șef și alții din cadrul brigăzii I-a de intervenție condusă de maistrul Vasile Nicu. în anul trecut această brigadă de intervenție a executat numai lucrări de bună calitate, datorită faptului că mun­citorii au dat o mare atenție asi­milării tuturor cunoștințelor pre­date la cursurile de calificare. La sondele 7 F­, 617, 618 și altele, de exemplu, executînd intervenții de pompă, membrii acestei brigăzi au reușit să le redea producției cu 8 și 10 ore mai devreme față de plan. Asemenea rezultate bune în producție au fost obținute de majoritatea colectivelor de mun­citori din cadrul schelei noastre. Ele oglindesc eforturile depuse de muncitori pentru continua ridi­care a cunoștințelor profesionale prin frecventarea în permanență a cursurilor de ridicare a califică­­rii. NICOLAE GALUȘCA Schela Zemeș Ca bun organizator al pro­cesului de producție, maistrul Nicolae Marica de la secția I-a a Schelei Zemeș se ocupă permanent de ridicarea nive­lului de cunoștințe profesio­nale al muncitorilor din bri­gada pe care o conduce. în fotografia noastră vă pre­zentăm pe tov. Nicolae Ma­rica, discutînd cu un tinăr parcagiu citeva probleme pri­vind bunul mers al parcului de separatoare, Mecanismele să fie Întrebuințate mai bine Factorul hotărîtor în sporirea productivității muncii în mod ne­întrerupt este extinderea mecani­zării în procesul de producție și ridicarea continuă a nivelului de pregătire tehnică și profesională a muncitorilor. Ținînd seamă de aceasta și în scopul desfășurării unei activități economice cât mai eficiente, în cadrul întreprinderii forestiere Comănești funcționează un cabinet tehnic cu un colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni dintre cei mai bine pregătiți și cu experiență bogată. Munca de inovații a avut la bază un plan tematic cu proble­me legate strîns de procesul de producție, care a fost populari­zat în toate sectoarele de produc­ție și la brigăzile cu acord global. Printre temele propuse în acest plan se numără : găsirea și aplica­rea de noi procedee tehnice în extinderea mecanizării, ușurarea efortului fizic al muncitorilor, e­­conomisirea materiei prime, îmbu­nătățirea protecției muncii și a condițiilor de lucru etc. în spri­jinul realizării acestor teme, ca­binetul tehnic a fost înzestrat cu materiale documentare și de pro­pagandă (cărți, broșuri, caiete se­lective, reviste etc.) și s-au orga­nizat periodic consfătuiri, în ca­drul cărora au fost studiate pro­punerile de inovații și s-a stabilit modul de aplicare a lor in pro­cesul de producție. Ca urmare a măsurilor aplica­te și a muncii desfășurate pentru promovarea noului în procesul tehnologic de producție au fost obținute unele realizări de seamă. De exemplu, pe 11 luni din anul tre­cut la cabinetul tehnic au fost în­registrate 40 de propuneri de ino­vații. Dintre acestea au fost apli­cate 24 iar un număr de 13 se află in experimentare. De aseme­nea, este meritoriu faptul că două inovații au fost preluate și gene­ralizate de către alte întreprin­deri forestiere din regiunile Hu­nedoara și Brașov. Dintre inovațiile care se aplică și sunt în experimentare 15 au fost realizate de către munci­tori, cu sprijinul cabinetului teh­nic, iar celelalte de către ingineri și maiștri. Din acest exemplu re­iese că anul trecut numărul mun­citorilor inovatori a crescut și, împreună cu cadrele tehnice din întreprindere, au adus o contri­buție importantă la realizarea de economii antecalculate la inova­țiile aplicate în valoare de circa 120.000 lei. Pentru stimularea inovatorilor și cointeresarea lor în realizarea de noi mecanisme și dispozitive,­­­ au fost acordate­ premii în valoa­re de peste 9.400 de lei pe bază de calcul economic sau prin a­­preciere, în același timp inovato­rii cei mai activi au fost popu­larizați la gazetele de perete, pa­noul de onoare al evidențiaților în întrecere etc. Astfel, este răsplătită și apre­ciată munca de creație a inovato­rilor care au realizat dispozitive și mecanisme bune. De exemplu, a fost construit și se întrebuin­țează cu rezultate bune un căru­cior pentru strîns buștenii la ga­tere, cu ajutorul căruia se reduce bracul tehnic, iar în parchetele de exploatare se folosește un moto­­troliu pentru trasul și apropiatul buștenilor la lămpile de încărca­re. Această inovație se aplică în sectorul Valea Asăului, unde con­tribuie la sporirea randamentului­­ muncii în cadrul brigăzii care-l folosește. Dar, nu în toate sectoarele de producție și brigăzile cu acord global, inovațiile date spre apli­care sunt folosite cu rezultate bu­ne. Din această cauză și a lipsu­rilor care se manifestă în ceea ce privește folosirea completă a instalațiilor și a utilajelor me­canice (funiculare, ferăstraie, trac­toare etc.), productivitatea muncii la I. F. Comănești este sub nive­lul posibilităților. Acest lucru se datorește faptului că nu se asigu­ră cantități de material lemnos pe măsura capacității de produc­ție a instalațiilor și utilajelor care sunt montate în parchete, guri de exploatare și secțiile fa­bricii de cherestea. Este de datoria conducerii in­­­­treprinderii și a comitetului sindi­catului ca, sub îndrumarea și cu sprijinul comitetului de partid, să fie pregătite încă de pe acum toa­te condițiile pentru ca incepînd din primele zile ale anulu­i acesta toate inovațiile, instalațiile și u­­tilajele mecanice din sectoarele de exploatare și de industrializa­re a lemnului să fie utilizate la întreaga lor capacitate de lucru. Astfel, se asigură posibilitatea ca în 1964 productivitatea muncii să fie realizată și chiar depășită prin­­tr-o organizare mai bună a mun­cii în cadrul tuturor brigăzilor cu acord global. -----■ O ■-----­ -WWW= Calificare la locul de muncă înzestrarea sectoarelor de pro­ducție cu noi mecanisme se rea­lizează într-o strînsă legătură cu munca de ridicare a calificării muncitorilor. Ca aceste două o­­biective să meargă mină în mi­nă, comitetul sindicatului de la I. F. Comănești s-a ocupat și de organizarea unor cursuri de ca­lificare și ridicare a calificării în cadrul sectorului de industrializa­re, pentru gateriști și mașiniști ferăstraie panglică, în scopul desfășurării cu rezul­tate bune a cursurilor organizate, a fost întocmit un plan de confe­rințe și expuneri cu sprijinul co­misiei inginerilor și tehnicienilor. De asemenea, au fost asigurate condiții materiale și pentru buna desfășurare a unui curs de ca­lificare a muncitorilor în mese­riile de circulariști și pendula­­riști, care funcționează până în primăvara anului acesta. Cursul de calificare pentru me­seriile de gateriști și mașiniști­­ferăstraie panglică a fost frecven­tat de 26 muncitori, care s-au străduit să-și însușească cunoștin­țele tehnice și profesionale pre­date de lectori. Astfel, au absolvit acest curs toți muncitorii care au fost înscriși și au primit certifica­te în meseriile pe care și le-au a­­les. Cu rezultate bune se desfă­șoară și cursul de calificare pen­tru meseriile de circulariști și pendulariști. Prin grija conducerii întreprin­derii și­ cu sprijinul cabinetului tehnic, anul trecut a funcționat și un curs de calificare pentru muncitorii din sectoarele de ex­ploatare. Acest curs a fost absol­vit de 24 de muncitori care s-au calificat în meseriile de corhăni­­tori și fasonatori. De asemenea, pentru muncitorii din sectoarele de exploatare au fost întocmite și expuse un număr de 10 conferin­țe tehnice care au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor în ceea ce privește tehnologia procesului de producție, căile de creștere a productivității muncii și de redu­cere a prețului de cost. Aceste1 conferințe au fost prezentate de către ingineri și maiștri pe guri de exploatare. — O Angajamente îndrăznețe Zilele trecute la I. M. Comă­nești a avut loc o adunare la care au participat mineri eviden­țiați în întrecerea socialistă, in­gineri, maiștri și tehnicieni, consa­crată discutării cifrelor de plan pe anul 1964. Cu prilejul acestei adunări, tov. Toader Ster, directorul întreprin­derii, a prezentat un material prin care a scos în evidență că mino­rii au realizat planul anual la pro­ducția fizică in ziua de 24 decem­brie 1963 și a expus cifrele de plan pe anul acesta. După aceasta, în­tr-o atmosferă de entuziasm însuflețire un număr mare de mi­si­neri, ingineri și maiștri au făcut propuneri concrete în vederea realizării cu succes a sarcinilor de plan pe anul acesta. Angajamentul minerilor comă­­neșteni este ca în anul acesta să extragă o producție de cărbune mai mare cu 3.000 de tone peste planul anului 1964, care este mai mare față de anul 1963 cu 14.000 tone. Totodată, vor spori produc­tivitatea muncii, vor reduce pre­țul de cost și vor obține Însemnate economii, ca rezultat al­­ îmbună­tățirii calității cărbunelui. Concurs cu tema „Cine știe zootehnie ^ cîștigă“ Continuînd inițiativa luată, consiliul de conducere al gospodăriei colective „Victoria socialismului“ din comuna Po­duri, cu sprijinul inginerului zoo­tehnist, a organizat recent în ca­drul cercului de învățământ agro zootehnic un concurs pe tema „Cine știe zootehnie cîștigă“. La acest concurs au participat peste 300 de colectiviști, pentru a cu­noaște felul cum muncesc îngriji­torii de animale în sectorul zoo­tehnic și ce rezultate obțin. Din grupul de participanți la a­­cest concurs interesant, au dat răspunsuri foarte bune colectiviș­tii îngrijitori de animale Jenned Zota și Dumitru Luca. O bună pre­gătire au dovedit prin răspunsu­rile date în cadrul concursului și e­utemistele Elena Zota și George­­ta Iscu. Cu toții au fost răsplă­tiți cu premii. Printre stimulentele acordate primilor clasați la acest concurs se numără : ceasuri, cărți și altele. La sfîrșit a fost organizat și un concurs fulger cu tema „Reali­zări noi în gospodăria noastră co­lectivă“, la care au participat 5 concurenți. Cele mai bune răspun­suri le-au dat colectiviștii Con­stantin Timofte și Grigore Popa, care au fost stimulați cu premii. Prin tematica sa, acest concurs a prilejuit un schimb de experiență rodnic din care au învățat lucruri importante toți colectiviștii parti­­­­cipanți. Medic veterinar DAN LOVIN,­­ lector la cercul creșterea animalelor — anul 11 din G.A.C. Poduri

Next