Flacăra Moinestiului, 1964 (Anul 11, nr. 756-858)

1964-07-22 / nr. 812

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI­aSGU ii emimiii uui­ujIl si iu pupolii uHu hqiouTi Termocentrala Comănești la un deceniu de activitate Acum 10 ani, m­ai precis la 11 iulie 1954, ora 14,15, și-a făcut in­­tes­trarea în sistemul energetic a Moldovei primul grup turbogene al rator al Centralei electrice Comâ­­nești II —■ unul din primele obiec­tive ale planului de electrificare a țării. în acea perioadă alimen­tarea cu energie electrică a consu­matorilor industriali din raionul Moinești și regiunea Bacău era cu greu asigurată de cele cîteva cen­trale de la Comănești­­, Buhuși și Bacău, care­ erau înzestrate cu grupuri de 2-3 MW, ai căror pa­rametri și indici tehnico-economici erau din cei mai scăzuți. Primele luni de funcționare nu au fost lipsite de dificultățile ine­rente începutului­­, instalațiile tre­buiau puse la punct, iar oamenii care mai înaintate avuseseră alte meserii, trebuiau să stăpînească și să mînuiască o tehnică nouă. In lupta cu greutățile, învățînd din experiența proprie și a altora, oamenii s-au călit, s-au dezvoltat. Ca urmare a acestui proces, agre­gatele au început să funcționeze din ce în ce mai bine și mai eco­nomic. Situația energetică in Mol­dova s-a îmbunătățit, iar produc­ția de energie electrică a devenit chiar excedentară, după intrarea în funcție a primului grup la C.E.T. Borzești. Prin unirea Siste­mului energetic din Moldova cu sistemul energetic din Muntenia, prin linia de înaltă tensiune Foc­șani-Ploiești, s-a dat Mu liber* hergheliilor de cai—putere, ast­fel că producția de energie a a­­nilor 1960-1963 a crescut aproape de 2 ori față de aceea a anilor 1955—1957. Această creștere a producției se datorește atît creșterii duratei de­­ funcționare cit și supraîncărcării agregatelor existente peste capa­citățile lor nominale de produc­ție. Astfel, prin executarea unor reparații rapide și de bună cali­tate, cât și printr-o respectare ri­guroasă a parametrilor tehnici de exploatare, s-a reușit să se reducă durata reparațiilor de la cca. 600 ore anual in perioada 1955-1959 la cca. 480 ore in perioada urmă­toare, iar perioada intre două re­parații succesive a fost mărită de la 1 an la 3-4 ani. Supraîncărcarea agregatelor — o a doua rezervă internă — este posibilă și a stat în permanență în preocupările colectivului nos­tru. Supraîncărcarea turbinelor cu cca. 20 la sută a necesitat efec­tuarea unor probe și verificări care au dat rezultate pozitive, în acest scop s-au efectuat unele lucrări care au asigurat din punct de ve­dere tehnic această supraîncăr­care. Astfel, s-a mărit debitul la pompele de circulație, s-au mon­tat răcitori pe conductele de as­pirație a efectorilor, s-au montat arzătoare suplimentare la cazane, s-a modificat instalația de separa­ție în tamburii cazanelor etc. A­­ceste măsuri au contribuit la men­ținerea indicilor economici de con­sum specific în noile condiții de funcționare. Astfel, consumul pro­priu tehnologic de energie elec­trică, care în 1955 era de 6,9 la sută a scăzut treptat pînă la 3,77 la sută în 1963 ,­ consumul specific de combustibil a fost redus de la 745 gr/kWh cit era în 1955 la 513 gr/k­Wh în 1963 , consumul speci­fic de ulei de turbină a fost redus și el de la 0,031 gr/kWh în 1955 la 0,011 gr/kWh in 1963. Prin reducerea permanentă a in­dicilor de consum, precum și prin reducerea cheltuielilor de întreți­nere și reparații, s-au realizat an de an însemnate economii la pre­țul de cost. Astfel, în ultimii 3 ani aceste economii se cifrează la peste 1.300.000 lei, ceea ce de­notă efortul permanent al colec­tivului de muncitori, tehnicieni și ingineri sub conducerea organiza­ției de partid. Ținind seamă de faptul că în anul 1963 Termocentrala Comă­nești a atins vîrful maxim de producție și cei mai buni indici în com­­parație cu anii trecuți, co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni este hotărît ca în cin­stea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre și pe tot parcursul anului 1964 să reali­zeze cea mai mare producție, să reducă indicii tehnico-economici față de anul 1963 cu 1 la sută, să depășească angajamentul la eco­nomii peste plan la prețul de cost cu peste 50.000 lei, să sporească productivitatea muncii cu 0,5 la sută, luind în acest scop unele măsuri, printre care : funcționarea centralei la suprasarcină, ținind la dispoziția dispecerului național toată puterea disponibilă; funcțio­narea fără avarii, ridicarea randa­mentului pe centrală prin repara­ții de calitate la agregatele mari, prevăzute în planul de reparații pe anul 1964; automatizarea co­menzilor centralizate la sala tur­bine, pentru creșterea productivi­tății muncii,­ funcționarea cu pa­rametrii optimi, cu respectarea în­tocmai a graficului pregătirea personalului de sarcină , la cursu­rile de­ calificare fără scoaterea din producție etc. Suntem­ convinși că aceste mă­suri își vor găsi concretizarea în realizarea și depășirea angajamen­telor noastre. Ing. VASI­LE BIZIM șeful Termocentralei Comănești -VW4/V7 IIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIllllllllHllinilIlHlllinilll 'illlllfll •‘-“""'XBÜL XI ★ ★ Nr. 812 (1013) ★ ★ MIERCURI 22 IULIE 1964 ★ ★ 4 PAGINI 20 BANI Fontă veche — saboți noi Vagoanele, înzestrate cu frîne automate, consumă în exploatare o cantitate apreciabilă de fontă din care sînt confecționați saboții, necesari pentru frînarea trenurilor la pante repezi sau la oprirea în stații. înlocuirea saboților uzați face ca procentul de frînare a trenuri­lor să fie asigurat în raport cu panta caracteristică și viteza de circulație a trenurilor. Muncitorii Reviziei de vagoane C.F.R. Valea­ Uzului și Postul de revizie Comănești, conduși de că­­­tre organizațiile de partid și sub îndrumarea organizațiilor sindica­le, în cursul semestrului I al anu­lui 1964 au colectat cantitatea de 12.300 kg fontă veche provenită din saboți uzați, cantitate care a fost expediată la topitorii, pentru turnarea unor noi saboți. Din această cantitate, ținind seamă de faptul că un sabot cîn­­tărește circa 10 kg, în curînd se vor confecționa 1.230 saboți, care vor fi întrebuințați din nou la a­­sigurarea frînării trenurilor, în cadrul acestei acțiuni s-au evidențiat Gh. Anițoaie, Emil Bîr­­san, Gh. Adomnicăi și mulți alți lăcătuși meseriași. Și acesta este un dar, pe care ceferiștii din cadrul raionului nos­tru îi aduc măreței sărbători — a XX-a aniversare a eliberării pa­triei. A. GHEORGHIU corespondent izbutită duminică cultural-sportivă La 19 iulie a.c., la Tescani a avut loc o izbutită duminică cul­­tural-sportivă. Și-au dat concursul formațiile ar­tistice ale căminelor culturale din Berești-Tazlău (brigada de agita­ție, echipa de dansuri și soliștii vocali), Ardeoani (echipa de dan­suri) și ale Clubului „Petrolul" din Moinești. De asemenea, la partea a doua a programului duminicii cultural­­sportive, au participat echipe spor­tive din Tescani, Ardeoani și Moinești. Printre acestea, s-au nu­mărat și echipa de fotbal „Tracto­rul“ Moinești, cîștigătoarea fazei raionale a Spartachiadei republi­cane, echipa de handbal de la Cucuieți (Solonț), de volei de la Solonț și altele. Cu prilejul acestei duminici cu­ltural-sportive s-a predat și șta­feta culturală căminului cultural din localitate de către cel din Be­rești-Tazlău. La interesantele manifestări cul­tural-sportive­ au fost prezenți nu­meroși reprezentanți ai organelor raionale de partid și de stat. Din­tre aceștia cităm pe tov. Tudor Tă­­nase, secretar al comitetului raio­nal de partid și Gh. Unguru, pre­ședintele sfatului popular raional. aliiiiiHiiiiMiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiriiiiiiiiiiKiiiiiiiir. Geneză Camera de comandă... Tablouri, și în față, și de o parte, și de cealaltă, urmăresc, cu ochi­­ de sticlă, divers colorați, mersul centralei. Zi și noapte, aceleași contoare, pe cadranele cărora oscilează necontenit limbile ne­gre de metal, înregistrează mun­ca harnică, neobosită, a unui colectiv puternic, sudat prin co­munitatea de interese, de preo­cupări și idealuri. ...In fața tabloului, un tinăr, ce nu a depășit pragul a 28 de ani, privește multitudinea de li­nii, de „ochi magici“, de ca­drane. Un neinițiat ar crede că totul nu este altceva decit o joa­că de copil, care în căutările lui a dispus la intimplare tot acest amalgam de aparate. Un ne­ini­țiat am spus, pentru că fiecare lucru existent aici, in camera de comandă, își are rostul lui precis, legat organic de toate celelalte. Mișcări calculate, precise, calm în executarea manevrelor, iată esențialul în activitatea centra­listului. Și tînărul, care acum notează ceva în niște hirtii, a­­flate pe pupitru, le posedă din plin. Explicația? Cred că pe a­celași plan, iată nici o vntiieta­­te, putem pune și­­ echimeu in muncă, și pasiunea, d­ar și califi­­carea pe care o posedă Comunistul Dumitru Stan (căci despre ei este corbul, este un om despre care se poate spune, fără să greșim, ca s-a i­­­frățit cu tehnica. Dovada ne-o furinizează înseși lăutele. în 1652, absolvent al Școlii tehnice pro­­fesionale de energie electrică din Galați, a fost repartizat ca muncitor la vechea uzină elec­trică din Comănești. Prima zi de funcționare a termocentralei l-a găsit pe Dumitru Stan uici, la camera de comandă, ca tabin [UNK] Iar. Se poate spune, așadar, că primul kilowat comăneștean i-a scurs pe conductori prin fața o­­chilor săi. Ani de muncă, dar și de sa­tisfacții. Experiența dobindită in timp i-au adus, in 1960, funcția de­ șef de tară la camera de comandă. Apoi, tot munca de­pusă, s-a situat pe un loc de frunte in promoția din 1960 a școlii medii serale din localitate. Așa cum activitatea termo­centralei este complexă, la fel și viața tânărului comunist Du­mitru Stan este bogată in preo­cupări. De cițiva ani încoace împărtășește utemiștilor, ca pro­pagandist la învățămîntul politic, multe din cunoștințele sale. Ac­tivitatea culturală poate fi și ea ilustrată de numeroasele recen­zii de cărți prezentate, de in­signa de „Prieten al cărții“, de participarea la numeroase alte acțiuni. De asemenea, paralel cu acestea, sportul face parte din același program bogat. Șahist, tenismen, și chiar fotbalist. Simbolic vorbind, miile de kilowați ce călătoresc de aici, din Comănești, pe rețelele sis­temului energetic național, po­sedă și ceva din aceste preocu­pări ale tinărului despre care vorbim. Și tot simbolic, mai putem spune că ele duc, depar­te, și gîndurile lui de viitor : absolvirea școlii de maiștri (la care este elev in anul II) și cine știe ce alte planuri ?... Vom a­­vea prilejul să se cunoaștem, cu timpul... IRigarea teRenurilor agricole NU DE MULT G.A.S. SANDULENI A CONSTRUIT LA BE­REȘTI-TAZLĂU O STAȚIE DE ANGRENARE A APEI PENTRU IRIGAȚIE. IN FOTOGRAFIE LOCUL UNDE SE DEVERSEAZĂ APA IN CANALUL DE IRIGAȚIE. î/wvMWVw: _______ CU TOATE FORȚELE LA RECOLTAREA PAS­OASELOR­­ A început bătalia stringer­ii recoltei. Pe ogoarele gospodăriilor agricole colective din raionul nostru se muncește intens. Fiecare clipă este folosită la maximum, pentru că timpul nu așteaptă și orice intirziere poate diminua rezultatele, întrecerea, declanșată o dată ce prima combină a făcut vnziia cursă pe tarla, a cuprins fiecare colec­tivist, fiecare echipă și brigadă. Obiectivul este ace­lași, pretutindeni: ritm cu­ mai intens, muncă de o calitate cu­ mai lună. Hotărî­rea colectiviștilor de la Berești-Tazlău, de a se încadra in timp cu toate lucrările din campania agricolă de vară, efectuindu-le in epoca cea mai bună, a găsit un larg ecou in rîndul tuturor gospo­dăriilor din raion. Pe adresa redacției au sosit pină acum numeroase scrisori, prin care colectiviș­tii din Scorțeni, Prrjol, Măgirești și din alte co­mune se angajează să muncească cu toate torțele, pentru a strînge în timpul cel mai scurt rodul mun­cii lor de pină acum. Dar, să dăm cuvîntul celor cuprinse în scrisori: Lucrările de recoltare — la timp și de bună calitate Volumul mare de lucrări, pe ca­­re-l avem de efectuat în perioada actuală, a pus in fața consiliului de conducere al gospodăriei noas­tre colective necesitatea de a or­ganiza munca în așa fel, nicit nici o clipă să nu fie irosită in zadar. Astfel, paralel cu lucrările de Întreținere a culturilor, printre care efectuarea prașilei a III-a la porumb, ne-am îndreptat mai ales atenția spre recoltarea cerealelor, printre care orzul de toamnă, se­cara, griul, mazărea, ovăzul, cosi­tul fînețelor naturale și altele. De asemenea, au fost stabilite echi­pele care vor lucra la batoză, s-a amenajat aria, s-au pregătit toate celelalte lucruri. SMARANDA ZAHARIA secretara organizației de bază în prezent, o parte din aceste obiective au fost deja realizate, astfel că prin eliberarea unor în­semnate forțe de muncă am putut impulsiona activitatea in alte sec­toare. Ținind seama de faptul că timpul care ne stă la dispoziție este des­tul de scurt, și dornici de a fi alături de colectiviștii din Berești- Tazlău, ne angajăm ca pină pe data de 28 iulie să terminăm re­coltatul griului, pînă pe 30 Iulie recoltatul mazărei, pînă pe 5 au­gust recoltatul ovăzului etc., efec­­tuînd în același timp alte lucrări pe tarlalele eliberate de aceste culturi. Acesta va fi darul nostru, închinat măreței zile de 23 August. GH. CERNAT președintele Consiliului de conducere al G. A. C. Scorțeni Primele lanuri — primii snopi de griu însuflețiți de hotărîrea colecti­viștilor de la Berești-Tazlău, colec­tiviștii de la Prijol au intrat in număr mare in lanuri, tăind pri­mii snopi — solii unei recolte bogate. Griul de pe primele parcele a fost deja recoltat. Cele 302 ha de griu pe care le avem, necesită însă o muncă asiduă, susținută. Dar, așa cum de fiecare dată am pus umărul cu nădejde la treabă, tot la fel se întîmplă și acum. Do­vada o constituie numărul mare de membri colectiviști care ies la lucru, pentru a nu pierde nici un bob din noua recoltă. Ținind seama de ritmul In care se desfășoară campania de recol­tare, avem certitudinea că pînă ION VASILACHE secretarul comitetului de partid pe data de 28 iulie vom termina recoltatul griului. Paralel cu a­­ceastă lucrare, o dată ce terenu­rile se vor elibera, vom efectua și arăturile de vară, astfel ca pînă la 6 august și ele să fie termi­nate. Pentru asigurarea cantității de furaje necesare animalelor pe timpul iernii, vom însămînța 10 ha de teren cu porumb siloz (In cultură dublă, din care pînă în prezent 3 ha au și fost însămîn­­țate). Aceasta în același timp cu efectuarea celorlalte lucrări, ast­fel ca cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei să ne găsească cu toate lucrările terminate, cu recoltele în hambare. ION PUȘCAȘU președintele Consiliului de conducere al G.A.C. Pirjol Ritm intens de muncă Avînd în vedere faptul că orice clipă bună de lucru trebuie folo­sită, colectiviștii gospodăriei noas­tre reușesc să mențină ritmul, ba chiar, de la o zi la alta, să-l in­tensifice. Atmosfera care predomi­nă ne face să întrevedem că pină la 31 iulie vom reuși să terminăm recoltatul griului de pe cele 270 N. PINTILIE se d­escifum comitetului d­e partid ha, recoltarea secarei, orzului de toamnă, ovăzului, efectuînd în a­­celași timp și arăturile de vară, pe care ne-am hotărît să le terminăm, pină pe data de 5 august a.c. Aces­ta este răspunsul nostru la hotă­­rirea colectiviștilor de la Berești- Tazlău. ION T. JIGAU președintele Consiliului de con­du­­cere al G.A.C. MagitHU,

Next