Flacăra Moinestiului, 1964 (Anul 11, nr. 756-858)
1964-10-14 / nr. 836
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA J-A-î ANUL XI VI. Al* IAȘI NR. 836 (1037) MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Asigurarea bazei furajere pe primul plan Ca in fiecare an și anul acesta colectiviștii din Măgirești au acordat atenția cea mai mare asigurării bazei furajere pentru animale in perioada de stabulare. Avind in vedere faptul că recolta de lin a fost mai slabă, ei au acordat atenția cea mai mare insilozării porumbului și diferitelor plante suculente. In ziua cind am vizitat gospodăria, colectiviștii care lucrează la baza furajeră terminaseră de umplut 3 gropi in care s-au insilozat aproape 1.000 tone. Semnificativ este faptul că, in acest timp,activitatea la baza furajeră era in toi. Se lucra la insidozarea porumbului și florii-soarelui din cultura dublă. Cultura dublă pentru siloz a fost anul acesta bună deoarece s-a asigurat de pe fiecare hectar, in medie, cile 13.000 kg. In cadrul gospodăriei, recoltarea suprafețelor insămințale cu culturi duble este pe terminate. Paralel cu insilozarea, o cantitate din acest mitrei se dă in hrana vacilor cu laptele in amestec cu coceni și melasă. La însilozarea furajelor au fost evidentiați mulți colectiviști. Printre aceștia se numără tov. Mihai Silișteanu, responsabil cu furajele. Aglaia Andreoaie, Maria Bălan și alții care zi de zi au depus mail suflet în această muncă, reușind să insilozeze cele mai mari cantități. FAPTELE VORBESC : Cultura dublă de porumb și floarea soarelui in cadrul G.A.C. din Măgirești a creat posibilitatea furajării corespunzătoare a vacilor cu lapte, lucru care a făcut să crească producția de lapte. Astfel, in perioada de cinci vacile au fost aduse din tabără și furajate suplimentar la grajd, producția de lapte a crescut, fiind aproape egală cu producția înregistrată in lunile de virl din acest an. In aceasta se mai adaugă și preocuparea permanentă a ingrijitorilor-mulgători care fac totul ca producția de lapte să crească. In cadrul gospodăriei, la sectorul zootehnic, retribuția membrilor colectiviști se face in raport cu producția, cu procentul de grăsime la lapte și sporul mediu de creștere in greutate la tineret. Numărul de zile-muncă înregistrate de către unii îngrijitori sunt de altfel edificatoare in acest sens. De exemplu, colectivistul Gheorghe Bejan, ingrijitor-mulgător, împreună cu soția sa a efectuat peste 700 zile-muncă. Maria Mailei, ingrijitoare-mulgătoare, 500 zile, Ion Klimic 400 zile, Gheorghe Ulea 100 zile și alții. Dacă privești grupa de vaci, apărtinind ingritoarei Maria Maisei, distingi in înfățișarea lor hărnicia și preocuparea îngrijitoarei. Toate sunt inimoase și dau o producție de lapte mare. Îngrijirea, atentă și furajuria corespunzătoare făcute de către Iov. Mama Mariei se vede și din faptul că vacile pe care le îngrijește sunt toate gestante. Anul acesta, numai până acum, veniturile gospodăriei din valorificarea produselor din brigada zootehnică sunt de 552.000 lei față de 434.000 lei câ era planificat. CU TOATE FORȚELE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE In aceste zile pe ogoarele G.A.C. din raionul nostru au loc ultimele lucrări agricole din cadrul campaniei de toamnă. De aceste lucrări depind strîngerea la timp a recoltelor de porumb și a altor culturi târzii, cât și recoltele viitoare a căror bază se pune acum prin insămînțările de toamnă. Avind in vedere importanta acestor lucrări agricole, redacția ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă prin toate gospodăriile agricole colective din raion, pentru a vedea stadiul in care se afla lucrările de recoltări și insămințări și alte activități din campanie. Redăm mai jos aspectele cele mai semnificative constatate cu acest prilej : Stadiul recoltărilor este nesatisfăcător Recoltările prezintă o deosebit de mare importanță. Pe lângă faptul că se evită pierderile de recoltă, înainte ca vremea să devină umedă și friguroasă, se eliberează și terenul programat pentru insămințări. Tocmai de aceea, nu intîmplător, unele G.A.C. din raionul nostru rămase în urmă la recoltări stau slab și cu însămînțările. Astfel de situații pot fi întîlnite la: Poduri, Prijol, Grigoreni și altele, care la sfirșitul primei decade a lunii octombrie a.c. abia insămîntaseră a treia parte din suprafața planificată, ca urmare firească și a terenurilor incă neeliberate de alte culturi și destinate pentru insămințări. Vremea este încă bună și favorizează buna desfășurare a lucrărilor agricole de recoltare, in acest scop trebuie să fie mobilizate toate forțele, înainte ca vremea să devină umedă și rece, îndeosebi însă, pentru a se termina la timp și lucrările de însămînțări de toamnă, trebuie să se facă recoltarea de pe acele terenuri programate pentru insămințări. Oare peste tot s-a procedat așa ? Desigur că nu. O dovedește situația nesatisfăcătoare a desfășișurării lucrărilor de insămințări in unele G.A.C. din raionul nostru Astfel, la sfirșitul primei decade din luna octombrie a.c. se recoltase abia a 10-a parte din parcelele cu porumb și se însămânțase doar jumătate din suprafața planificată pe întregul raion. Continuarea raidului-anchetă în pag. a 4-a Colectiviștii din Ardeoani grăbesc lucrările agricole din campania de toamnă. Din planul de insămințări ei au realizat 170 ha cu gria, 7 ha cu orz, 10 ha cu secară pentru boabe și 20 ha cu secară pentru masă verde. ÎN FOTOGRAFIE: vedere de pe una din tarlalele gospodăriei Ardeoani unde mecanizatorii au insămințat gria. Cele două brigăzi de la Pustiana Pe tov. lojă Hereș, vicepreședinte al G.A.C. din Grigoreni, l-am găsit la Pustiana, unde funcționează brigăzile a IV-a și a V-a din cadrul gospodăriei. întrebat în ce stadiu se află lucrările de recoltat, tov. Hereș nu a avut cu ce se lăuda. Cele două brigăzi din Pustiana, din 160 ha cu porumb care le revin, recoltaseră pînă vineri 9 octombrie numai 20 ha. Floarea-soarelui a fost recoltată de pe cele 20 ha cut a fost însămînțată, dar ce folos că treieratul ei intîrzie. La cartofi, din 10 ha nu s-a recoltat nimic deși timpul este deosebit de favorabil, în același timp recolta de fasole intercalată prin porumb a fost strinsă numai de către brigada a V-a care a și depozitat-o in magazie, iar brigadă a IV-a din 60 ha nu a recoltat nimic. Din cele relatate mai sus se vede că la Pustiana lucrările de strîngere a recoltelor Urzii sunt mult rămase în urmă. Aceasta deoarece nu toate echipele lucrează constant. De exemplu, în timp ce echipa condusă de colectivistul Petre Abătrînului a recoltat pînă pe data de 9 octombrie porumbul pe o suprafață de 17 ha, celelalte echipe n-au recoltat nimic, în această situație nici Iov. Hereș și nici brigadierii nu au luat măsurile cele mai bune de mobilizare a colectiviștilor la muncă. Brigada a IV-a, condusă de tov. Gheorghe Ignat, nu începuse recoltatul nici de pe suprafețele ce trebuiau eliberate pentru insămințări, nu mai vorbim de fasole, cartofi, a căror timp de recoltare a trecut de mult. Mulți colectiviști din cadrul acestor două brigăzi de la Pustiana nu vin la treabă. De exemplu, lojă David, Elena D. Coardă, Elena A.Coardă, Paraschiva I. Balint, Anița Gh. Stan și mulți alți colectiviști stau acasă, in timp ce recolta de toamnă așteaptă să fie strînsă. Ne punem întrebarea: cine să vină să stringă recolta dacă nu colectiviștii, cărora le aparține ? Nici cu problema însămințărilor nu se stă bine în acest sector al gospodăriei din Grigoreni. Din suprafața de 145 ha planificate au fost însămînțate doar 71 ha. Aceasta pentru faptul că restul de teren nu a fost eliberat și pregătit din timp. Suprafețele însămînțate pînă în prezent au fost pregătite din timp. După recolta de porumb va trebui însămînțată o suprafață de 44 ha. Pînă acum insă porumbul a fost recoltat doar de pe 20 ha. Va trebui ca imediat consiliul de conducere al gospodăriei să întreprindă acțiuni concrete pentru mobilizarea tuturor colectiviștilor iar recoltatul să înceapă mai în Ui pe suprafețele destinate însămințărilor de toamnă. Lucrează de zor la treieratul culturii de floarea-soarelui in prezent colectiviștii din comuna Grigoreni execută treieratul culturii de floarea-soarelui. Se lucrează intens cu combina, batoza, ii pe alocuri chiar manual pentru a se termina cit mai rapid. Colectiviștii din brigăzile a 111-a și a II-a, printre care Aurica Șova, Georgeta Tocilă, Vasile Măricuța și alții, se străduiesc să terminecît mai rapid această lucrare. •ni Sa [imunii llillilllllil!! . .BIIIIII UiniliilII HIItlIMHI IN FOTOGRAFIE: echipa condusă de comunistul Vasile Purcaru, din brigada a IV-a, execută o deparafinare mecanică la sonda 883 din cadrul secției a ll-a. III ■ I liliillllii l lilii 111.1111.11. IIIIIIIIIItlilllllilillllllllililll Mllllllllllllillîl Mllllllll Illillilill:il!lll)l !ll!l!!l!llllinilllllli!l!Hl!ll'IiiM»!;i!lli:i' minin Brigăzile de intervenție din cadrul Schelei Moinești au obținut, anul acesta, succese de seamă in muncă, in centrul preocupărilor fiecărui schimb de petroliști a stat sarcina cu privire la reducerea pierderilor de tilei din intervenție prin efectuarea lucrărilor la timp și de bună calitate. Printre brigăzile care cu obținut cele mai bune realizați in această muncă se numără și brigada a l -a condusă de maistrul Gheorghe Adam. Datorita spiritului de bun organizator pe care îl are maistrul, această brigadă își depășește lună ele lună normele de lucru. De exemplu, de la începutul anului și până acum, datorită metodelor noi de muncă folosite de fiecare schimb, normele de lucru au fost depășite cu 32 la sută, iar timpul de intervenție a fost scurtat cu 26 la sută. Pentru merite deosebite in muncă, cu ocazia Zilei petrolistului, maistrul Gheorghe Adam a fost distins cu,Ordinul Muncii" clasa a IiI-a. Ordine și medalii conferite petroliștilor Simbătă 10 octombrie 1964, la 'ucăcești, in sala de festivități a clubului „Petrolul“ a avut loc alunarea festivă consacrată sârbatoririi „Zilei petrolistului". Peste 800 de muncitori, ingineri ■i tehnicieni, reprezentanți ai tuturor întreprinderilor petrolifere din regiunea Bacău, au venit să raporteze partidului, de ziua lor, succesele obținute in îndeplinirea planului de stat și a angajamentelor in întrecerea socialistă pe anul 1964. La adunare au luat parte tov. Tudor Tanase, secretar al Comitetului raional Moinești al P.M.R., Gheorghe Ungurii, președintele Sfatului popular raional Moinești, Nicolae Luca, președintele Consiliului local al sindicatelor Moinești, ing. Emilian Daniel, Gheorghe Ungureanu, activiști ai Comitetului regional Bacău al P.M.R. Despre importanța Zilei petrolistului a vorbit tov. Nicolae Luca, care a reliefat succesele obținute de petroliști tuturor sarcinilor ce îndeplinirea tule-au stat in față. Cu prilejul acestei adunări festive petroliștilor din regiunea Bacău, care au merite deosebite în muncă, le-au fost inminate ordine și medalii conferite de către Consiliul de Stat al R.P.R. Au primit Ordinul Muncii clasa a IlI-a 18 petroliști și Medalia Muncii 54. în încheiere, in cinstea petroliștilor decorați a fost prezentat un faimos program artistic. Și-au dat concursul: formațiile de cîntece și dansuri ale clubului „Petrolul" precum și brigada artistică de agitație a întreprinderii de foraj Moinești. Cu aproape trei ani in urmă, cițiva ingineri constructori au poposit in Comănești. Au început măsurătorile, s-au trasat linii, s-au bătut țăruși. Au apărut apoi muncitorii constructori cu tractoare, macarale, buldozere, excavatoare, betoniere. In scurt timp sub dealul Vermeștiului, unde astăzi se înalța falnic marele combinat de industrializare a lemnului, mindria comăneștenilor pe o întindere de citeva zeci de hectare, s-a deschis un vast șantier de construcții, expresie grăitoare a politicii partidului și guvernului nostru de industrializare socialistă a țării. Urmărind vastitatea construcțiilor de pe Trotuș, oricine ramâne impresionat de amploarea și de ritmul lor. Pe șantierul cormneștean, tind pe lună, harnicii constructori brașoveni au predat beneficiarului fabrica de mobilă curbată, fabrica de placaj, P.F.L. și in ultimul timp fabrica de cherestea rășinoase. Astăzi, Combinatul de industrializare a lemnului din Comănești ocupă un loc important in economia țârii. Zilnic de pe poarta combinatului pleacă zeci de vagoane de mobilă curbată, P.F.Í.. și placaj, uzil pentru unitățile de desfacere din țară cit și de peste hotare. Demn de remarcat este faptul că produsele combinatului comaneștean se bucură de o bună apreciere, fiind tot mai mult solicitate. Pentru a cunoaște mai bine gama de produse a combinatului din Comănești cit și perspectivele de viitor, ne-am adresat tovarășului inginer Marin Voicu, șeful serviciului planificării, care ne răspunde : „Combinatul de industrializare a lemnului din Comănești a fost construit ca urmare a Directivelor celui de-al lll-lea Congres al P. M. R. cu privire la valorificarea superioară a masei lemnoase din această parte a țării. In prezent, in cadrul combinatului funcționează și dau producție patru fabrici : mobila curbată, fabrica de placaj, fabrica de plăci fibro-lemnoase (P.F.L.), iar la 23 August, anul acesta, a intrat în funcțiune și fabrica de cherestea de rășinoase. Prelucrarea complexă a lemnului in combinatul din Comănești asigură o producție de calitate superioară cu o productivitate sporită și un preț de cost redus. Materialul lemnos este folosit la maximum. Deșeurile, rezultate de la fabricile de mobilă, placaj și cherestea, sunt folosite la lianita de plăci fibro-lemnoase, care, ca și placajul, au o gamă larga de utilizare. în viile,i in cadrul combinatului sunt prevăzute a se mai construi o fabrica de cherestea de foioase și o fabrică de parchete“. •k Prelucrarea lemnului in combinate are o importanță deosebită pentru economia națională prin faptul că la obținerea produselor se utilizează deșeuri de prelucrare, sortimente inferioare de lemn care, anterior, erau folosite drept combustibil. Procesele tehnologice se caracterizează printr-o mecanizare complexă a operațiunilor, unele din ele fiind complet automatizate. Combinatul comăneștean, înzestrat cu aparatură și utilaje moderne, la nivelul tehnicii mondiale, cere din partea muncitorilor un nalt grad de calificare. Pretutindeni, în combinat, la fiecare loc de muncă, freamătul viu al întrecerii socialiste ne confirma dragostea de muncă a fiecărui muncitor. Graficele întrecerii socialiste ilustrează realizarea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor. Rezultatele obținute sunt rodul muncii entuziaste depuse zi de zi de harnicii muncitori, maiștri și ingineri. Ele sunt inscripții pe cartea de vizită a colectivului. Pentru ani la care sunt rezultatele obținute in producție ne-am adresat tov. Petre Ionaș, membru al comitetului sindicatului, care ne-a relatat : „Aplicind in viață Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, colectivul de muncitori de la C.I.L. Comănești, condus și îndrumat de comitetul de partid, a depus eforturi susținute pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Pe 9 luni ale anului 1964 principalii indicatori au fost depășiți astfel : producția globală cu 2,4 la sută, producția marfă cu 2,8 la sută, iar productivitatea muncii s-a realizat în proporție de 100,8 la sută. Principalele obiective ale întrecerii socialiste: depășirea sarcinilor realizarea și de plan, a angajamentelor luate, ridicarea calității produselor, constituie o preocupare importantă a comitetului sindicatului, în acest scop mobilizînd un număr cu mai mare de muncitori. Rezultatele care se obțin sunt urmărite zilnic pe schimburi pentru ca înscrierea lor pe grafice să fie cel mai exactă. Dintre fruntașii și evidențiații întrecerii socialiste amintim pe circularistul Gheorghe Banu, curbatorul Constantin Buzara, șlefuitorul Constantin Potoroacă, lustruitoarea Elena Comanac și Ținea Roman, șlefuitoare, Maria Dascălu, lustruitoare și brigada condusă de Nicolae Frățilă de la fabrica de mobilă. Din cadrul fabricii de placaj, condusă de inginerul Grigore Mircea, amintim, din brigada condusă de Ion Pădureanu, pe muncitorii: Vasile Negoiță, Maria Pădureț, Dumitru Grigore, Gheorghe Imbrea, Vlad Ardeleanu, conducători circulare, Ion Comanici și Tudor Radu conducători de culoare, maiștrii Ștefan Popa, Marinescn Florea, șefi de tură și mulți alții, iar de la fabrica de plăci fibro-lemnoase, schimburile conduse de Aurel Finichiu și Kiss Levente, în ceea ce privește calitatea reparațiilor și reviziilor mașinilor și utilajului, atelierul mecanic a fost întotdeauna la înălțime". * Rezultatele obținute până in prezent de colectivul de muncă de la C.I.L. Comănești ne dă posibilitatea să afirmăm că la sfrșitul anului 1964 sarcinile de plan vor fi realizate și depășite. S. CONSTANTIN nsemnari... Convorbiri...