Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)

1953-01-07 / nr. 2268

Anul X — Nr. 2268 VIAŢA PE PA IM­ID Organizaţia de partid din comuna Avrig trebue să înlăture lipsurile în muncă pentru formarea gospodăriei colective Măreţul nostru plan cincinal crează noi perspective de dezvoltare a agricul­turii, în vederea măririi producţiei agri­cole prin mecanizarea pe scară tot mai largă a agriculturii, a măririi fertilităţii solului prin măsuri agrotehnice, intro­ducerea de asolamente raţionale şi prin folosirea îngrăşămintelor chimice şi na­turale, care se fac cu succes pe întin­sele tarlale ale gospodăriilor de stat şi colective. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, în raportul făcut la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949, a arătat clar lupta pe care membrii de partid trebue să o desfăşoare în vederea convingerii ţăra­nilor muncitori de a trece dela mica gospodărie fărâmiţată, dela viaţa de mi­zerie şi de chin, la marea gospodărie colectivă, menită să aducă fericire şi belşug ţăranilor muncitori. Organizaţia de partid din comuna Avrig , raionul Sibiu a luat o serie de hotărîri în această privinţă, întoc­mind şi un plan cu sarcini concrete pen­tru fiecare membru de partid. Cei peste 40 de membri ai organizaţiei de partid au început a desfăşura o intensă muncă politică în rândurile ţăranilor cu gospo­dării mici şi mijlocii pentru formarea gospodăriei colective. Astfel mulţi din­tre aceştia şi-au manifestat dorinţa de a trece la noul fel de viaţă. Aşa spre exemplu 7 familii din Avrig, printre care şi familia mijlocaşului Ion Coman încă de anul trecut au cerut formarea gospodăriei colective. D­easemeni tov. Gheorghe Bădilă, membru al comitetu­lui executiv a fost printre primii care a cerut formarea gospodăriei colective. Dar tov. Gheorghe Petcu, secretar al organizaţiei de partid şi tov. Ioan Dafin membru în birou, nu au îndrumat şi nu au controlat membrii de partid în vederea îndeplinirii acestei măreţe sar­cini menite să creeze ţăranilor mun­citori o viaţă îmbelşugată, prin înfiin­ţarea gospodăriei colective. Cei peste 30 de agitatori nu au fost înşiruiţi în vederea popularizării rezul­tatelor obţinute de cele 15 gospodării colective din raionul nostru, pentru a face cunoscute aceste realizări ţăranilor muncitori din comuna Avrig. Chiaburii Ioan Oancea, Nicolae Cân­­dea şi alţii, observând primele succese obţinute de către organizaţia de partid şi profitând de lipsa de vigilenţă a unor membri de partid, folosesc cele mai felurite mijloace — dela viclenia mie­roasă şi făţarnică până la sabotaj, — pentru a îndepărta pe ţăranii muncitori dela ideia unirii în gospodăria colectivă. Cum să se înscrie pentru formarea gos­podăriei colective deputatul comunal David Pantelimon, din moment ce el este cumnat cu chiaburoaica Ana David, sub a cărui influenţă trăieşte şi care nu a avut mai puţin de 6 case, două bru­tării, batoză, tractor şi multe alte aca­returi, câştigate prin jefuirea ţăranilor muncitori? O altă lipsă a organizaţiei de partid este că nu a antrenat şi organizaţiile de masă U.T.M., U.F.D.R. şi F.P. care sunt partizani neşovăitori ai gospodăriei colective. Deasemenea organizaţia de partid nu s’a îngrijit ca şi în cadrul căminului cultural să fie sprijinită ac­ţiunea de formare a gospodăriei colec­tive. Agitaţia vizuală, vizite la gospo­dăriile colective, gazeta de stradă, toate aceste arme de luptă nu au fost folosite cu pricepere de către organizaţia de partid din Avrig. Vreme destul de îndelungată, orga­nizaţia de partid din Avrig a neglijat problema sprijinirii ţăranilor muncitori doritori de a se organiza în gospodăria colectivă. Şi toate acestea sunt urmări ale devierilor de dreapta şi de stânga care au avut loc în partidul nostru şi ai căror purtători au fost A. Pauker, V. Luca şi T. Georgescu, care urmăreau restabilirea capitalismului şi subjugarea din nou a clasei muncitoare şi a ţără­nimii muncitoare. De aceea biroul orga­nizaţiei de partid împreună cu toţi mem­brii de partid trebue să ducă o luptă hotărîtă pentru zdrobirea oricărei urme a devierii de dreapta sau de stânga. Trebue să demaşte faptele mârşave ale chiaburilor — unelte ale imperialiştilor — cărora­ nu le convine ca ţăranul mun­cilor să trăiască în belşug şi în linişte. La lipsurile organizaţiei de partid din comuna Avrig, a contribuit şi activiştii secţiei agrare a Comitetului raional de partid, care nu au ajutat şi nu au în­drumat organizaţia de partid în această direcţie. De aceea activiştii secţiei agrare din cadrul Comitetului raional de Partid, trebue să se ocupe în mod serios de întărirea organizaţiei de partid din Avrig, să o ajute în vederea înlăturării lipsurilor existente, pentru desfăşurarea unei temeinice munci politice şi organi­­­­zatorice în vederea formării gospodă­riei colective. PINTEA PAUL Mai bulta atenţie transportului materialului lemnos In raionul Sibiu unele comitete executive ale sfaturilor populare ca de pildă cele din comunele Avrig, Racoviţa, Caşolţ, Săcel, Slimnic şi Şura Mare, în urma muncii depuse au reuşit să mobilizeze ţăranii mun­citori în campania de transport a materialului lemnos, în urma că­rui fapt sarcinile de plan ale a­­cestor comune sunt aproape în­deplinite. Dar dacă în aceste co­mune îndeplinirea planului da trans­port al materialului lemnos a fost privit ca o sarcină deosebit de im­portantă și s’au luat unele măsuri, nu tot aşa au procedat comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Porumbacul de Jos, Veş­­tem, Şelimber, Gura-Râului, Orlat, Cristian, Leampăş şi Ocna Sibiului. Privind transportul materialului lemnos cu desinteres, neluând mă­suri din timp pentru mobilizarea ţăranilor muncitori la transportul lem­nel­or cât şi din cauza inactivi­tăţii comisiilor de transport de pe lângă sfaturile populare, aceste co­mune au rămas mult în urmă în îndeplinirea acestei sarcini deosebit de importante. Neîndeplinirea planu­lui de transport a materialului lemnos decât cu 65o/0 la lemne de foc şi 56o/o la lemne de lucru pe trimestrul IV al anului 1952, se da­­toreşte însă şi lipsurilor de care dă dovadă comitetul executiv al sfatu­lui popular raional, cât şi comisiei raionale de transport. Aceste lipsuri pornesc de la munca­­birocratică pe care o practică cei răspunzători de această sarcină Ast­fel deşi la două săptămâni se ţin şedinţe a comisiei raionale de trans­port la care de fiecare dată tovar­ă­şii constată că planul nu e îndeplinit, şi unde fiecare vine cu o serie de propuneri menite să lichideze cu lipsurile existente, trimestrul IV al anului 1952 a expirat şi totuşi pla­nul de transport al materialului lem­nos nu a fost realizat decât jumă­tate. Şi aceasta pentru că propune­rile făcute rămân doar înscrise în procesul verbal fără a fi traduse în fapt de către cei direct răspun­zători. De asemenea, o lipsă gravă a co­misiei de transport e aceea că ia măsuri de abea în ultimul moment, măsuri care trebuiau luate încă de mult și , permanetizate. Așa de pildă comisia de transport a sfatului popu­lar, raionul a luat măsuri pentru reorganizarea comisiilor de trans­port de la comune care de fapt în multe locuri nici nu mai există. Pentru îmbunătăţirea pe viitor a muncii în privinţa transporturilor materialului lemnos comitetul exe­cutiv al stat­ului popular al raionului Sibiu trebue să lichideze cu biro­cratismul şi să păşească hotărîr la o muncă concretă, prin trimi­terea de delegaţi mai ales în comu­nele unde munca se desfăşoară cu mai mari lipsuri­­ care să sprijine comitetele executive ale sfaturilor populare comunale în organizarea muncii şi mobilizarea ţăranilor muncitori pentru ca fiecare să-şi în­deplinească sarcinile de transport. Deasemenea trebuesc trase la răs­pundere ocoalele silvice şi între­prinderea I. P. E. I. L. care nu au reparat drumurile din parchetele pârâul Şurii-Rod, dosul Cârţanului Orlat şi altele şi luate măsuri pen­tru găsirea unor cât mai bune dru­muri pentru accesul carelor la par­chet. In sprijinirea acţiunilor comite­telor executive ale sfaturilor popu­lare comunale, o sarcină de răs­pundere revine şi organizaţiilor de partid. Acestea, au datoria de a imo­biliza membrii de partid îndrumân­­du-i să-şi îndeplinească printre pri­mii sarcinile de transport şi să mobilizeze astfel prin exemplul per­sonal în muncă pe toţi ţăranii mun­citori la această acţiune. „FLACĂRA S'i uiui-^uii” DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULU Mişcarea inventatorilor şi inovatorilor se desfăşoară tot mai larg în toate domeniile economiei naţionale a U.R.S.­ Anul acesta, uzina de automobile ,,Stalin“ din Moscova, a realizat eco­nomii în valoare de zeci de milioane­­ ruble de pe urma aplicării numeroa-­­ selor propuneri de raţionalizare şi In­venţii. Sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la această uzină sunt ino­vatori. Multe din iniţiativele acestora au devenit un bun al tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. De pildă, iniţia­tiva tinerilor fierari din această uzină, de a desfăşura întrecerea pentru eco­nomia de metal, a avut un larg răsunet în întreaga ţară, şi în special în între­prinderile din Leningrad. La uzina de utilaj pentru ridicat şi transport din acest oraş, o grupă de raţionalizatori condusă de metalurgistul şef Nicolai Pereruşev, a elaborat o nouă tehnolo­gie de turnare a pieselor prin metoda presiunii gazelor. Datorită aplicării acestei metode s-a realizat o economie de peste 1.300 tone de oţel lichid. Mişcarea raţionalizatorilor şi inventa­torilor se desfăşoară tot mai larg în toate domeniile economiei naţionale. O lună şi jumătate a durat trecerea în revistă a activităţii raţionalizatorilor de la combinatul metalurgic Magnito­gorsk. In acest timp au fost prezentate peste o mie de diferite propuneri, dintre care jumătate s-au şi aplicat în producţie, realizându-se însemnate economii. Anul acesta, la uzina „Azovstal“ au fost realizate 200 de importante pro­puneri de raţionalizare. Colectivul ace­stei uzine s-a adresat oamenilor muncii din Donbas, chemându-i să desfăşoare întrecerea socialistă pentru dezvoltarea continuă a mişcării de raţionalizare şi invenţii. El şi-a luat angajamentul să aplice în anul viitor în producţie 500 de noutăţi tehnice şi să obţină pe această cale o economie de cel puţin 5.000.000 de ruble. Raţionalizatorii din industria chimică a Uniunii Sovietice au prezentat anul acesta peste 70.000 de propuneri prin aplicarea cărora statul realizează o eco­nomie de aproape 320.000.000 de ruble pe an. Din Lvov se anunţă că aproape 5.000 de oameni ai muncii din acest oraş par­ticipă la perfecţionarea tehnică a pro­ducţiei. Datorită activităţii acestora statul a obţinut peste 10.000.000 rubl economii. Raţionalizatorii sovietici continuă cu perseverenţă să caute noi căi de sporire a productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost al produselor şi de eco­nomisire a materiilor prime. Ei se stră­­iuesc să îndeplinească cu cinste Direc­tivele Congresului al XIX-lea al Parti­dului Comunist, de a da avânt mişcări de massă a inventatorilor şi raţionaliza­torilor pentru continua perfecţionar tehnică şi lărgirea producţiei, pentu mecanizarea complexă, pentru conţinu uşurare şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă. (Agerpres) înaintează lucrările de construcţie a hidrocentralei de la Kahovka Lucrările de construcţie a hidrocen­tralei Kahovka de pe Nipru se des­făşoară pe un front larg. În lunca inun­dabilă a Niprului, constructorii a­u şi îndeplinit un uriaş volum de lucrări terasiere, realizând înainte de termen planul anual, începând din luna Apri­lie a. c. s’au excavat din groapa de fundaţie a construcţiei principale a ace-­­­stui nod hidraulic şi s’au construit ba­­tardouri, cu un volum de peste 6.000.000­­ metri cubi. La­ mutarea acestei canti­­­­taţi de pământ dintr’un loc în altul­­ prin muncă manuală ar fi lucrat a­­­­proxima­tiv 20.000 de oameni timp de­­ trei luni. In lunca Niprului se constru­­i­ește un batardou longitudinal. La acest batardou au fost bătute palplanşe în o greutate totală de peste 3.000 tone. In apropiere de nodul hidraulic­­ a crescut un nou oraș ,,Kahovka-Nouă’.’ —■ cel mai tânăr oraş socialist din Ucraina. Pe zi ce trece el îşi schimbă aspectul. Pe locul unde se întindeau de veacuri nisipuri mişcătoare şi se înăl­ţau movile de pământ, se întind astăzi cartiere întregi de case. In oraş există zeci de magazine, cantine, şcoli, in­stituţii pentru copii, o policlinică, un teatru de vară şi un stadion. Lucrările de construcţie a caselor de locuit nu încetează nici o clipă.­­Până la sfâr­şitul acestui an urmează să fie date în folosinţă peste 13.000 metri pătraţi de suprafaţă locativă peste prevederile planului dual. Folosind metode rapide de muncă, se construesc un palat de cultură şi un orăşel sanitar. Din punct de vedere al ornamentării arhitectonice, acest palat al culturii va fi una din cele mai fru­moase clădiri din oraş. Sunt în toi lucrările de construcţie a unei puternice fabrici automatizate de beton. Se construesc în ritm rapid fabrica de pâine, o spălătorie și alte întreprinderi. I Dezvoltarea continuă a exploatărilor forestiere din Siberia In aceste zile pe marile şantiere al­e comunismului sosesc din Siberia, tre­nuri încărcate cu lemne, obţinute de ex­­­ploatările forestiere peste prevederil­­e planului anual. Siberia dă ţării o can I titate tot mai mare de material lernrv­­■ de calitate superioară. Dezvoltarea e.' i ploatărilor forestiere este rezultatu­l înaltului mod de mecanizare a 'muri' i' ' Anul trecut, la lucrările forestiere , a fost folosite de două ori mai multe mec­a­­nisme decât în anul 1950, iar în pre­zent, aproximativ de trei ori mai mu decât în anul 1951. Anul aresta s’nu produs multe tra­r­formări în raioanele din targa. Potriv Directivelor Congresului al XIX-lea Partidului Comunist în prezent în tăiș, .se construesc noi întreprinderi for­ -fiere. Pentru muncitorii din irndustr . lemnului" au fost construite aşeză muncitoreşti de tip orăşenesc, lo­­­cuinţe confortabile, cluburi, bibl­iotei magazine, cinematografe, spitale, uzi electrice şi noduri de radioficare. &cdi)vUa*e&j C&onitetului de luptă pentru pace dela P. T. T. Sibiu In cadrul Oficiului P.T.T. Sibiu, acti­­vitatea Comitetului de luptă pentru pace s’a desfășurat începând încă din luna Noembrie, sub semnul întrecerii socia­liste pentru îndeplinirea planului pe 1952, în cinstea alegerilor dela 30 Noembrie pentru Marea Adunare Naţio­nală şi în cinstea Congresului popoare­lor dela Viena din luna Decembrie 1952, ca şi în cinstea celei de a 5-a aniver­sări a Republicii Populare Române. Astfel ,comitetul având în frunte pe tov. Elisabeta Ciucurel ca preşedintă şi Margareta Pântea, secretară, spriji­nite de Comitetul de întreprindere, au organizat în­­cadrul adunărilor generale şi a consfătuirilor de producţie, scurte meetinguri şi conferinţe în care s’a popularizat importanţa mondială a Con­gresului de la Viena în lupta tuturor po­poarelor pentru apărarea păcii, demas­­când în acelaş timp atrocităţile crimi- I nale ale imperialiştilor. Deasemeni s’au I popularizat succesele regimului nostru I de democraţie populară din patria noa­­­­stră şi imensul ajutor primit din partea­­ ţ­ării Socialismului victorios, cât şi im- I portanţa realizării planului de stat ca expresie a voinţei de pace a oamenilor muncii. In cadrul acestor consfătuiri şi mee­tinguri voinţa de pace a muncitorilor s’a exprimat în angajamentele lor luate în cinstea acestor evenimente măreţe. Ast­fel la secţia telefonică a luat fiinţă încă din luna Noembrie o brigadă a păcii comipusă din fruntaşele: Marta Golum­­bovici, Cornelia Comănici, Ecaterina Agapiev şi altele care au reuşit ca la 31 Decembrie 1952 să lucreze în contul lunei Februarie 1953. Marta Golumbo­­vici fruntaşe din anul 1950, a realizat o depăşire de normă de 120%, Cornelia Comănici de 94%, Ecaterina Agapiev de 88%. Ele au realizat în acelaş timp şi o îmbunătăţire substanţială a cali­tăţii muncii în serviciul telefonic reu­şind să califice la începutul lunei De­cembrie două operatoare tinere la locul de­­muncă, Ecaterina Zelejneac şi Ana Diaconescu. La secţia telegraf a fost organizată întrecerea socialistă, zile record şi schimburi de onoare, în cadrul cărora fruntaşii Elisabeta Opriţă, Maria Şlesar, Eugenia Ducu şi utemista Maria Dăn­­căneţ, au realizat depăşiri de normă între 12 % şi 58%, iar prin înfiinţarea brigăzilor complexe s’au realizat impor­tante îmbunătăţiri în, organizarea muncii. La secţia poştală au fost deasemeni organizate zile record şi schimburi de onoare. S’au evidenţiat brigăzile de ca­litate conduse­ de fruntaşi Drăgoiu­­ţ­ian şi Mihai Ursuleac, care au după­­planul de colectare la abonamente presei între 5% şi 34% fără niciun vet sau reclamaţie din partea publicului. În cadrul acţiunii de ajutorare a er­oului popor coreean Comitetul a oro­nizat un festival artistic în sala sin­­catului C.F.R., acţiune în care s’a e­senţiat tov. Elisabeta Ciucurel, Ele Mehnea, Margareta Pântea, Corn. Drăgoi şi alţii. Activitatea nu a fost dusă în mp susţinut de toţi membrii Comitetul de luptă pentru pace. Unii datorită c­anodităţii lor, cum este cazul tov. Ion Măneasa, Eugen Drăgan şi Mihai U­suleac, în sectoarele respective muncă nu s’au preocupat aproape de de activitatea în cadrul luptei pen pace, mulţumindu-se să lase pe cre­dintă şi secretară să ducă munca de ur singur. Lichidând lipsurile existente şi ac­cizând cât mai mulţi tovarăşi Comit­­ul de luptă pentru pace dela P.T.­ Sibiu va obţine şi mai malt succs, contribuind astfel, alături de toţi cet­­enii cinstiţi din R.P.R., la apărari păcii. C. MORARU coresp. , Să lichidăm lipsurile în difuzarea presei Construirea socialismului în pa­lma noastră impune ridicarea ne­contenită a nivelului politic şi cul­tural al oameni­or muncii de la oraşe şi sate. Una dintre sarcinile princi­pale în desfăşurarea revoluţiei cul­turale este difuzarea presei. Interesul oamenilor muncii pentru presa centrală şi locală a crescut Acest lucru însă este neglijat de­ organizaţiile de bază, comitetele sin­dicale şi difuzorii din unele între­prinderi şi instituţii, care nu consi­deră difuzarea ziarelor ca o impor­tantă problemă politică. Aşa se explică faptul că la în­treprinderile „Elastic“ şi „Liberta­tea“ din oraşul Sibiu numărul abo­namentelor a scăzut în luna Ianua­rie cu mult faţa de luna Decembrie. De pildă la întreprinderea „Elastic “ din 36 abonamente la ziarul „Scân­teia“ cât erau in luna Decembrie, au m­ai rămas doar 21 în ianuarie, la „Scânteia Tineretului“ din 9 au mai rămas 7, la „Neuer Weg“ din 17 au mai rămas 16, la „Viaţa Sindicală“ din 7 au mai rămas 7, iar la „Flacăra Sibiului“ din 7 nu a mai rămas nici unul. Tovarăşii Ni­colae Orăşteanu secretarul organi­zaţiei de bază, Victor Man preşedin­tele comitetului sindical,­Ioan Ma­­carie şi Iuliu Szabó difuzori, nu au dat importanţa cuvenită difuzării presei. Această situaţie dăinueşte şi­­l­ întreprinderea „Libertatea“ unde iov. Elena Popeş, secretara organi­zaţiei de bază, Rozalia Bartuş, pre­şedinta comitetului sindical şi Con­stanţa Constantinescu responsabilă cu difuzarea presei, nu s-au preocu­pat în mod deo­sbit de mărirea a­­bonamentelor la pre­sa centrală şi locală. Aşa de pildă numărul abona­mentelor la ziarul „Flacăra Sibiului ‘ a scăzut de la 23 cât erau în luna De­cembrie la 14 abonamente în luna Ianuarie, iar la Scânteia Tineretului din cele 33 abonamente nu a mai rămas nici unul. La Contemporan „Pentru pace trainică, pentru dem­oraţie populară !“ şi „România berii“, la întreaga fabrică nu es niciun abonament. Pe lângă lipsurile din întrepri­neri şi instituţii s’au constatat fi­suri şi la Direcţia generală a pi­lelor din Ministerul Poştelor şi T­­ecomunicaţiilor care nu a rezolva încă favorabil cererea Oficiul­ P. T. T. Sibiu de a angaja 6 factor poştali, absolut necesari unei m bune difuzări a presei şi a sen­sorilor Direcţia difuzării presei di oraşul Bucureşti nu s-o preocup până în prezent de reînoirea ceh. 50 abonamente ale ministerelor ziarul „Flacăra Sibiului“. Trebue deci, să se f­i i­m­ediat mn­surile necesare pentru lichidate, lipsurilor care mai dăinue în p­­lema difuzării presei.

Next