Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)
1953-01-07 / nr. 2268
Anul X — Nr. 2268 VIAŢA PE PA IMID Organizaţia de partid din comuna Avrig trebue să înlăture lipsurile în muncă pentru formarea gospodăriei colective Măreţul nostru plan cincinal crează noi perspective de dezvoltare a agriculturii, în vederea măririi producţiei agricole prin mecanizarea pe scară tot mai largă a agriculturii, a măririi fertilităţii solului prin măsuri agrotehnice, introducerea de asolamente raţionale şi prin folosirea îngrăşămintelor chimice şi naturale, care se fac cu succes pe întinsele tarlale ale gospodăriilor de stat şi colective. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, în raportul făcut la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949, a arătat clar lupta pe care membrii de partid trebue să o desfăşoare în vederea convingerii ţăranilor muncitori de a trece dela mica gospodărie fărâmiţată, dela viaţa de mizerie şi de chin, la marea gospodărie colectivă, menită să aducă fericire şi belşug ţăranilor muncitori. Organizaţia de partid din comuna Avrig , raionul Sibiu a luat o serie de hotărîri în această privinţă, întocmind şi un plan cu sarcini concrete pentru fiecare membru de partid. Cei peste 40 de membri ai organizaţiei de partid au început a desfăşura o intensă muncă politică în rândurile ţăranilor cu gospodării mici şi mijlocii pentru formarea gospodăriei colective. Astfel mulţi dintre aceştia şi-au manifestat dorinţa de a trece la noul fel de viaţă. Aşa spre exemplu 7 familii din Avrig, printre care şi familia mijlocaşului Ion Coman încă de anul trecut au cerut formarea gospodăriei colective. Deasemeni tov. Gheorghe Bădilă, membru al comitetului executiv a fost printre primii care a cerut formarea gospodăriei colective. Dar tov. Gheorghe Petcu, secretar al organizaţiei de partid şi tov. Ioan Dafin membru în birou, nu au îndrumat şi nu au controlat membrii de partid în vederea îndeplinirii acestei măreţe sarcini menite să creeze ţăranilor muncitori o viaţă îmbelşugată, prin înfiinţarea gospodăriei colective. Cei peste 30 de agitatori nu au fost înşiruiţi în vederea popularizării rezultatelor obţinute de cele 15 gospodării colective din raionul nostru, pentru a face cunoscute aceste realizări ţăranilor muncitori din comuna Avrig. Chiaburii Ioan Oancea, Nicolae Cândea şi alţii, observând primele succese obţinute de către organizaţia de partid şi profitând de lipsa de vigilenţă a unor membri de partid, folosesc cele mai felurite mijloace — dela viclenia mieroasă şi făţarnică până la sabotaj, — pentru a îndepărta pe ţăranii muncitori dela ideia unirii în gospodăria colectivă. Cum să se înscrie pentru formarea gospodăriei colective deputatul comunal David Pantelimon, din moment ce el este cumnat cu chiaburoaica Ana David, sub a cărui influenţă trăieşte şi care nu a avut mai puţin de 6 case, două brutării, batoză, tractor şi multe alte acareturi, câştigate prin jefuirea ţăranilor muncitori? O altă lipsă a organizaţiei de partid este că nu a antrenat şi organizaţiile de masă U.T.M., U.F.D.R. şi F.P. care sunt partizani neşovăitori ai gospodăriei colective. Deasemenea organizaţia de partid nu s’a îngrijit ca şi în cadrul căminului cultural să fie sprijinită acţiunea de formare a gospodăriei colective. Agitaţia vizuală, vizite la gospodăriile colective, gazeta de stradă, toate aceste arme de luptă nu au fost folosite cu pricepere de către organizaţia de partid din Avrig. Vreme destul de îndelungată, organizaţia de partid din Avrig a neglijat problema sprijinirii ţăranilor muncitori doritori de a se organiza în gospodăria colectivă. Şi toate acestea sunt urmări ale devierilor de dreapta şi de stânga care au avut loc în partidul nostru şi ai căror purtători au fost A. Pauker, V. Luca şi T. Georgescu, care urmăreau restabilirea capitalismului şi subjugarea din nou a clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare. De aceea biroul organizaţiei de partid împreună cu toţi membrii de partid trebue să ducă o luptă hotărîtă pentru zdrobirea oricărei urme a devierii de dreapta sau de stânga. Trebue să demaşte faptele mârşave ale chiaburilor — unelte ale imperialiştilor — cărora nu le convine ca ţăranul muncilor să trăiască în belşug şi în linişte. La lipsurile organizaţiei de partid din comuna Avrig, a contribuit şi activiştii secţiei agrare a Comitetului raional de partid, care nu au ajutat şi nu au îndrumat organizaţia de partid în această direcţie. De aceea activiştii secţiei agrare din cadrul Comitetului raional de Partid, trebue să se ocupe în mod serios de întărirea organizaţiei de partid din Avrig, să o ajute în vederea înlăturării lipsurilor existente, pentru desfăşurarea unei temeinice munci politice şi organizatorice în vederea formării gospodăriei colective. PINTEA PAUL Mai bulta atenţie transportului materialului lemnos In raionul Sibiu unele comitete executive ale sfaturilor populare ca de pildă cele din comunele Avrig, Racoviţa, Caşolţ, Săcel, Slimnic şi Şura Mare, în urma muncii depuse au reuşit să mobilizeze ţăranii muncitori în campania de transport a materialului lemnos, în urma cărui fapt sarcinile de plan ale acestor comune sunt aproape îndeplinite. Dar dacă în aceste comune îndeplinirea planului da transport al materialului lemnos a fost privit ca o sarcină deosebit de importantă și s’au luat unele măsuri, nu tot aşa au procedat comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Porumbacul de Jos, Veştem, Şelimber, Gura-Râului, Orlat, Cristian, Leampăş şi Ocna Sibiului. Privind transportul materialului lemnos cu desinteres, neluând măsuri din timp pentru mobilizarea ţăranilor muncitori la transportul lemnelor cât şi din cauza inactivităţii comisiilor de transport de pe lângă sfaturile populare, aceste comune au rămas mult în urmă în îndeplinirea acestei sarcini deosebit de importante. Neîndeplinirea planului de transport a materialului lemnos decât cu 65o/0 la lemne de foc şi 56o/o la lemne de lucru pe trimestrul IV al anului 1952, se datoreşte însă şi lipsurilor de care dă dovadă comitetul executiv al sfatului popular raional, cât şi comisiei raionale de transport. Aceste lipsuri pornesc de la muncabirocratică pe care o practică cei răspunzători de această sarcină Astfel deşi la două săptămâni se ţin şedinţe a comisiei raionale de transport la care de fiecare dată tovarăşii constată că planul nu e îndeplinit, şi unde fiecare vine cu o serie de propuneri menite să lichideze cu lipsurile existente, trimestrul IV al anului 1952 a expirat şi totuşi planul de transport al materialului lemnos nu a fost realizat decât jumătate. Şi aceasta pentru că propunerile făcute rămân doar înscrise în procesul verbal fără a fi traduse în fapt de către cei direct răspunzători. De asemenea, o lipsă gravă a comisiei de transport e aceea că ia măsuri de abea în ultimul moment, măsuri care trebuiau luate încă de mult și , permanetizate. Așa de pildă comisia de transport a sfatului popular, raionul a luat măsuri pentru reorganizarea comisiilor de transport de la comune care de fapt în multe locuri nici nu mai există. Pentru îmbunătăţirea pe viitor a muncii în privinţa transporturilor materialului lemnos comitetul executiv al statului popular al raionului Sibiu trebue să lichideze cu birocratismul şi să păşească hotărîr la o muncă concretă, prin trimiterea de delegaţi mai ales în comunele unde munca se desfăşoară cu mai mari lipsuri care să sprijine comitetele executive ale sfaturilor populare comunale în organizarea muncii şi mobilizarea ţăranilor muncitori pentru ca fiecare să-şi îndeplinească sarcinile de transport. Deasemenea trebuesc trase la răspundere ocoalele silvice şi întreprinderea I. P. E. I. L. care nu au reparat drumurile din parchetele pârâul Şurii-Rod, dosul Cârţanului Orlat şi altele şi luate măsuri pentru găsirea unor cât mai bune drumuri pentru accesul carelor la parchet. In sprijinirea acţiunilor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, o sarcină de răspundere revine şi organizaţiilor de partid. Acestea, au datoria de a imobiliza membrii de partid îndrumându-i să-şi îndeplinească printre primii sarcinile de transport şi să mobilizeze astfel prin exemplul personal în muncă pe toţi ţăranii muncitori la această acţiune. „FLACĂRA S'i uiui-^uii” DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULU Mişcarea inventatorilor şi inovatorilor se desfăşoară tot mai larg în toate domeniile economiei naţionale a U.R.S. Anul acesta, uzina de automobile ,,Stalin“ din Moscova, a realizat economii în valoare de zeci de milioane ruble de pe urma aplicării numeroa- selor propuneri de raţionalizare şi Invenţii. Sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la această uzină sunt inovatori. Multe din iniţiativele acestora au devenit un bun al tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. De pildă, iniţiativa tinerilor fierari din această uzină, de a desfăşura întrecerea pentru economia de metal, a avut un larg răsunet în întreaga ţară, şi în special în întreprinderile din Leningrad. La uzina de utilaj pentru ridicat şi transport din acest oraş, o grupă de raţionalizatori condusă de metalurgistul şef Nicolai Pereruşev, a elaborat o nouă tehnologie de turnare a pieselor prin metoda presiunii gazelor. Datorită aplicării acestei metode s-a realizat o economie de peste 1.300 tone de oţel lichid. Mişcarea raţionalizatorilor şi inventatorilor se desfăşoară tot mai larg în toate domeniile economiei naţionale. O lună şi jumătate a durat trecerea în revistă a activităţii raţionalizatorilor de la combinatul metalurgic Magnitogorsk. In acest timp au fost prezentate peste o mie de diferite propuneri, dintre care jumătate s-au şi aplicat în producţie, realizându-se însemnate economii. Anul acesta, la uzina „Azovstal“ au fost realizate 200 de importante propuneri de raţionalizare. Colectivul acestei uzine s-a adresat oamenilor muncii din Donbas, chemându-i să desfăşoare întrecerea socialistă pentru dezvoltarea continuă a mişcării de raţionalizare şi invenţii. El şi-a luat angajamentul să aplice în anul viitor în producţie 500 de noutăţi tehnice şi să obţină pe această cale o economie de cel puţin 5.000.000 de ruble. Raţionalizatorii din industria chimică a Uniunii Sovietice au prezentat anul acesta peste 70.000 de propuneri prin aplicarea cărora statul realizează o economie de aproape 320.000.000 de ruble pe an. Din Lvov se anunţă că aproape 5.000 de oameni ai muncii din acest oraş participă la perfecţionarea tehnică a producţiei. Datorită activităţii acestora statul a obţinut peste 10.000.000 rubl economii. Raţionalizatorii sovietici continuă cu perseverenţă să caute noi căi de sporire a productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost al produselor şi de economisire a materiilor prime. Ei se străiuesc să îndeplinească cu cinste Directivele Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist, de a da avânt mişcări de massă a inventatorilor şi raţionalizatorilor pentru continua perfecţionar tehnică şi lărgirea producţiei, pentu mecanizarea complexă, pentru conţinu uşurare şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă. (Agerpres) înaintează lucrările de construcţie a hidrocentralei de la Kahovka Lucrările de construcţie a hidrocentralei Kahovka de pe Nipru se desfăşoară pe un front larg. În lunca inundabilă a Niprului, constructorii au şi îndeplinit un uriaş volum de lucrări terasiere, realizând înainte de termen planul anual, începând din luna Aprilie a. c. s’au excavat din groapa de fundaţie a construcţiei principale a ace-stui nod hidraulic şi s’au construit batardouri, cu un volum de peste 6.000.000 metri cubi. La mutarea acestei cantitaţi de pământ dintr’un loc în altul prin muncă manuală ar fi lucrat aproximativ 20.000 de oameni timp de trei luni. In lunca Niprului se construiește un batardou longitudinal. La acest batardou au fost bătute palplanşe în o greutate totală de peste 3.000 tone. In apropiere de nodul hidraulic a crescut un nou oraș ,,Kahovka-Nouă’.’ —■ cel mai tânăr oraş socialist din Ucraina. Pe zi ce trece el îşi schimbă aspectul. Pe locul unde se întindeau de veacuri nisipuri mişcătoare şi se înălţau movile de pământ, se întind astăzi cartiere întregi de case. In oraş există zeci de magazine, cantine, şcoli, instituţii pentru copii, o policlinică, un teatru de vară şi un stadion. Lucrările de construcţie a caselor de locuit nu încetează nici o clipă.Până la sfârşitul acestui an urmează să fie date în folosinţă peste 13.000 metri pătraţi de suprafaţă locativă peste prevederile planului dual. Folosind metode rapide de muncă, se construesc un palat de cultură şi un orăşel sanitar. Din punct de vedere al ornamentării arhitectonice, acest palat al culturii va fi una din cele mai frumoase clădiri din oraş. Sunt în toi lucrările de construcţie a unei puternice fabrici automatizate de beton. Se construesc în ritm rapid fabrica de pâine, o spălătorie și alte întreprinderi. I Dezvoltarea continuă a exploatărilor forestiere din Siberia In aceste zile pe marile şantiere ale comunismului sosesc din Siberia, trenuri încărcate cu lemne, obţinute de exploatările forestiere peste prevederile planului anual. Siberia dă ţării o can I titate tot mai mare de material lernrv■ de calitate superioară. Dezvoltarea e.' i ploatărilor forestiere este rezultatul înaltului mod de mecanizare a 'muri' i' ' Anul trecut, la lucrările forestiere , a fost folosite de două ori mai multe mecanisme decât în anul 1950, iar în prezent, aproximativ de trei ori mai mu decât în anul 1951. Anul aresta s’nu produs multe trarformări în raioanele din targa. Potriv Directivelor Congresului al XIX-lea Partidului Comunist în prezent în tăiș, .se construesc noi întreprinderi for -fiere. Pentru muncitorii din irndustr . lemnului" au fost construite aşeză muncitoreşti de tip orăşenesc, locuinţe confortabile, cluburi, bibliotei magazine, cinematografe, spitale, uzi electrice şi noduri de radioficare. &cdi)vUa*e&j C&onitetului de luptă pentru pace dela P. T. T. Sibiu In cadrul Oficiului P.T.T. Sibiu, activitatea Comitetului de luptă pentru pace s’a desfășurat începând încă din luna Noembrie, sub semnul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului pe 1952, în cinstea alegerilor dela 30 Noembrie pentru Marea Adunare Naţională şi în cinstea Congresului popoarelor dela Viena din luna Decembrie 1952, ca şi în cinstea celei de a 5-a aniversări a Republicii Populare Române. Astfel ,comitetul având în frunte pe tov. Elisabeta Ciucurel ca preşedintă şi Margareta Pântea, secretară, sprijinite de Comitetul de întreprindere, au organizat încadrul adunărilor generale şi a consfătuirilor de producţie, scurte meetinguri şi conferinţe în care s’a popularizat importanţa mondială a Congresului de la Viena în lupta tuturor popoarelor pentru apărarea păcii, demascând în acelaş timp atrocităţile crimi- I nale ale imperialiştilor. Deasemeni s’au I popularizat succesele regimului nostru I de democraţie populară din patria noastră şi imensul ajutor primit din partea ţării Socialismului victorios, cât şi im- I portanţa realizării planului de stat ca expresie a voinţei de pace a oamenilor muncii. In cadrul acestor consfătuiri şi meetinguri voinţa de pace a muncitorilor s’a exprimat în angajamentele lor luate în cinstea acestor evenimente măreţe. Astfel la secţia telefonică a luat fiinţă încă din luna Noembrie o brigadă a păcii comipusă din fruntaşele: Marta Golumbovici, Cornelia Comănici, Ecaterina Agapiev şi altele care au reuşit ca la 31 Decembrie 1952 să lucreze în contul lunei Februarie 1953. Marta Golumbovici fruntaşe din anul 1950, a realizat o depăşire de normă de 120%, Cornelia Comănici de 94%, Ecaterina Agapiev de 88%. Ele au realizat în acelaş timp şi o îmbunătăţire substanţială a calităţii muncii în serviciul telefonic reuşind să califice la începutul lunei Decembrie două operatoare tinere la locul demuncă, Ecaterina Zelejneac şi Ana Diaconescu. La secţia telegraf a fost organizată întrecerea socialistă, zile record şi schimburi de onoare, în cadrul cărora fruntaşii Elisabeta Opriţă, Maria Şlesar, Eugenia Ducu şi utemista Maria Dăncăneţ, au realizat depăşiri de normă între 12 % şi 58%, iar prin înfiinţarea brigăzilor complexe s’au realizat importante îmbunătăţiri în, organizarea muncii. La secţia poştală au fost deasemeni organizate zile record şi schimburi de onoare. S’au evidenţiat brigăzile de calitate conduse de fruntaşi Drăgoiuţian şi Mihai Ursuleac, care au dupăplanul de colectare la abonamente presei între 5% şi 34% fără niciun vet sau reclamaţie din partea publicului. În cadrul acţiunii de ajutorare a eroului popor coreean Comitetul a oronizat un festival artistic în sala sincatului C.F.R., acţiune în care s’a esenţiat tov. Elisabeta Ciucurel, Ele Mehnea, Margareta Pântea, Corn. Drăgoi şi alţii. Activitatea nu a fost dusă în mp susţinut de toţi membrii Comitetul de luptă pentru pace. Unii datorită canodităţii lor, cum este cazul tov. Ion Măneasa, Eugen Drăgan şi Mihai Usuleac, în sectoarele respective muncă nu s’au preocupat aproape de de activitatea în cadrul luptei pen pace, mulţumindu-se să lase pe credintă şi secretară să ducă munca de ur singur. Lichidând lipsurile existente şi accizând cât mai mulţi tovarăşi Comitul de luptă pentru pace dela P.T. Sibiu va obţine şi mai malt succs, contribuind astfel, alături de toţi cetenii cinstiţi din R.P.R., la apărari păcii. C. MORARU coresp. , Să lichidăm lipsurile în difuzarea presei Construirea socialismului în palma noastră impune ridicarea necontenită a nivelului politic şi cultural al oamenior muncii de la oraşe şi sate. Una dintre sarcinile principale în desfăşurarea revoluţiei culturale este difuzarea presei. Interesul oamenilor muncii pentru presa centrală şi locală a crescut Acest lucru însă este neglijat de organizaţiile de bază, comitetele sindicale şi difuzorii din unele întreprinderi şi instituţii, care nu consideră difuzarea ziarelor ca o importantă problemă politică. Aşa se explică faptul că la întreprinderile „Elastic“ şi „Libertatea“ din oraşul Sibiu numărul abonamentelor a scăzut în luna Ianuarie cu mult faţa de luna Decembrie. De pildă la întreprinderea „Elastic “ din 36 abonamente la ziarul „Scânteia“ cât erau in luna Decembrie, au mai rămas doar 21 în ianuarie, la „Scânteia Tineretului“ din 9 au mai rămas 7, la „Neuer Weg“ din 17 au mai rămas 16, la „Viaţa Sindicală“ din 7 au mai rămas 7, iar la „Flacăra Sibiului“ din 7 nu a mai rămas nici unul. Tovarăşii Nicolae Orăşteanu secretarul organizaţiei de bază, Victor Man preşedintele comitetului sindical,Ioan Macarie şi Iuliu Szabó difuzori, nu au dat importanţa cuvenită difuzării presei. Această situaţie dăinueşte şil întreprinderea „Libertatea“ unde iov. Elena Popeş, secretara organizaţiei de bază, Rozalia Bartuş, preşedinta comitetului sindical şi Constanţa Constantinescu responsabilă cu difuzarea presei, nu s-au preocupat în mod deosbit de mărirea abonamentelor la presa centrală şi locală. Aşa de pildă numărul abonamentelor la ziarul „Flacăra Sibiului ‘ a scăzut de la 23 cât erau în luna Decembrie la 14 abonamente în luna Ianuarie, iar la Scânteia Tineretului din cele 33 abonamente nu a mai rămas nici unul. La Contemporan „Pentru pace trainică, pentru demoraţie populară !“ şi „România berii“, la întreaga fabrică nu es niciun abonament. Pe lângă lipsurile din întreprineri şi instituţii s’au constatat fisuri şi la Direcţia generală a pilelor din Ministerul Poştelor şi Tecomunicaţiilor care nu a rezolva încă favorabil cererea Oficiul P. T. T. Sibiu de a angaja 6 factor poştali, absolut necesari unei m bune difuzări a presei şi a sensorilor Direcţia difuzării presei di oraşul Bucureşti nu s-o preocup până în prezent de reînoirea ceh. 50 abonamente ale ministerelor ziarul „Flacăra Sibiului“. Trebue deci, să se fi imediat mnsurile necesare pentru lichidate, lipsurilor care mai dăinue în plema difuzării presei.