Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)

1953-01-07 / nr. 2268

­in tarile care construesc socialismul însemnate lucrări hidrotehnice sunt îndeplinite în apropiere de Nowa­ Huta (R.P. Polonă) Construirea obiectivului industrial Nowa Huta, cea mai mare construcţie a planului de şase ani al R.P. Polone, nu înseamnă numai ridicarea unui pu­­ternic combinat metalurgic, şi a unui oraş cu 100.000 de locuitori pentru muncitorii combinatului, dar înseamnă şi acelaşi timp realizarea unor impor­­ante construcţii hidrotehnice. Nowa­­Iuta va folosi în 24 de ore o canti­­ate de apă egală cu aceea folosită de un oraş cu 8.000.000 de locuitori. Tran­sportul pe calea apei va constitui tot­­odată mijlocul cel mai ieftin pentru aprovizionarea combinatului cu mari antităţi de materii prime. De aceea, Nowa Huta, va avea propriul său port,­n care vor fi descărcate minereurile şi de unde vor fi expediate produsele unite. Pentru a se asigura cantitatea de apă necesară, cât şi un transport cât mai eftin şi în condiţii cât mai bune, s'a prevăzut construirea în apropiere de Nowa Huta a unui stăvilar pe râul Vistula. Acest stăvilar va ridica apa la nivelu­l dorit. Pe lângă aceasta, s’a ho­rn­it construirea unui port şi a unei c­uze, care vor permite ca râul să de­­via navigabil. Va fi construită dease- menea o centrală hidroelectrică, care a folosi energia apei. Lucrările de construcţie a tuturor a­estor proiecte au făcut mari progrese. Astfel, construirea portului a şi fost terminată. In prezent, se lucrează la construirea liniei de cale ferată care va uni portul cu combinatul. Cheiurile portului sunt gata să adăpostească vase încărcate cu mărfuri. Când râul Vistula va deveni navigabil, în acest port vor­­putea ancora chiar vase de 1.000 tone. Marea amploare a lucrărilor hidro­tehnice de la Nowa Huta este ilustrată de faptul că vagoanele încărcate cu pământul excavat, puse cap la cap, s-ar întinde pe o lungime de aproxi­mativ 600 km. In timpul celor aproape trei ani de când a început construcţia, munca mi­ilor de muncitori şi a zecilor de maşini uriaşe a transformat înfăţişarea aces­tei regiuni a ţării. Uriaşele excava­toare au dat o nouă formă albiei râu­lui Vistula. In urma muncii intense, a­­unor mari investiţii şi a folosirii unor bogate resurse materiale, au fost construite lucrări în oţel şi beton, cu ajutorul cărora apele râului vor fi puse în slujba construcţiei paşnice a poporului polon. Nu este departe momentul în care apa va pătrunde în noile ecluze şi canale, iar primele vase vor ancora în portul Nowa Huta şi apele Vistulei vor pune în funcţiune turbinele noii centrale hidroelectrice. (Agerpres). Toate întreprinderile industriei uşoare din Cehoslovacia au depăşit planul anual Ziarele din Cehoslovacia relatează c :toate întreprinderile din industria soară au îndeplinit înainte de termen lanul celui de al 4-lea an al cinci­­alului. La sfârşitul anului 1952 întreprin­­erile acestei industrii au dat peste 1 an o producţie în valoare de 800.000.000 coroane. S’au produs astm­­ în plus sute de mii de metri ţesă­­­ri, un mare număr de paltoane, ro­­­i, încălţăminte. Aceste realizări ale muncitorilor de la­bricile de textile, dela uzinele de con­fecţiuni şi de pielărie şi de la celelalte întreprinderi se datoresc desfăşurării întrecerii socialiste şi aplicării metode­lor înaintate de muncă. 20% din în­treprinderile industriei uşoare au parti­cipat la mişcarea pentru sporirea vi­tezei de circulaţie a fondurilor de rul­ment şi au obţinut în urma acestui fapt succese considerabile. începând din luna Mai 1952, întreprinderile din industria uşoară au putut elibera 2 miliarde coroane din fondurile de rul­ment. (Agerpres). Minerii din I a dat statului 400.000 Cuvântarea tovarăşului •­ Mátyás ikosi, rostită la recenta sesiune a Dunării de Stat a R.P. Ungare e scutată şi studiată cu mare însufle­­e în toate minele din ţară. Minerii discutat metodele prin care vor da Itriei peste plan 400.000 tone de căt­­une. Minerii au pornit cu hotărîre arză la lupta pentru ca fiecare să­ ­. P. Ungară tone cărbune peste plan contribue în cât mai mare măsură la îndeplinirea acestei sarcini. Angaja­mentele luate au fost îndeplinite. Minerii dela puţul Sikvölgy aparţi­nând minelor din Tatabánya au dat până la sfârșitul anului 10.000 de tone de cărbuni, în locul celor 8.600 tone la care se angajaseră înainte. (Agerpres). n­semnări la dosarul ațâțătorilor la război •* Noua carieră a lui Schacht D. MELNICOV Nu de mult presa a relatat că Ijalmar Schacht a vizitat Tehera­­ul. Călătoria în Iran nu este prima i­­ă­tor­ie­­de după război a lui Shacht. Câteva luni înainte de a­­castă călătorie, ziarele din Ger­­mania occidentală au publicat foto­­rafia acestui criminal de război, sunţând că fostul preşedinte al lăncii Reichului hitlerist se află î capitala Spaniei franchiste. In litografie Schacht era prezentat a­­tuni de fostul şef al trupelor fas­ste de paraşutişti, generalul hitle­­st Scorzeny, care s-a ascuns după aminarea celui de al doilea război ondial în Spania. încă înainte de aeasta, Hjalmar Schacht a făcut „excursie“ foarte îndelungată: el vizitat Indonezia, India şi Egip­­t. Recent el a întreprins din nou n turneu la Madrid.­­ Intensificarea activităţii lui Schacht 1 Germania occidentală şi pe­rena internaţională este resemni­­­cativă. Schacht nu este numai­­ simplu­­ mare bancher şi fi­­anc­iar. El întruchipează o amu­­mită politică financiară — politica dlosirii tuturor resurselor econo­­mice şi financiare pentru pregătirea deslănţuirea unui nou război,­chacht este un înverşunat aţâţător­­ război. Intre 1923—1925 Schacht a ocu­pat postul de preşedinte al Băncii Reichului din Republica de la Wei­mar. Ocupând acest post, Schacht şi-a canalizat eforturile sale princi­pale spre restabilirea potenţialului de război al Germaniei. Banca Reichului a alocat miliarde de mărci pentru finanţarea industriei de război. Paralel cu aceasta, marile îm­prumuturi contractate în S.U.A. au creat premizele reînvierii potenţia­lului de război german. Tocmai de aceea în 1920 şi după aceea au luat fiinţă mari concerne militare ca trustul oţelului, concernul „Stin­nes“, etc. „înflorirea“ carierei aţâţătorului la război Schacht începe în pe­rioada dictaturii fasciste. In 1933, el a fost numit din nou preşedinte al Băncii Reichului. Din August 1934 până în Noembrie 1937 el a deţinut postul de ministru al eco­nomiei şi de împuternicit general al economiei de război, iar după aceea a fost ministru fără porto­foliu în guvernul hitlerist. Pentru „meritele“ sale, la 30 ianuarie 1937 Schacht a fost decorat de Hitler cu crucea încârligată de aur. Care sunt meritele lui Schacht faţă de Hitler? Ele constau în special în faptul, că activitatea fi­nanciară a lui Schacht*a contribuit în modul cel mai esenţial la pre­gătirea Germaniei hitleriste la răz­boi. La 3 Mai 1935, într’un me­moriu adresat lui Hitler, Schacht scria: „îndeplinirea rapidă a pro­gramului de înarmare în mari pro­porţii reprezintă baza politicii ger­mane şi de aceea totul trebue să fie subordonat acestei sarcini“. Intr’un discurs rostit la 29 ia­nuarie 1938, Schacht a declarat că politica Băncii Reichului a permis Germaniei să creeze o puternică mașină de război. Aceasta a fost po­litica lui Schacht — consilierul finan­ciar al lui Hitler, unul din acei oameni care sunt răspunzători pentru pregătirea agresiunii fas­ciste. Se presupunea că marele cri­minal de război Schacht nu putea să nu capete pedeapsa binemeri­tată după înfrângerea Germaniei fasciste. Dar, Schacht a reuşit să se sustragă pedepsei. Iii a fost salvat de bancherii şi industriaşii de peste Ocean, cu care avea le­gături încă înainte de război. Prie­tenul lui Schacht este marele ban­cher american McGeettric, fostul preşedinte al Băncii de conturi in­ternaţionale de la Basel. Schacht a întreţinut cu el cele mai strânse legături, încă în perioada ante­belică şi în prima perioadă a celui de al doilea război mondial. Pe toată durata războiului Schacht a fost legat de asemenea cu Allan Dulles, care ocupa pe­­atunci postul de reprezentant al serviciului de spionaj american în Elveţia. In urma stăruinţelor acestor repre­zentanţi caracteristici ai imperia­lismului american şi ale altor pro­tectori ai criminalilor germani fas­cişti, Schacht a fo­st achitat la procesul de la Nürem­berg de către judecătorii american, englez şi fran­cez. Judecătorul sovietic a contestat printr-un memoriu special această sentinţă revoltătoare. Bancherii americani nu l-au sal­vat degeaba pe Schacht. In at­mosfera când reacţiunea interna­ţională a lu­at cursul remilitarizării Germaniei occidentale, şi pregătirii ei pentru război, Schacht este pentru ei într’adevăr un om de „neînlocuit“. Schacht a fost unul din autorii reformei monetare se­parate în Germania occidentală, a cărei unul din principalele scopuri era să contribue la restabilirea po­tenţialului de război din Germania occidentală. Toate acţiunile finan­ciare principale care au urmat şi măsurile economice ale Bonn-ului au fost luate de asemenea cu par­ticiparea nemijlocită a criminalu­lui de război Hjalmar Schacht. Faptul că Schacht participă la po­litica economică a lui Adenauer este dovedit de cursul războinic al guver­nului de la Bonn. întreaga biografie, bogată în crime împotriva păcii, a lui Schacht dovedeşte că el apare pe arena politică tocmai în acele momente când militarismul german adună forţe pen­tru reeditarea politicii sale „tradiţio­nale“ de agresiune şi de pregătire a unui nou război. Vizitele lui Schacht în diferitele­ ţări din Orientul Apropiat şi Mijlociu şi din Extremul Orient dovedesc că im­perialiştii germani sunt ocupaţi acum nu numai cu reînvierea forţelor agre­sive înlăuntrul „Reichului“ de la Bonn, dar îşi întind tentaculele şi asupra pieţelor externe, făuresc planurile unei largi expansiuni economice. Prietenul şi complicele apropiat al lui Schacht, bancherul Pferdmenges, a declarat re­cent la Düsseldorf că imediat după ratificarea tratatului separat de la Bonn, „industriaşii germani vor avea posibilitatea unui larg acces pe piaţa mondială“. In încheierea discursului său, Pferdmenges a declarat făţiş că în curând „dezvoltarea puterii econo­mice şi militare a Republicii Federale va înregistra un asemenea ritm încât celelalte ţări din Europa occidentală nu o vor ajunge“. Această declaraţie lăudăroasă a prin­cipalului bancher al lui Adenauer de­mască planurile militariştilor germani şi a protectorilor lor de peste Ocean — de a stabili hegemonia magnaţilor americani şi din Ruhr în Europa occi­dentală pentru a accelera declanşarea unui nou război mondial în numele intereselor monopoliştilor din Statele Unite şi a „partenerilor lor minori“ din Germania occidentală. Tocmai pentru realizarea acestor pla­nuri criminale lucrează în prezent fostul amic al lui Hitler, actualul „ex­pert“ al lui Adenauer, persoana de în­credere a Wall Streetului, Hjalmar Schacht. (Agerpres) (S.I.B.) u­i­ is. . SIBIULUI” Anul X — Nr. 2268 Comunicatul sovieto-chinez Scu privire la transferarea căii ferate chineze Cianciun de către Guvernul Sovietic Guvernului R. P. Chineze MOSCOVA 2 (Agerpres), — TASS transmite: In conformitate cu Acordul Sovieto- Chinez din 14 Februarie 1950, privitor la calea ferată chineză Cianciun, pre­cum și cu Comunicatul Sovieto-Chinez din 15 Septembrie 1952 cu privire la transferarea căii ferate chineze Cianciun Guvernului Republicii Populare Chi­neze, Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a transferat fără plată în deplină proprietate toate drep­turile sale în ce priveşte administrarea în comun a căii ferate chineze Cianciun, cu toate bunurile aparţinând căii ferate, iar Guvernul Central Popular al Repu­blicii Populare Chineze a preluat fără piaţă în deplină proprietate toate drep­turile Guvernului Sovietic în ceea ce priveşte administrarea în comun a căii ferate chineze Cianciun, cu toate bu­nurile aparţinând acestei căi ferate. Transferul căii ferate Cianciun a fost parafat prin Protocolul final semnat de Comisia mixtă sovieto-chineză la 31 Decembrie 1952 în oraşul Harbin. Lucrările Comisiei mixte sovieto-chi­­neze privind transferarea căii ferate chineze Cianciun, comisie creată pe bază de paritate în urma înţelegerii intervenite între cele două guverne, s’au desfăşurat într’o atmosferă de în­ţelegere reciprocă prietenească. Din bunurile căii ferate chineze Cianciun transferate fără plată de către Guvernul Sovietic Guvernului Republicii Populare Chineze fac parte liniile feroviare de mare trafic ce merg de la gara Man­ciuria până la gara Suifanhe (de fron­tieră) şi de la Harbin la Dalni şi Port Arthur cu terenurile, construcţiile şi instalaţiile feroviare, materialul rulant — locomotive, vagoane de marfă şi de pasageri, automotoarele, atelierele pen­tru repararea locomotivelor şi vagoa­nelor, uzinele electrice, staţiunile de telefon şi telegraf, mijloacele şi liniile de comunicaţie, liniile ferate auxiliare, clădirile de serviciu tehnic şi construc­ţiile civile, organizaţiile economice, întreprinderile auxiliare şi celelalte întreprinderi şi instituţii care deservesc susmenţionata cale ferată, precum şi bunurile dobândite, refăcute sau con­struite din nou în perioada administrării în comun sovieto-chineze. Societatea sovieto-chineză a căii fe­rate chineze Cianciun, constituită pe baza principiilor de egalitate şi respect reciproc a drepturilor suverane ale ce­lor două părţi, a obţinut serioase suc­cese economice şi un progres în refa­cerea şi dezvoltarea continuă a instala­ţiilor feroviare distruse de militariştii japonezi şi gomindanişti. Activitatea comună a feroviarilor so­vietici şi chinezi, desfăşurată într-o at­mosferă de colaborare prietenească, a constituit un aport important la întă­rirea mai departe a prieteniei sovieto­­chineze, bazate pe principiile egalităţii în drepturi şi ajutorul reciproc. La semnarea Protocolului final cu privire la transferarea şi recepţionarea căii ferate au asistat, din Partea Sovietică, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste în Republica Populară Chineză, A. S. Paniuşkin, din Partea Chineză, Premierul Consi­liului Adminstrativ de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al Guvernului Cen­tral Popular, Ciu En-lai, Ministrul Căilor Ferate, Ten Dai-Juan, Ministrul Adjunct al Afacerilor Externe, U Siu­­tiuan, Vicepreședintele Guvernului Popular al Nord-Estului, Gao Ciun-min. Semnarea Protocolului final cu privire la transferarea căii ferate Cianciun HARBIN 2 (Agerpres).— China Nouă transmite: La 31 Decembrie a avut loc într’un cadru­­solemn semnarea Protocolului final cu privire la transferarea fără plată de către Guvernul U.R.S.S. Gu­vernului R. P. Chineze în deplină pro­prietate a tuturor drepturilor sale în ce priveşte administrarea în comun a căii­ ferate chineze Cianciun cu toate bunu­rile aparţinând căii ferate. La semnarea protocolului, ambasa­dorul U.R.S.S. în R.P. Chineză, A. S. Paniuşkin, şi premierul Consiliului Administrativ de Stat al Guvernului Central Popular al R.P. Chineze, Ciu En-lai, au rostit cuvântări. Protestul generalului Nam Ir împotriva asasinării prizonierilor de război în lagărele americane KAISUNG 2 (Agerpres). — CHINA I NOUA transmite: La 30 Decembrie, generalul Nam Ir­­ a remis generalului locotenent Harri­son, şeful delegaţiei forţelor O.N.U., un protest scris împotriva asasinării de către americani la 24 şi 25 Decembrie a unor prizonieri de război din lagărele de pe insulele Ceciudo, Rocledo, pre­cum şi de la Pusan. In protest se spune printre altele: Numai din ştirile publicate de partea dvs. şi din rapoartele Comitetului In­ternaţional de Cruce Roşie, de la înce­perea tratativelor de armistiţiu reiese că aţi ucis sau rănit 3.059 militari ai noştri căzuţi prizonieri. In realitate însă, numărul total al prizonierilor noştri neînarmaţi, ucişi sau răniţi de mâinile dvs. pătate de sânge, depăşeşte cu mult această cifră. De la 23 Februarie 1952 v’am adresat 45 de proteste împotriva acestor neîn­cetate crime săvârşite de partea dvs. Dar dvs. nu aţi dat nici măcar o sin­gură dată vreo explicaţie pentru aceste masacre. Dvs. nu îndrăzniţi să le ex­plicaţi şi nu le puteţi explica; dvs. sun­teţi în imposibilitate să faceţi aceasta. Aţi sperat că prin această tăcere ruşi­noasă veţi scăpa de grava răspundere ce vă revine pentru masacrarea prizo­nierilor de război. Din momentul începerii discuţiilor privitoare la problema prizonierilor de război, partea dvs. a recurs la o în­treagă serie de subterfugii pentru a împiedica soluţionarea rezonabilă a acestei probleme. Partea dvs. a rupt tratativele de ar­mistiţiu şi, la O.N.U., a respins pro­punerea de pace pe deplin justă şi re­zonabilă prezentată de delegaţia sovie­tică, ca pe baza acordului la care au şi ajuns cele două părţi să fie proclamată încetarea totală a focului în Coreea, iar soluţionarea problemei repatrierii tutu­ror prizonierilor de război să fie trans­ferată Comisiei pentru reglementarea paşnică a problemei coreene. In acelaş timp dvs. aţi săvârşit acte tot mai grave de încălcare a acordurilor privi­toare la sediul conferinţei de armistiţiu şi la zona neutră, punând astfel în pri­mejdie înseşi bazele tratativelor. Adevăratul dvs. scop este prelungirea şi extinderea războiului din Coree, pentru a submina şi mai mult pacea în Extremul orient şi în întreaga lume Nu vor fi îngăduite niciun fel de ma­sacre săvârşite împotriva prizonierilor de război şi niciun fel de pretenţii pen­tru a-i reţine; şi cu atât mai puţin vor îngădui oamenii iubitori de pace din întreaga lume ca să continuaţi şi să extindeţi războiul coreean sub pretextul absurd al reţinerii prizonierilor de război. Partea dvs. nu va putea scăpa de răspunderea ce-i revine pentru aceste serii de crime de război. Redacţia: Sibiu, Piaţa Republicii Nr. 2 —Telefon Nr. 2810, 2156, 1809 — Administraţia: Piaţa Republicii Nr. 2 — Telefon Nr. 2810— Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. T. T. Nr. 1631/1945 — Cont R.R.P.R. Nr. 071.005 — Abonamente: lei 5.25 pe trei luni.

Next