Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)
1953-06-10 / nr. 2313
11 IUNIE 1948 La 11 Iunie se împlinesc 5 ani de la înfăptuirea naţionalizării întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport, act revoluţionar, care a pus capăt pentru totdeauna înapoierii economice a patriei şi exploatării crâncene a clasei muncitoare de către capitaliştii români şi străini. Actul istoric de la 11 iunie 1948 a adus trecerea principalelor mijloace de producţie ale ţării în mâinile clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, dând posibilităţi industriei noastre să se dezvolte, să producă mereu mai multe bunuri necesare masselor muncitoare. Totodată, partidul nostru care în întreaga sa activitate se călăuzeşte după învăţăturile leniniststaliniste, a putut să elaboreze la începutul anului 1949 primul plan de stat, punând astfel bazele dezvoltării planificate a economiei noastre nationale. In 5 ani poporul muncitor din patria noastră sub conducerea partidului, a înscris în istoria sa pagini de glorioase realizări, înfăptuind într’o perioadă relativ scurtă, ceeace regimul burghezo-moșieresc n'a putut să realizeze în zeci de ani. Toate aceste realizări poartă pecetea ajutorului multilateral al marii noastre prietene, Uniunea Sovietică, ţară în care făuritorii socialismului construesc acum comunismul. Acest preţios ajutor, confirmă cu putere cuvintele marelui Stalin, care în lucrarea sa genială „Problemele economice ale socialismului înU.R.S.S.", arată că „nicio țară capitalistă n'ar fi putut să acordeanilor de democrafie populară un ajutor atât ce efectiv și tehnic este calificat ca acela pe care li-l acordă Uniunea Sovietică“. Avântul întregii noastre economii înregistrat în 5 ani de la naţionalizare, este rodul unei colaborări care are la bază năzuinţa clasei muncitoare de a asigura o creştere furtunoasă a forţelor de producţie în interesul asigurării satisfacerii maximale a nevoilor materiale şi culturale ale poporului muncitor, în contrast cu economia capitalistă, care nu se desfăşoară în interesul societății ci în interesul asigurării unui profit maximal pentru capitalişti. Asemeni poporului muncitor din cuprinsul Republicii noastre Populare, oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu trec acum în revistă rodnicele înfăptuiri, cucerite în cei 5 ani care s'au scurs dela naţionalizare. De pildă la fabrica „Elastic» din Sibiu, — fosta proprietate a capitalistului Datky — până la data de 11 iunie 1948, producţia era neînsemnată, iar condiţiile de muncă ale salariaţilor din cele mai grele. Astăzi, după 5 ani de gospodărire socialistă, producția fabricii a crescut cu 1.300% faţă de cea mai ridicată producție obţinută în cei 25 de ani de stăpânire a capitalistului Datky. Suprafața noilor construcţii a crescut cu 600% iar noile ateliere pe măsură ce sunt puse în exploatare prezintă condiţii dintre cele mai bune de muncă. Utilajul rudimentar, a fost înlocuit cu maşini noi, sosite din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie populară. Mişcarea inovatorilor, raţionalizatorilor şi inventatorilor a căpătat o amploare deosebită în ultimii ani. Oameni care până mai eri trăiau necunoscuţi, vânzându-şi forţa de muncă unui patron, fie că acesta era Datky, Rieger sau oricare altul, astăzi contribue cu întreaga lor capacitate creatoare la ridicarea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Tovarăşii Ştefan Szomnotfy, Aurel Munteanu, Andrei Wegneth, Martin Pitko, Andrei Telegdy, Gavrilă Bărdaş, Francisc Arany, Iosif Mihály şi alţii au contribuit deopotrivă prin faptele lor la îndeplinirea planului global din cincinal în mai puțin de 3 ani din această fabrică. Paralel cu creşterea productivității muncii se îmbunătăţesc condiţiile de viață ale muncitorilor. In această privinţă este elocvent faptulcă din 1949 până în prezent, salariul mediu pe cap de muncitor a crescut cu 260%. Partidul poartă o grije deosebită oamenilor muncii, creindu-le condiţii prielnice pentru ridicarea lor profesională şi culturală. Numeroşi muncitori în trecut analfabeţi, astăzi ştiu să scrie şi să citească. Ei şi-au însuşit un nivel cultural corespunzător, au devenit fruntaşi în producte, ca de pildă tovarăşul Ioan Fleşeriu. Fabrica are acum un dispensar medical, bac, coif roşu, cameră de odihnă la Păltiniş şi două colonii de vară la Crint şi Cisnădioara, unde copii muncitorilor sunt trimişi să-şi petreacă vacanţa de vară. Cine nu-şi aminteşte de mizeria care măcina sănătatea muncitorilor din Cisnădie, înainte de eliberarea patriei noastre de către Armatele Sovietice. Astăzi înfățișarea Cisnădiei este cu totul alta. La fiecare pas, grija partidului și guvernului nostru pentru oamenii muncii este concretizată printr'o serie întreagă de realizări: fabrici mari, cluburi muncitoreşti, cămin cultural, stafiune de radioficare, etc. Muncitoarele de aici, muncesc acum cu însufleţire pentru a da viaţă cifrelor de plan. De pildă, textilistele de la fabrica „Victoria" din Cisnădie au dat în luna Mai peste 3.200 m. p. ţesături peste plan. Asemenea victorii obţin şi muncitoarele dela filatura „11 Iunie" fabrica „Păun Pincio", „Mătasa Roşie", etc., sau cele dela întreprinderea „Progresul" din Orlat, unde producţia de ţesături a crescut în aceşti 5 ani cu 486%. In domeniul electrificării, muncitorii dela I. R. E. S. au realizat succese însemnate, care au contribuit în mare măsură la dezvoltarea industriei din oraşul şi raionul nostru. Depildă din anul 1945 până acum ei au electrificat 112 comune şi sate din raionul Sibiu şi raioanele vecine ca Sebeş, Agnita, Făgăraş, Mediaş, Sighişoara, etc., iar consumul de energie electrică a crescut din 1948 până acum de două ori. Se trezesc la viaţă satele noastre, finute în întuneric de regimul trecut. Pe zi ce trece, ţăranii muncitori, cu gospodării mici şi mijlocii dornici să scape de exploatarea chiaburească, fac adeziuni pentru a intra în întovărăşiri și gospodării agricole colective. Ei ştiu că industrializarea socialistă creiază condițiile necesare dezvoltării agriculturii, o transformă într-o agricultură socialistă, prin mecanizarea muncilor agricole. Duşmanii poporului nostru muncitor nu pot privi cu ochi buni victoriile obținute zi de zi de clasa muncitoare. Ei încearcă prin toate mijloacele să frâneze avântul economic al industriei noastre să slăbească alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Grupul contrarevoluţionar Luca, Pauker şi Georgescu a desfăşurat o politică de frânare a investiţiilor, în deosebi în domeniul industriei grele, încercând să pună piedici desvoltării acesteia, însă partidul nostru, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a demascat la timp activitatea trădătoare a grupului contrarevoluţionar şi a luat măsuri pentru lichidarea urmărilor devierii de dreapta din partidul nostru. Fiind conştienţi de faptul că duşmanul de clasă nu doarme, că el unelteşte din umbră, fiind în slujba imperialiştilor americano-englezi, oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu îşi ascut vigilenţa revoluţionară demascând uneltirile duşmanului de clasă şi antrenaţi în întrecerea socialistă luptă dârz pentru a obţine noi victorii pe tărâmul construcţiei socialismului, pe tărâmul luptei pentru apărarea păcii. PROLETARI DIN TOATE IARIIE. MISIVUI SIBIULUI Anul X Nr. 2313 Miercuri, 10 Iunie 1953 4 pagini — 20 bani In interiorul ziarului: Să se dea mai mare atenţie gazetelor de perete şi de stradă, pag. 2-a Din activitatea Comitetului de luptă pentru pace de la uzinele „Independenta“ Sibiu, pag. 2-a. SPORT: Rezultatele Campionatului R.P.R. de atletism faza raionala pe orasul Sibiu din 6-7 Iunie 1953,pag. 2-a. VIAJA DE PARTID: Organizaţiile de partid din raionul Sibiu trebue să dea o atenție deosebită muncii de difuzare a presei, pag. 3-a. ELENA CHIŞIU: Cum muncesc eu, pag. 3-a. Pentru o bună aprovizionare cu legume şi zarzavaturi a oamenilor muncii, pag. 3-a. Deschiderea Congresului Mondial al Femeilor, pag. 4-a. Declarația lui Palmiro Togliatti la o conferință de presă, pag. 4-a. Cercurile de afaceri din Europa occidentală se pronunța împotriva îngrădirilor în comerțul international,pag. 4-a. Scrisoarea unor fruntaşi ai vieţii publice din Italia adresată lui Churchill, pag. 4-a. Pentru viaţa şi libertatea soţilor Rosenberg, pag. 4-a. Se dezvoltă fabricile din oraşul şi raionul Sibiu Marelui act al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, înfăptuit de partidul nostru, a deschis poporului muncitor din patria noastră uriaşe perspective pe drumul industrializării socialiste. In 5 ani de la înfăptuirea acestui act revoluţionar, întreprinderile din oraşul şi raionul Sibiu, sau dezvoltat mult, iar condiţiile de munca şi de viaţă ale muncitorilor au crescut simţitor. Oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu îndrumaţi de partid, păşesc acum spre noi victorii. Creşte nivelul de trai al celor ce muncesc la uzinele .Independența, în noile condiții create de regimul nostru democrat-popular, realizările obținute pe tărîm social-cultural, au crescut în acești ani cu 1008%. Ca urmare a ajutorului acordat de marea fără a socialismului, Uniunea Sovietică, uzinele au fost înzestrate cu încă 96 % utilaj modern, perfecţionat. Vechiul sistem de acționare a maşinilor prin curele de transmisie a fost înlocuit. In cei cinci ani de gospodărire socialistă, producfia uzinelor „Independenta" a crescut cu 135,6%, productivitatea muncii cu 103,1 % iar prețul de cost al produselor a fost redus cu 39%. Totodată numărul muncitorilor a crescut cu 259,3% iar suprafața uzinelor cu 35,9%. Drept rezultat al acestor însemnate realizări, astăzi muncitorii de la „Independenta" pot contribui activ la opera de industrializare socialistă a ţării, înainte patronul A. Rieger, fabrica unelte rudimentare care-i aduceau profituri mari: darace de mână, lupi scărmenători, vânturătoare de cereale, teascuri şi zdrobitoare de struguri, etc. Astăzi pe poarta uzinei iese utilaj modern pentru industria noastră socialistă. Paralel cu aceste victorii creşte necontenit salariul real al muncitorilor, îmbunătăţindu-se nivelul de trai. Numeroşi muncitori ca de pildă Lazăr Dragomir, Aldea Victor stahanovişti şi alţii, cu ajutorul împrumutului acordat de stat îşi clădesc case noi. Mulţi muncitori au primit locuinţe amenajate de uzină. Printre aceştia sunt şi tovarăşii Anton Vulcu, Isaia Oprişor stahanovişti, Ion Zikely, Simion Vasiu şi alţii. Numeroşi muncitori şi-au cumpărat mobilă, iar tovarăşul Ion Boeraş şi-a cumpărat o motocicletă nouă din economiile depuse la C.E.C. IORDACHE T. ION coresp. Se îmbunătăţesc Muncitoarele de la întreprinderea „Mureşul" din Sibiu contribue cu însufleţire prin munca lor la dezvoltarea întreprinderii. In cei 5 ani de gospodărire socialistă fabrica şi-a schimbat mult înfăţişarea. In trecut patronul storcea câştiguri nemuncite pe seama câtorva muncitori care lucrau la maşinile instalate într'o sală insalubră, fără lumină, fără încălzire. Astăzi, aici s'a construit o hală spațioasă, luminată bine, dotată cu înIn raionul Sibiu ca şi în oraş, industria a luat un mare avânt, dezvoltându-se pe baza economiei planificate. De pildă în oraşul Cisnădie existau înainte de naţionalizare zeci de fabricuţe neînsemnate, unde muncitorii trudeau în condiţii de muncă grele. Astăzi, în condiţiile create de regimul de democraţie populară înfăţişarea Cisnădiei s-a schimbat. In fabricile de aici, muncitoarele textiliste desfăşoară o largă întrecere socialistă pentru a obţine victorii din ce în ce mai însemnate în muncă. De pildă, muncitoarele de la fabrica călzire centrală, cu ventilatoare şi utilaj bun. Numărul muncitoarelor şi muncitorilor a crescut cu 83% iar numeroşi dintre aceştia aplică metodele sovietice care le uşurează munca, le-o face mai plăcută. De pildă, tovarăşele Alice Lederer şi Agneta Boltar lucrează la câte 4 războaie, aplicând metoda sovietică marşrul şi îşi depăşesc normele zilnic între 10 şi 7% iar filatoarea Elena Tobias deserveşte două părţi de ring depăşindu-şi astfel norma cu 7%. In raionul Sibiu „Victoria" au dat într-o singură lună peste 3200 m. p. ţesături de lână peste plan. Mişcarea stahanovistă, ia amploare. Printre numeroşii stahanovişti şi stahanoviste sunt şi tovarăşele Mariane Herbert şi Butnariu Elisabeta filatoare, care împreună cu tovarăşele lor aplică iniţiativa Elena Chişiu, pentru a da fire de calitate superioară. Şi fabrica „Progresul" din Orlat a făcut paşi însemnaţi în perioada 11 Iunie 1948—11 iunie 1953. De pildă producţia a crescut cu 486%. In aceşti ani aproape 50% din numărul muncitoarelor şi-au petrecut condrija deosebită a partidului pentru om se concretizează şi aici printr-o serie de realizări sociale. Astfel, fabrica are acum o bae cu duşuri şi o cameră de higienă pentru femei, o cantină, fiecare muncitor are haine de protecţie, iar mamele îşi duc copiii la cămin unde primesc o îngrijire atentă. IRINA RUŞCAŞU coresp. sediul de odihnă, trimişi prin sindicat la numeroase case de odihnă. Fabrica are o bibliotecă cu 1462 cărţi de literatură precum şi o bibliotecă tehnică cu 400 volume, iar numărul cititorilor creşte încontinuu. Aproape 60% din numărul neştiutorilor de carte au fost alfabetizaţi. Printre aceştia este şi tovarăşul Florea Ferentz care acum ştie să scrie şi să citească. In fruntea celor mai bune muncitoare, sunt stahanovistele Paraschiva Baca, Maria Jop şi Ana Mărunţelu, a căror muncă entuziastă contribue din plin la victoriile obţinute, condiţiile de muncă la fabrica „Mureşul“ Prin întreţinerea culturilor să asigurăm o recoltă bogată! Situaţia plivitului şi a prăşitului în raionul Sibiu In cursul săptămânii trecute, ţăranii muncitori din comunele raionului nostru, având exemplul colectiviştilor muncesc cu elan sporit pentru a duce la bun sfârşit şi în termen cât mai scurt muncile de plivit şi prăşit la diferite culturi. Unde îndrumarea şi controlul comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale s'a făcut cu conştiinciozitate şi unde comuniştii au fost exemple vii, antrenând în muncă ţăre ogoarele gospodăriei agricole colective „Ștefan Gheorghiu" din satul Noui, raionul Sibiu, grânele au crescut înalte. Semănăturile de primăvară, udate din plin de ploile din luna Mai, dovedesc un an plin de rod. Consiliul de conducere al acestei gospodării, preocupat în mod perma Pregătiri Muncitorii și tehnicienii de la S.M.T. Turnişor—Sibiu muncesc cu avânt pentru repararea tractoarelor, maşinilor agricole şi a batozelor, spre a asigura bunul mers al lucrărilor de recoltare, desmiriştit şi treeriş. Până în ziua de 8 iunie a. c. ei au reparat 22 tractărimea muncitoare, rezultatele bune n'au întârziat. Locul întâi pe raion în campania de întreținere a culturilor îl define până în ziua de 6 iunie a. c. comuna Slimnic care a realizat 65% la plivitul păioaselor de primăvară, urmată de comunele Ocna Sibiului cu 56%, Armeni cu 54% ș. a. In comunele Slimnic, Racovița ș. a. s'a trecut la praşila a doua. Lucrările de praşilă la toate culturile continuă cu succes în toate co- Aplică regulile agrotehnice nent de bunul mers al ei, a organizat, spre deosebire de anul 1952, munca pe brigăzi, și a întocmit un plan de muncă, muncind organizat. Până în ziua de 8 iunie colectiviştii, sub îndrumarea organizației de partid, au prăşit 45 ha cu porumb, 15 ha sfeclă de zahăr, 12 ha floarea soarelui, 4 ha în vederea secerişului şi toare, 30 pluguri, 44 batoze şi alte agregate. Pentru ca trestatul păioaselor să se facă în cele mai bune condiţiuni, muncitorii şi tehnicienii acestei stafiuni au pus în funcţiune 32 motoare electrice şi au verificat 34 arii care sunt deja electrificate, numele din raionul nostru, cu excepţia comunelor Răşinari, Poplaca, Sălişte, Săcel şi Tilişca, unde nu s’au realizat decât suprafeţe foarte reduse la prăşitul culturilor. Suprafeţele prăşite pe raion până la data de 6 iunie a. c. sunt următoarele : 1175 ha la porumb, 9217 ha floarea soarelui, 287 ha sfeclă de zahăr, 1508 ha cartofi. Munca de întreţinere a culturilor continuă cu succes: chimion ş. a. întreţinerea culturilor se execută prin respectarea regulilor agrotehnice care asigură mărirea producţiei agricole. Printre fruntaşii în muncile de întreţinere a culturilor se află colectiviştii loan Cornăţan şi loan Togan din brigada l-a, loan Olteanu din brigada ll-a şi alţii. treerişului Munca de revizuire, reparare şi verificare a maşinilor agricole precum şi a ariilor ce urmează a fi electrificate continuă cu succes în tot raionul Sibiu, lucrări ce se desfăşoară sub îndrumarea organizației de partid de la această stațiune.