Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)

1953-06-10 / nr. 2313

11 IUNIE 1948 La 11 Iunie se împlinesc 5 ani de la înfăptuirea naţionalizării întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asi­gurări şi de transport, act revoluţionar, care a pus capăt pentru totdeauna îna­poierii economice a patriei şi exploa­tării crâncene a clasei muncitoare de către capitaliştii români şi străini. Actul istoric de la 11 iunie 1948 a adus trecerea principalelor mijloace de producţie ale ţării în mâinile clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea mun­citoare, dând posibilităţi industriei noa­stre să se dezvolte, să producă me­reu mai multe bunuri necesare mas­­selor muncitoare. Totodată, partidul nostru care în întreaga sa activitate se călăuzeşte după învăţăturile leninist­­staliniste, a putut să elaboreze la în­ceputul anului 1949 primul plan de stat, punând astfel bazele dezvoltării planificate a economiei noastre natio­nale. In 5 ani poporul muncitor din pa­tria noastră sub conducerea partidului, a înscris în istoria sa pagini de glo­rioase realizări, înfăptuind într’o pe­rioadă relativ scurtă, ceeace regimul burghezo-moșieresc n'a putut să rea­lizeze în zeci de ani. Toate aceste realizări poartă pecetea ajutorului multi­lateral al marii noastre prietene, Uni­unea Sovietică, ţară în care făuritorii socialismului construesc acum comu­nismul. Acest preţios ajutor, confirmă cu putere cuvintele marelui Stalin, care în lucrarea sa genială „Problemele economice ale socialismului înU.R.S.S.", arată că „nicio țară capitalistă n'ar fi putut să acorde­­anilor de democrafie populară un ajutor atât ce efectiv și tehnic este calificat ca acela pe care li-l acordă Uniunea Sovietică“. Avântul întregii noastre economii înregistrat în 5 ani de la naţionalizare, este rodul unei colaborări care are la bază năzuinţa clasei muncitoare de a asigura o creştere furtunoasă a forţelor de producţie în interesul asigurării satisfacerii maximale a nevoilor mate­riale şi culturale ale poporului mun­citor, în contrast cu economia capita­listă, care nu se desfăşoară în interesul societății ci în interesul asigurării unui profit maximal pentru capitalişti. Asemeni poporului muncitor din cu­prinsul Republicii noastre Populare, oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu trec acum în revistă rodnicele înfăptuiri, cucerite în cei 5 ani care s'au scurs dela naţionalizare. De pildă la fabrica „Elastic» din Sibiu, — fosta proprietate a capitalistului Datky — până la data de 11 iunie 1948, pro­ducţia era neînsemnată, iar condiţiile de muncă ale salariaţilor din cele mai grele. Astăzi, după 5 ani de gospo­dărire socialistă, producția fabricii a crescut cu 1.300% faţă de cea mai ridicată producție obţinută în cei 25 de ani de stăpânire a capitalistului Datky. Suprafața noilor construcţii a crescut cu 600% iar noile ateliere pe măsură ce sunt puse în exploatare prezintă condiţii dintre cele mai bune de muncă. Utilajul rudimentar, a fost înlocuit cu maşini noi, sosite din Uni­unea Sovietică şi din ţările de demo­craţie populară. Mişcarea inovatorilor, raţionalizato­­rilor şi inventatorilor a căpătat o am­ploare deosebită în ultimii ani. Oameni care până mai eri trăiau necunoscuţi, vânzându-şi forţa de muncă unui pa­tron, fie că acesta era Datky, Rieger sau oricare altul, astăzi contribue cu întreaga lor capacitate creatoare la ri­dicarea productivităţii muncii, la îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă. Tova­răşii Ştefan Szomnotfy, Aurel Munteanu, Andrei Wegneth, Martin Pitko, Andrei Telegdy, Gavrilă Bărdaş, Francisc Arany, Iosif Mihály şi alţii au contribuit deopo­trivă prin faptele lor la îndeplinirea pla­nului global din cincinal în mai puțin de 3 ani din această fabrică. Paralel cu creşterea productivității muncii se îmbunătăţesc condiţiile de viață ale muncitorilor. In această pri­vinţă este elocvent faptul­­că din 1949 până în prezent, salariul mediu pe cap de muncitor a crescut cu 260%. Par­tidul poartă o grije deosebită oame­nilor muncii, creindu-le condiţii priel­nice pentru ridicarea lor profesională şi culturală. Numeroşi muncitori în trecut analfabeţi, astăzi ştiu să scrie şi să citească. Ei şi-au însuşit un nivel cultural corespunzător, au devenit frun­taşi în producte, ca de pildă tovarăşul Ioan Fleşeriu. Fabrica are acum un dispensar medical, bac, coif roşu, ca­meră de odihnă la Păltiniş şi două colonii de vară la Crint şi Cisnădioara, unde copii muncitorilor sunt trimişi să-şi petreacă vacanţa de vară. Cine nu-şi aminteşte de mizeria care măcina sănătatea muncitorilor din Cis­­nădie, înainte de eliberarea patriei noastre de către Armatele Sovietice. Astăzi înfățișarea Cisnădiei este cu totul alta. La fiecare pas, grija parti­dului și guvernului nostru pentru oa­menii muncii este concretizată printr'o serie întreagă de realizări: fabrici mari, cluburi muncitoreşti, cămin cultural, stafiune de radioficare, etc. Muncitoa­rele de aici, muncesc acum cu însufle­ţire pentru a da viaţă cifrelor de plan. De pildă, textilistele de la fabrica „Vic­toria" din Cisnădie au dat în luna Mai peste 3.200 m. p. ţesături peste plan. Asemenea victorii obţin şi muncitoa­rele dela filatura „11 Iunie" fabrica „Păun Pincio", „Mătasa Roşie", etc., sau cele dela întreprinderea „Progre­sul" din Orlat, unde producţia de ţe­­sături a crescut în aceşti 5 ani cu 486%. In domeniul electrificării, muncitorii dela I. R. E. S. au realizat succese însemnate, care au contribuit în mare măsură la dezvoltarea industriei din oraşul şi raionul nostru. De­­pildă din anul 1945 până acum ei au electrificat 112 comune şi sate din raionul Sibiu şi raioanele vecine ca Sebeş, Agnita, Făgăraş, Mediaş, Sighişoara, etc., iar consumul de energie electrică a cre­scut din 1948 până acum de două ori. Se trezesc la viaţă satele noastre, finute în întuneric de regimul trecut. Pe zi ce trece, ţăranii muncitori, cu gospodării mici şi mijlocii dornici să scape de exploatarea chiaburească, fac adeziuni pentru a intra în întovărăşiri și gospodării agricole colective. Ei ştiu că industrializarea socialistă creiază condițiile necesare dezvoltării agricul­turii, o transformă într-o agricultură socialistă, prin mecanizarea muncilor agricole. Duşmanii poporului nostru muncitor nu pot privi cu ochi buni victoriile obținute zi de zi de clasa muncitoare. Ei încearcă prin toate mijloacele să frâneze avântul economic al industriei noastre să slăbească alianţa clasei mun­citoare cu ţărănimea muncitoare. Grupul contrarevoluţionar Luca, Pauker şi Georgescu a desfăşurat o politică de frânare a investiţiilor, în deosebi în domeniul industriei grele, încercând să pună piedici desvoltării acesteia, însă partidul nostru, în frunte cu tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a de­mascat la timp activitatea trădătoare a grupului contrarevoluţionar şi a luat măsuri pentru lichidarea urmărilor de­vierii de dreapta din partidul nostru. Fiind conştienţi de faptul că duşma­nul de clasă nu doarme, că el unel­teşte din umbră, fiind în slujba impe­rialiştilor americano-englezi, oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu îşi ascut vigilenţa revoluţionară demascând uneltirile duşmanului de clasă şi antre­­naţi în întrecerea socialistă luptă dârz pentru a obţine noi victorii pe tărâmul construcţiei socialismului, pe tărâmul luptei pentru apărarea păcii. PROLETARI DIN TOATE IARIIE. M­ISIVUI SIBIULUI Anul X Nr.­­ 2313 Miercuri, 10 Iunie 1953 4 pagini — 20 bani In interiorul ziarului: Să se dea mai mare atenţie gaze­telor de perete şi de stradă, pag. 2-a­ Din activitatea Comitetului de luptă pentru pace de la uzinele „Independenta“ Sibiu, pag. 2-a. SPORT: Rezultatele Campionatului R.P.R. de atletism faza raionala pe orasul Sibiu din 6-7 Iunie 1953,pag. 2-a. VIAJA DE PARTID: Organizaţiile de partid din raionul Sibiu trebue să d­ea o atenție deosebită muncii de difuzare a presei, pag. 3-a. ELENA CHIŞIU: Cum muncesc eu, pag. 3-a. Pentru o bună aprovizionare cu le­gume şi zarzavaturi a oamenilor muncii, pag. 3-a. Deschiderea Congresului Mondial al Femeilor, pag. 4-a. Declarația lui Palmiro Togliatti la o conferință de presă, pag. 4-a. Cercurile de afaceri din Europa oc­cidentală se pronunța împotriva îngrădi­rilor în comerțul international,pag. 4-a. Scrisoarea unor fruntaşi ai vieţii pu­blice din Italia adresată lui Churchill, pag. 4-a. Pentru viaţa şi libertatea soţilor Ro­­senberg, pag. 4-a. Se dezvoltă fabricile din oraşul şi raionul Sibiu Marelui act al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, înfăptuit de partidul nostru, a deschis poporului muncitor din patria noastră uriaşe perspective pe drumul industrializării socialiste. In 5 ani de la înfăptuirea acestui act revoluţionar, întreprinderile din oraşul şi raionul Sibiu, sau dez­voltat mult, iar condiţiile de munca şi de viaţă ale muncitorilor au crescut simţitor. Oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu îndrumaţi de partid, păşesc acum spre noi victorii. Creşte nivelul de trai al celor ce muncesc la uzinele .Independența, în noile condiții create de regimul nostru demo­crat-popular, realizările obținute pe tărîm social-cultural, au crescut în acești ani cu 1008%. Ca urmare a aju­torului acordat de marea fără a socia­lismului, Uniunea Sovietică, uzinele au fost înzestrate cu încă 96 % utilaj mo­dern, perfecţionat. Vechiul sistem de acționare a maşinilor prin curele de­­ transmisie a fost înlocuit. In cei cinci ani de gospodărire so­cialistă, producfia uzinelor „Indepen­denta" a crescut cu 135,6%, produc­tivitatea muncii cu 103,1 % iar prețul de cost al produselor a fost redus cu 39%. Totodată numărul muncito­rilor a crescut cu 259,3% iar suprafața uzinelor cu 35,9%. Drept rezultat al acestor însemnate realizări, astăzi muncitorii de la „Inde­pendenta" pot contribui activ la opera de industrializare socialistă a ţării, înainte patronul A. Rieger, fabrica unelte rudimentare care-i aduceau pro­fituri mari: darace de mână, lupi scăr­­menători, vânturătoare de cereale, teascuri şi zdrobitoare de struguri, etc. Astăzi pe poarta uzinei iese utilaj modern pentru industria noastră so­cialistă. Paralel cu aceste victorii creşte ne­contenit salariul real al muncitorilor, îmbunătăţindu-se nivelul de trai. Nu­meroşi muncitori ca de pildă Lazăr Dragomir, Aldea Victor stahanovişti şi alţii, cu ajutorul împrumutului acordat de stat îşi clădesc case noi. Mulţi muncitori au primit locuinţe amenajate de uzină. Printre aceştia sunt şi tova­răşii Anton Vulcu, Isaia Oprişor sta­hanovişti, Ion Zikely, Simion Vasiu şi alţii. Numeroşi muncitori şi-au cumpărat mobilă, iar tovarăşul Ion Boeraş şi-a cumpărat o motocicletă nouă din eco­nomiile depuse la C.E.C. IORDACHE T. ION coresp. Se îmbunătăţesc Muncitoarele de la întreprinderea „Mureşul" din Sibiu contribue cu însu­fleţire prin munca lor la dezvoltarea întreprinderii. In cei 5 ani de gospo­dărire socialistă fabrica şi-a schimbat mult înfăţişarea. In trecut patronul storcea câştiguri nemuncite pe seama câtorva muncitori care lucrau la maşinile instalate într'o sală insalubră, fără lumină, fără încăl­zire. Astăzi, aici s'a construit o hală spațioasă, luminată bine, dotată cu în­In raionul Sibiu ca şi în oraş, indus­tria a luat un mare avânt, dezvoltân­­du-se pe baza economiei planificate. De pildă în oraşul Cisnădie existau înainte de naţionalizare zeci de fabri­­cuţe neînsemnate, unde muncitorii tru­deau în condiţii de muncă grele. Astăzi, în condiţiile create de re­gimul de democraţie populară înfăţi­şarea Cisnădiei s-a schimbat. In fabri­cile de aici, muncitoarele textiliste desfă­şoară o largă întrecere socialistă pentru a obţine victorii din ce în ce mai în­semnate în muncă. De pildă, muncitoarele de la fabrica călzire centrală, cu ventilatoare şi utilaj bun. Numărul muncitoarelor şi muncitorilor a crescut cu 83% iar nu­meroşi dintre aceştia aplică metodele sovietice care le uşurează munca, le-o face mai plăcută. De pildă, tovarăşele Alice Lederer şi Agneta Boltar lucrează la câte 4 războaie, aplicând metoda sovietică marşrul şi îşi depăşesc nor­mele zilnic între 10 şi 7% iar filatoarea Elena Tobias deserveşte două părţi de ring depăşindu-şi astfel norma cu 7%. In raionul Sibiu „Victoria" au dat într-o singură lună peste 3200 m. p. ţesături de lână peste plan. Mişcarea stahanovistă, ia amploare. Printre numeroşii stahano­vişti şi stahanoviste sunt şi tovarăşele Mariane Herbert şi Butnariu Elisabeta filatoare, care împreună cu tovarăşele lor aplică iniţiativa Elena Chişiu, pentru a da fire de calitate superioară. Şi fabrica „Progresul" din Orlat a făcut paşi însemnaţi în perioada 11 Iunie 1948—11 iunie 1953. De pildă pro­ducţia a crescut cu 486%. In aceşti ani aproape 50% din nu­mărul muncitoarelor şi-au petrecut con­drija deosebită a partidului pentru om se concretizează şi aici printr-o serie de realizări sociale. Astfel, fabrica are acum o bae cu duşuri şi o cameră de higienă pentru femei, o cantină, fiecare muncitor are haine de protecţie, iar mamele îşi duc copiii la cămin unde primesc o îngrijire atentă. IRINA RUŞCAŞU coresp. sediul de odihnă, trimişi prin sindicat la numeroase case de odihnă. Fabrica­ are o bibliotecă cu 1462 cărţi de li­teratură precum şi o bibliotecă tehnică cu 400 volume, iar numărul cititorilor creşte încontinuu. Aproape 60% din numărul neştiutorilor de carte au fost alfabetizaţi. Printre aceştia este şi to­varăşul Florea Ferentz care acum ştie să scrie şi să citească. In fruntea celor mai bune munci­toare, sunt stahanovistele Paraschiva Baca, Maria Jop şi Ana Mărunţelu, a căror muncă entuziastă contribue din plin la victoriile obţinute, condiţiile de muncă la fabrica „Mureşul“ Prin întreţinerea culturilor să asigurăm o recoltă bogată! Situaţia plivitului şi a prăşitului în raionul Sibiu In cursul săptămânii trecute, ţăranii muncitori din comunele raionului no­stru, având exemplul colectiviştilor muncesc cu elan sporit pentru a duce la bun sfârşit şi în termen cât mai scurt muncile de plivit şi prăşit la diferite culturi. Unde îndrumarea şi controlul comi­tetelor executive ale sfaturilor popu­lare comunale s'a făcut cu conştiin­ciozitate şi unde comuniştii au fost exemple vii, antrenând în muncă ţă­re ogoarele gospodăriei agricole colective „Ștefan Gheorghiu" din satul Noui, raionul Sibiu, grânele au crescut înalte. Semănăturile de primăvară, udate din plin de ploile din luna Mai, do­vedesc un an plin de rod. Consiliul de conducere al acestei gospodării, preocupat în mod perma­ Pregătiri Muncitorii și tehnicienii de la S.M.T. Turnişor—Sibiu muncesc cu avânt pentru repararea tractoarelor, maşinilor agri­cole şi a batozelor, spre a asigura bunul mers al lucrărilor de recoltare, desmiriştit şi treeriş. Până în ziua de 8 iunie a. c. ei au reparat 22 trac­tărimea muncitoare, rezultatele bune n'au întârziat. Locul întâi pe raion în campania de întreținere a culturilor îl define până în ziua de 6 iunie a. c. comuna Slimnic care a realizat 65% la plivitul păioaselor de primăvară, urmată de comunele Ocna Sibiului cu 56%, Armeni cu 54% ș. a. In comunele Slimnic, Racovița ș. a. s'a trecut la praşila a doua. Lucrările de praşilă la toate cultu­rile continuă cu succes în toate co- Aplică regulile agrotehnice nent de bunul mers al ei, a organizat, spre deosebire de anul 1952, munca pe brigăzi, și a întocmit un plan de muncă, muncind organizat. Până în ziua de 8 iunie colectiviştii, sub îndru­marea organizației de partid, au prăşit 45 ha cu porumb, 15 ha sfeclă de zahăr, 12 ha floarea soarelui, 4 ha în vederea secerişului şi toare, 30 pluguri, 44 batoze şi alte agregate. Pentru ca trestatul păioaselor să se facă în cele mai bune condiţiuni, muncitorii şi tehnicienii acestei stafiuni au pus în funcţiune 32 motoare electrice şi au veri­ficat 34 arii care sunt deja electrificate, numele din raionul nostru, cu excepţia comunelor Răşinari, Poplaca, Sălişte, Săcel şi Tilişca, unde nu s’au realizat decât suprafeţe foarte reduse la pră­­şitul culturilor. Suprafeţele prăşite pe raion până la data de 6 iunie a. c. sunt următoa­rele : 1175 ha la porumb, 9217 ha floarea soarelui, 287 ha sfeclă de zahăr, 1508 ha cartofi. Munca de în­treţinere a culturilor continuă cu succes: chimion ş. a. întreţinerea culturilor se execută prin respectarea regulilor agro­tehnice care asigură mărirea produc­ţiei agricole. Printre fruntaşii în muncile de întreţi­nere a culturilor se află colectiviştii loan Cornăţan şi loan Togan din brigada l-a, loan Olteanu din brigada ll-a şi alţii. treerişului Munca de revizuire, reparare şi ve­rificare a maşinilor agricole precum şi a ariilor ce urmează a fi electrifi­cate continuă cu succes în tot raionul Sibiu, lucrări ce se desfăşoară sub îndrumarea organizației de partid de la această stațiune.

Next