Flacăra Sibiului, 1955 (Anul 12, nr. 2476-2578)
1955-01-05 / nr. 2476
Pag. 4 Poporul Romîniei stă ferm de strajă păcii La 30 decembrie s-au împlinit 7 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. Acest eveniment memorabil a deschis o nouă pagină slăvită în istoria ţării noastre. Se ştie că după 6 martie 1945 guvernul de concentrare democratică a legiferat şi a înfăptuit o serie de reforme de cea mai mare importanţă: reforma agrară, transformarea Băncii Naţionale a României în Bancă de stat, reforma monetară, crearea oficiilor industriale. Toate aceste reforme urmăreau lichidarea haosului economic şi financiar în ţară, urmăreau să deschidă calea spre transformări socialiste. Aceste reforme şi multe alte măsuri din acea perioadă s-au înfăptuit în condiţiile luptei înverşunate a forţelor progresiste şi democratice ale ţării, în frunte cu Partidul Comunist Român, împotriva reacţiunii burghezo-moşiereşti, care a încercat să organizeze sabotajul economic şi să pună la cale comploturi antipopulare. Forţele democratice luptau împotriva monarhiei, care constituia centrul de atracţie a forţelor reacţiunii şi urzea planuri de zădărnicire a transformărilor sociale în ţara noastră, căuta să obţină încadrarea Romîniei în planul Marshall, ce urmărea subjugarea economică şi politică a ţărilor europene. Proclamarea republicii populare în Romînia a încununat un şir întreg de transformări economice şi politice în ţară, a dus la lichidarea definitivă a vechiului regim şi la prăbuşirea planurilor hrăpăreţe ale imperialiştilor occidentali. Crearea Republicii Populare Române a fost rezultatul schimbării raportului de forţe înăuntrul ţării, rezultatul întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Luînd întreaga putere în mîinile sale, poporul român a pornit cu încredere, sub conducerea Partidului său muncitoresc, pe drumul construirii socialismului. Statul nostru democrat-popular a elaborat şi transpune cu succes în viaţă planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi planul de electrificare a ţării. Astăzi ţara noastră a devenit un şantier uriaş: s-au obţinut succese serioase în domeniul industrializării, în dezvoltarea agriculturii, în domeniul construcţiei culturale şi ocrotirii sănătăţii. Poporul nostru întîmpină anul 1955 cu noi succese în dezvoltarea economiei naţionale a ţării. Muncitorii, ţăranii, intelectualii muncesc cu multă însufleţire pentru a transpune deplin în viaţă hotărîrile înţelepte ale plenarei din august 1953 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín. Bazîndu-ne pe succesele obţinute in dezvoltarea industriei, noi înfăptuim neîncetat sarcinile de dez-PETRU GROZA preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne voltarea producţiei agricole. Recolta bogată de porumb şi de culturi cerealiere din anul trecut a contribuit la dezvoltarea creşterii vitelor şi, prin urmare, la sporirea cantităţii de carne, grăsimi şi alte produse necesare aprovizionării populaţiei. Aceasta a permis desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat, eveniment important în viaţa ţării noastre, care deschide noi perspective pentru o continuă ridicare a nivelului de trai al poporului. Datorită muncii constructive paşnice, viaţa poporului nostru devine cu fiece an, cu fiece lună mai frumoasă şi mai bogată. Poporul nostru păşeşte cu încredere înainte spre noi succese în construirea unei vieţi libere şi fericite. * Crearea Republicii Populare Române a avut o însemnătate uriaşă nu numai pentru ţara noastră. Ea a jucat un rol important şi în viaţa internaţională, fiind o contribuţie de seamă la întărirea frontului păcii şi democraţiei. Astăzi Romînia este o forţă activă a acestui front. Ea este acum mai puternică decît oricînd, deoarece este legată prin legături indisolubile de prietenie frăţească cu marea Uniune Sovietică, cu toate ţările de democraţie populară. Poporul nostru a intimpinat aniversarea proclamării Republicii Populare Române in condiţiile luptei ce se înteţeşte mereu a forţelor progresiste şi iubitoare de pace din Europa şi din lumea întreagă împotriva ratificării acordurilor de la Londra și Paris, împotriva reînvierii Wehrmachtului. In pofida prevederilor acordului de la Potsdam al celor patru mari puteri, contrar tratatelor anglo-sovietic și franco-sovietic, respingînd propunerile concrete făcute în repetate rînduri de U.R.S.S. cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, cercurile imperialiste din S.U.A. și partenerii lor au pornit pe linia remilitarizării Germaniei occidentale și includerii ei în blocul militar nord-atlantic, pe linia transformării Germaniei occidentale în principala bază de agresiune împotriva ţărilor din lagărul socialist, împotriva tuturor popoarelor iubitoare de pace. Astăzi toţi oamenii cinstiţi văd că planurile de remilitarizare a Germaniei occidentale sunt obstacolul principal în calea unificării Germaniei, că reglementarea problemei germane pe baze paşnice şi democratice, pe baza încheierii tratatului de pace cu o Germanie unită este sarcina principală în opera de întărire a păcii în Europa. Toţi oamenii de bună-credinţă îşi dau seama tot mai bine de primejdia pe care alianţa militară a forţelor agresive din S.U.A., Anglia şi Franţa cu utilitariştii vest-germani o prezintă pentru popoarele iubitoare de pace. Toţi oamenii cinstiţi din lume trebuie să ştie că cercurile agresive din S.U.A. şi aliaţii lor nu tind spre pace, după cum afirmă ei în mod fals, ci spre accelerarea pregătirilor de război, spre tansformarea Germaniei occidentale în principala forţă de şoc a agresiunii împotriva popoarelor iubitoare de pace, spre declanşarea unui război atomic. Iată adevăratele ţeluri ale instigatorilor americani la război. Popoarele iubitoare de pace îşi dau seama tot mai bine că perspectiva ratificării acordurilor de la Paris este perspectiva torpilării păcii în Europa. Ele se conving tot mai mult că există o altă perspectivă — perspectiva păcii în Europa. Declaraţia Conferinţei de la Moscova a ţărilor europene arată clar calea spre înfăptuirea acestei perspective, cale ce corespunde intereselor popoarelor, calea creării unui sistem general-european de securitate colectivă. Popoarele din Europa pot şi trebuie să trăiască in pace pe baza principiului coexistenţei paşnice a statelor, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza neamestecului în treburile altor state, a respectării independenţei lor. Asemeni popoarelor tuturor ţărilor din marele lagăr al democraţiei şi socialismului, poporul român stă neclintit de strajă păcii. Hotărîrile Conferinţei de la Moscova au avut un puternic răsunet în rîndurile poporului nostru, care nu vrea să se întoarcă trecutul, nu vrea nici exploatare, nici războaie. Poporul român salută cu mare însufleţire hotărîrile Conferinţei de la Moscova a ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Noi vom merge cu hotărîre pe calea unirii strînse a oamenilor muncii din Patria noastră. Agresorii imperialişti nu ne vor intimida. Ne vom întări vigilenţa împotriva uneltirilor instigatorilor la război. Stăpin la el acasă, poporul nostru este hotărit să meargă înainte spre noi biruinţi. Poporul român este plin de recunoştinţă faţă de Uniunea Sovietică, marea Ţară a socialismului şi a păcii, care a ajutat oamenilor muncii din Romînia să pornească pe drumul construirii socialismului. Poporul nostru întăreşte pe toate căile prietenia de nezdruncinat cu popoarele marelui lagăr al păcii, democrației și socialismului, cu popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. Să nu permitem reînarmarea Germaniei occidentale Poporul cehoslovac condamnă cu profundă indignare încercările imperialiştilor de a înarma Germania occidentală. In oraşele şi satele din ţară continuă să aibă loc mitinguri şi adunări de masă pentru apărarea păcii, împotriva ratificării acordurilor de la Paris, pentru crearea unui sistem general-european de securitate colectivă. La mitingul care a avut loc zilele acestea la Praga au participat 150.000 de persoane, la mitingul de la Plzen — 60.000, la Pardubice — 18.000, la Ostrava — 50.000, la Brno — 100.000, la Olomouc — 45.000, la Bratislava — 80.000 de persoane. Prin numeroase rezoluţii oamenii muncii din Cehoslovacia ii cheamă pe oamenii muncii din ţările Europei occidentale să intensifice lupta comună împotriva remilitarizării Germaniei occidentale. Muncitorii de la uzina ,,VI. Lenin“ din oraşul Plzen au trimis o rezoluţie în acest sens oamenilor muncii de la uzinele Krupp din Essen Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac primeşte zeci de rezoluţii din partea organizaţiilor locale ale Uniunii Tineretului Cehoslovac adresate tineretului din Germania occidentală şi Franţa. Adunarea activului de femei din satele raionului Olomouc a trimis o scrisoare femeilor şi mamelor din oraşele Lille din Franţa şi Frankfurt pe Main din Germania occidentală. „Toate femeile, scriu ele în scrisoare, trebuie să fie unite de un singur ţel — lupta împotriva remilitarizării Germaniei occidentale, pentru unirea tuturor germanilor intr-un stat iubitor de pace şi democrat. Luptaţi împreună cu toţi cetăţeni cinstiţi din oraşele voastre pentru menţinerea păcii în lumea întreagă! Vă vor fi recunoscători pentru aceasta nu numai copiii voştri, dar şi toate generaţiile viitoare“. „FLACARA SIBIULUI" Mişcarea din Japonia pentru interzicerea armei atomice Tetsu Katajama, Tomi Kora şi Sumio Takakuwa, reprezentanţi ai Consiliului naţional al mişcării pentru strîngerea de semnături pe cererea de interzicere a bombei atomice şi cu hidrogen, au vizitat pe primul ministru Hatoama şi i-au comunicat că în Japonia numărul semnăturilor strînse pe cererea de interzicere a armei atomice şi cu hidrogen a atins aproape 29.000.000. Reprezentanţii Consiliului naţional au cerut ca guvernul să se alăture eforturilor pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen. Primul ministru al Japoniei, Itsiro Hatojama, a declarat recent că guvernul său va depune toate eforturile pentru a obţine interzicerea armei atomice. NOTE POLITICE Dolari şi prietenie Ultima filă din calendar a fost ruptă. Anul 1954 a rămas în urmă. Diplomaţii şi congresmanii americani care au cutreierat în decursul anului toate continentele fac bilanţul campaniei lor pentru culegerea de „informaţii edificatoare“ despre Statele Unite. Acest bilanţ nu este îmbucurător. Anul care a trecut a adus semănătorilor de zizanii de peste Ocean multe necazuri şi deziluzii. „In momentul de faţă în Europa occidentală domneşte o stare de spirit antiamericană mai puternică decît oricînd în perioada premergătoare intrării S.U.A. în războiul mondial“ , recunoaşte cu amărăciune ziarul american „New York Journal and American“. Potrivit calculelor făcute de ziar, după terminarea războiului guvernanţii din S.U.A. au cheltuit pentru „a cîştiga loialitatea“ aliaţilor vest-europeni aproximativ 30 de miliarde de dolari, şi totuşi în Europa numărul „prietenilor S.U.A.“ este în continuă descreştere. „Nimeni nu ne iubeşte — scrie ziarul „Chicago Tribune“ — şi nici un străin nu priveşte cu ochi buni pe acel conducător politic care ni se supune docil“. O mulţime de dolari americani au fost cheltuiţi pentru a cîştiga bunăvoinţa poporului englez. Şi totul e în zadar. Masele largi de englezi nu numai că nu nutresc un sentiment de simpatie faţă de tutorii lor de peste Atlantic, dar cer tot mai hotărit ca aceştia să se care mai repede din Insulele Britanice. „Americanii din Anglia — scrie ziarul „Manchester Guardian“ — se află într-o completă izolare, deoarece nimeni dintre englezi nu numai că nu întreţin cu ei relaţii de prietenie, dar nici măcar nu vor să stea de vorbă cu ei“. Ziarele americane scriu fără a-şi ascunde neliniştea despre accentuarea stării de spirit antiamericane în Germania occidentală, Olanda, Danemarca, Norvegia. In Islanda autorităţile de ocupaţie americane, ţinând seamă de protestul islandezilor împotriva prezenţei trupelor americane în această ţară, au fost nevoiţi să împrejmuiască cu sîrmă ghimpată sectoarele în care sunt situate bazele militare americane. Dolarul american a devenit un simbol al ruşinii în toate ţările care au cunoscut binefacerile S.U.A., inclusiv în Grecia. In anul care s-a scurs, în primele zile ale lunii decembrie la Salonic 5.000 de studenţi au devastat centrul de informaţie al S.U.A., au rupt în bucăţi în văzul lumii un steag american, au aruncat cu pietre în automobilul consulului american. Demonstraţii antiamericane au avut loc în majoritatea oraşelor mari din ţară. Printre cele mai populare lozinci au fost: „Ruşine americanilor! Nu vrem dolarii lor!“. Şi aşa stau lucrurile nu numai în Europa. „In Asia ne aflăm în faţa unei situaţii grele şi inevitabile — a declarat recent Chester Bowles, fostul director al Serviciului stabilizării economice şi ambasador al S.U.A. în India în 1951—1959. Noi am cheltuit din belşug bani, muniţii şi echipament militar... dar nu am reuşit să creăm un adevărat front anticomunist condus de americani. Cel mai mare insucces l-am înregistrat în Asia de sud-est şi în Orientul Mijlociu“. Făcînd pronosticuri de anul nou, Adlai Stevenson, lider al partidului democrat, se lamentează și el că în regiunile Asiei americanii „nu au cîștigat în nici un caz lupta ideologică“. După cum a relatat ziarul „Times of India“ bancherii din Wall Street au hotărit să aloce 500 de milioane de rupii pentru cheltuielile necesare în vederea lichidării stării de spirit antiamericanie în Pakistan. Creşterea stării de spirit antiamericane în Europa,in Asia şi în ţările Americii Latine este o dovadă limpede că popoarele iubitoare de pace resping cu tot mai multă hotărîre planurile americane care urmăresc crearea de grupări militare ale unor state îndreptate împotriva altor state, resping planurile imperialiştilor americani de instaurare a dominaţiei mondiale. Popoarele din toate ţările şi de pe toate continentele condamnă cu mînie şantajul atomic american, ele nu vor să se supună politicii de dictat şi intensifică lupta împotriva ratificării acordurilor de la Londra şi Paris. Totodată creşte simpatia oamenilor simpli din toate ţările faţă de forţele progresiste ale poporului american, care în grelele condiţii ale terorii mccarthiste şi ale persecuţiilor continuă tot mai activ lupta împotriva politicii reacţionare a guvernanţilor lor. Toate acestea nu pot să nu strice dispoziţia de anul nou a „binefăcătorilor“ americani. Şi iată că în locul felicitărilor de anul nou şi a tradiţionalelor urări de bine, de dincolo de Ocean răsună la adresa „aliaţilor nerecunoscători“ din Europa ameninţări şi ocări pline de ură. Perorînd pe tema „probităţii în afacerile internaţionale“, cercurile americane agresive se străduiesc să agraveze situaţia internaţională, să intimideze şi să inducă în eroare opinia publică din ţările unde la putere se află guverne care le sunt docile. Totodată însă ele nu au de loc intenţia de a înceta injecţiile cu dolari pentru menţinerea „prestigiului“ S.U.A. Ele continuă să spere că cu dolari pot fi cumpărate încrederea şi prietenia, se poate cîştiga simpatia oamenilor. Nu este nevoie de o perspicacitate deosebită pentru a prevedea că in anul ce vine le aşteaptă noi decepţii. După cum se ştie, prietenia adevărată nu se vinde şi nu se poate cumpăra cu nici un fel de dolari. Jan MAREK Anul XII — Nr. 2476 împotriva tîrgului militar de la Paris Aprobînd Declaraţia Conferinţei de la Moscova, oamenii muncii din Republica Democrată Germană şi Germania occidentală protestează vehement împotriva ratificării acordurilor militare de la Paris. La mitingurile organizate în districtul Halle au participat peste 150.000 de reprezentanţi ai tuturor păturilor populaţiei. Ei şi-au exprimat voinţa lor fermă de a lupta împotriva remilitarizării Germaniei occidentale. Un număr de circa 32.000 de muncitori metalurgişti din Magdeburg şi-au pus semnăturile pe rezoluţiile prin care cer deputaţilor Bundestagului de la Bonn să respingă acordurile de la Paris. Conducerea centrală a Sindicatului minerilor din R.D.G. a adresat o scrisoare deschisă Conducerii centrale a Sindicatului minerilor din Germania occidentală şi i-a propus să înceapă tratative în vederea unor acţiuni comune împotriva ratificării. In Germania occidentală colectivele de muncitori şi organizaţiile sindicale dintr-o serie de întreprinderi au luat hotărârea de a nu produce nici un fel de material de război. Organizaţia locală a sindicatului minerilor din Eschweiler- Mitte a declarat conducerii centrale a sindicatului său că este hotărită să înceapă o mare grevă de protest împotriva ratificării acordurilor de la Paris. Peter Claasen, al II-lea președinte al Uniunii sindicatelor vest-germane din landul Rinul de nord-Westfalia, în raportul de activitate prezentat in faţa delegaţilor organizaţiei sindicale din Düsseldorf, a cerut acţiuni extraparlamentare cu scopul de a împiedica remilitarizarea Germaniei occidentale. La Duisburg, Düsseldorf, Köln, Krefeld, Bremen şi alte oraşe au avut loc demonstraţii ale tineretului împotriva reinarmării militariştilor vest-germani. Din partea reprezentanţilor tuturor păturilor populaţiei sosesc în fiecare zi pe adresa deputaţilor din Bundestagul de la Bonn mereu noi şi noi cerem ca ratificarea acordurilor de la Paris să fie respinsă. Redacţia: Sibiu, Str. Octombrie Roşu nr. 2, Telefon nr. 2810, 2156. — Administraţia Str. Octombrie Roşu nr. 2. — Telefon 2810. — Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Direcțiunii Generale P.T.T. nr. 1/1945. — Cont. R.R.P.R. nr. 071.005. — Abonamente: lei 5.25 pe trei luni.