Flacăra Sibiului, 1955 (Anul 12, nr. 2476-2578)

1955-01-05 / nr. 2476

Pag. 4 Poporul Romîniei stă ferm de strajă păcii La 30 decembrie s-au împlinit 7 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. Acest eveniment memorabil a deschis o nouă pa­gină slăvită în istoria ţării noastre. Se ştie că după 6 martie 1945 guvernul de concentrare democra­tică a legiferat şi a înfăptuit o serie de reforme de cea mai mare importanţă: reforma agrară, trans­formarea Băncii Naţionale a Ro­mâniei în Bancă de stat, reforma monetară, crearea oficiilor indu­striale. Toate aceste reforme ur­măreau lichidarea haosului econo­mic şi financiar în ţară, urmă­reau să deschidă calea spre trans­formări socialiste. Aceste reforme şi multe alte mă­suri din acea perioadă s-au în­făptuit în condiţiile luptei înver­şunate a forţelor progresiste şi de­mocratice ale ţării, în frunte cu Partidul Comunist Român, împo­triva reacţiunii burghezo-moşiereşti, care a încercat să organizeze sa­botajul economic şi să pună la cale comploturi antipopulare. Forţele democratice luptau împotriva mo­narhiei, care constituia centrul de atracţie a forţelor reacţiunii şi ur­zea planuri de zădărnicire a trans­formărilor sociale în ţara noastră, căuta să obţină încadrarea Romî­niei în planul Marshall, ce ur­mărea subjugarea economică şi po­litică a ţărilor europene. Proclamarea republicii populare în Romînia a încununat un şir întreg de transformări economice şi politice în ţară, a dus la lichi­darea definitivă a vechiului regim şi la prăbuşirea planurilor­­ hrăpă­reţe ale imperialiştilor occidentali. Crearea Republicii Populare Ro­mâne a fost rezultatul schimbării raportului de forţe înăuntrul ţării, rezultatul întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare. Luînd întreaga putere în mîi­­nile sale, poporul român a pornit cu încredere, sub conducerea Parti­dului său muncitoresc, pe drumul construirii socialismului. Statul nos­tru democrat-popular a elaborat şi transpune cu succes în viaţă pla­nul cincinal de dezvoltare a econo­miei naţionale, precum şi planul de electrificare a ţării. Astăzi ţara noastră a devenit un şantier uriaş: s-au obţinut succese serioase în domeniul industrializă­rii, în dezvoltarea agriculturii, în domeniul construcţiei culturale şi ocrotirii sănătăţii. Poporul nostru întîmpină anul 1955 cu noi succese în dezvoltarea economiei naţionale a ţării. Munci­torii, ţăranii, intelectualii muncesc cu multă însufleţire pentru a trans­pune deplin în viaţă hotărîrile înţe­lepte ale plenarei din august 1953 a Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Romín. Bazîndu-ne pe succesele obţinute in dezvoltarea industriei, noi în­făptuim neîncetat sarcinile de dez-PETRU GROZA preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne voltare­a producţiei agricole. Re­colta bogată de porumb şi de cul­turi cerealiere din anul trecut a contribuit la dezvoltarea creşterii vitelor şi, prin urmare, la spori­rea cantităţii de carne, grăsimi şi alte produse necesare aprovizionă­rii populaţiei. Aceasta a permis des­fiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi tre­cerea la comerţul desfăşurat, eve­niment important în viaţa ţării noastre, care deschide noi perspec­tive pentru o continuă ridicare a nivelului de trai al poporului. Datorită muncii constructive paş­nice, viaţa poporului nostru devine cu fiece an, cu fiece lună mai fru­moasă şi mai bogată. Poporul nos­tru păşeşte cu încredere înainte spre noi succese în construirea unei vieţi libere şi fericite. * Crearea Republicii Populare Ro­mâne a avut o însemnătate uriaşă nu numai pentru ţara noastră. Ea a jucat un rol important şi în viaţa internaţională, fiind o con­tribuţie de seamă la întărirea fron­tului păcii şi democraţiei. Astăzi Romînia este o forţă activă a aces­tui front. Ea este acum mai pu­ternică decît oricînd, deoarece este legată prin legături indisolubile de prietenie frăţească cu marea Uniu­ne Sovietică, cu toate ţările de democraţie populară. Poporul nostru a intimpinat ani­versarea proclamării Republicii Populare Române in condiţiile luptei ce se înteţeşte mereu a forţelor progresiste şi iubitoare de pace din Europa şi din lumea întreagă îm­potriva ratificării acordurilor de la Londra și Paris, împotriva reînvie­rii Wehrmachtului. In pofida pre­vederilor acordului de la Potsdam al celor patru mari puteri, con­trar tratatelor anglo-sovietic și franco-sovietic, respingînd propu­nerile concrete făcute în repetate rînduri de U.R.S.S. cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, cercurile im­perialiste din S.U.A. și partenerii lor au pornit pe linia remilitarizării Germaniei occidentale și includerii ei în blocul militar nord-atlantic, pe linia transformării Germaniei occidentale în principala bază de agresiune împotriva ţărilor din la­gărul socialist, împotriva tuturor popoarelor iubitoare de pace. Astăzi toţi oamenii cinstiţi văd că planurile de remilitarizare a Ger­maniei occidentale sunt obstacolul principal în calea unificării Ger­maniei, că reglementarea problemei germane pe baze paşnice şi demo­cratice, pe baza încheierii trata­tului de pace cu o Germanie unită este sarcina principală în opera de întărire a păcii în Europa. Toţi oamenii de bună-credinţă îşi dau seama tot mai bine de primej­dia pe care alianţa militară a for­ţelor agresive din S.U.A., Anglia şi Franţa cu utilitariştii vest-ger­­mani o prezintă pentru popoarele iubitoare de pace. Toţi oamenii cinstiţi din lume trebuie să ştie că cercurile agre­sive din S.U.A. şi aliaţii lor nu tind spre pace, după cum afirmă ei în mod fals, ci spre accelerarea pregă­tirilor de război, spre tansformarea Germaniei occidentale în principala forţă de şoc a agresiunii împo­triva popoarelor iubitoare de pace, spre declanşarea unui război ato­mic. Iată adevăratele ţeluri ale in­stigatorilor americani la război. Popoarele iubitoare de pace îşi dau seama tot mai bine că per­spectiva ratificării acordurilor de la Paris este perspectiva torpilării păcii în Europa. Ele se conving tot mai mult că există o altă perspec­tivă — perspectiva păcii în Eu­ropa. Declaraţia Conferinţei de la Moscova a ţărilor europene arată clar calea spre înfăptuirea acestei perspective, cale ce corespunde in­tereselor popoarelor, calea creării unui sistem general-european de securitate colectivă. Popoarele din Europa pot şi tre­buie să trăiască in pace pe baza principiului coexistenţei paşnice a statelor, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza neamestecului în treburile altor state, a respec­tării independenţei lor. Asemeni popoarelor tuturor ţă­rilor din marele lagăr al democra­ţiei şi socialismului, poporul ro­mân stă neclintit de strajă păcii. Hotărîrile Conferinţei de la Mos­cova au avut un puternic răsu­net în rîndurile poporului nostru, care nu vrea să se întoarcă tre­cutul, nu vrea nici exploatare, nici războaie. Poporul român salută cu mare însufleţire hotărîrile Conferinţei de la Moscova a ţărilor europene pen­tru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Noi vom merge cu hotă­­rîre pe calea unirii strînse a oa­menilor muncii din Patria noastră. Agresorii imperialişti nu ne vor intimida. Ne vom întări vigilenţa împotriva uneltirilor instigatorilor la război. Stăpin la el acasă, poporul nostru este hotărit să meargă înainte spre noi biruinţi. Poporul român este plin de recunoştinţă faţă de Uniunea Sovietică, marea Ţară a socialismului şi a păcii, care a aju­tat oamenilor muncii din Romînia să pornească pe drumul construirii socialismului. Poporul nostru întă­reşte pe toate căile prietenia de nezdruncinat cu popoarele marelui lagăr al păcii, democrației și socia­lismului, cu popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. Să nu permitem reînarmarea Germaniei occidentale Poporul cehoslovac condamnă cu profundă indignare încercările im­perialiştilor de a înarma Germania occidentală. In oraşele şi satele din ţară continuă să aibă loc mitinguri şi adunări de masă pentru apărarea păcii, împotriva ratificării acordu­rilor de la Paris, pentru crearea unui sistem general-european de securitate colectivă. La mitingul care a avut loc zilele acestea la Praga au participat 150.000 de per­soane, la mitingul de la Plzen — 60.000, la Pardubice — 18.000, la Ostrava — 50.000, la Brno — 100.000, la Olomouc — 45.000, la Bratislava — 80.000 de persoane. Prin numeroase rezoluţii oamenii muncii din Cehoslovacia ii cheamă pe oamenii muncii din ţările Eu­ropei occidentale să intensifice lupta comună împotriva remilitarizării Germaniei occidentale. Muncitorii de la uzina ,,V­­I. Lenin“ din oraşul Plzen au trimis o rezoluţie în acest sens oamenilor muncii de la uzinele Krupp din Essen­ Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac primeşte zeci de rezoluţii din partea organizaţiilor locale ale Uniunii Ti­neretului Cehoslovac adresate tine­retului din Germania occidentală şi Franţa. Adunarea activului de femei din satele raionului Olomouc a trimis o scrisoare femeilor şi mamelor din oraşele Lille din Franţa şi Frank­furt pe Main din Germania occi­dentală. „Toate femeile, scriu ele în scrisoare, trebuie să fie unite de un singur ţel — lupta împotriva remilitarizării Germaniei occiden­tale, pentru unirea tuturor ger­manilor intr-un stat iubitor de pace şi democrat. Luptaţi împreună cu toţi cetăţeni cinstiţi din oraşele voa­stre pentru menţinerea păcii în lu­mea întreagă! Vă vor fi recunoscă­tori pentru aceasta nu numai copiii voştri, dar şi toate generaţiile vii­toare“. „FLACARA SIBIULUI" Mişcarea din Japonia pentru interzicerea armei atomice Tetsu Katajama, Tomi Kora şi Sumio Takakuwa, reprezentanţi ai Consiliului naţional al mişcării pen­tru strîngerea de semnături pe ce­rerea de interzicere a bombei ato­mice şi cu hidrogen, au vizitat pe primul ministru Hato­am­a şi i-au comunicat că în Japonia numărul semnăturilor strînse pe cererea de interzicere a armei atomice şi cu hidrogen a atins aproape 29.000.000. Reprezentanţii Consiliului naţional au cerut ca guvernul să se alăture eforturilor pentru interzicerea ar­mei atomice şi cu hidrogen. Primul ministru al Japoniei, It­­siro Hatojama, a declarat recent că guvernul său va depune toate eforturile pentru a obţine interzice­rea armei atomice. NOTE POLITICE Dolari şi prietenie Ultima filă din calendar a fost ruptă. Anul 1954 a rămas în urmă. Diplomaţii şi congresmanii ameri­cani care au cutreierat în decur­sul anului toate continentele fac bilanţul campaniei lor pentru cu­legerea de „informaţii edificatoare“ despre Statele Unite. Acest bilanţ nu este îmbucurător. Anul care a trecut a adus semă­nătorilor de zizanii de peste Ocean multe necazuri şi deziluzii. „In momentul de faţă în Europa occidentală domneşte o stare de spirit antiamericană mai puternică decît oricînd în perioada premer­gătoare intrării S.U.A. în războiul mondial“ , recunoaşte cu amără­ciune ziarul american „New York Journal and American“. Potrivit calculelor făcute de ziar, după ter­minarea războiului guvernanţii din S.U.A. au cheltuit pentru „a cîş­­tiga loialitatea“ aliaţilor vest-euro­­peni aproximativ 30 de miliarde de dolari, şi totuşi în Europa nu­mărul „prietenilor S.U.A.“ este în continuă descreştere. „Nimeni nu ne iubeşte — scrie ziarul „Chicago Tribune“ — şi nici un străin nu priveşte cu ochi buni pe acel conducător politic care ni se supune docil“. O mulţime de dolari americani au fost cheltuiţi pentru a cîştiga bunăvoinţa poporului englez. Şi totul e în zadar. Masele largi de englezi nu numai că nu nutresc un sentiment de simpatie faţă de tuto­rii lor de peste Atlantic, dar cer tot mai hotărit ca aceştia să se care mai repede din Insulele Britanice. „Americanii din Anglia — scrie ziarul „Manchester Guardian“ — se află într-o completă izolare, deoarece nimeni dintre englezi nu numai că nu întreţin cu ei relaţii de prietenie, dar nici măcar nu vor să stea de vorbă cu ei“. Ziarele americane scriu fără a-şi ascunde neliniştea despre accentua­rea stării de spirit antiamericane în Germania occidentală, Olanda, Danemarca, Norvegia. In Islanda autorităţile de ocupaţie americane, ţinând seamă de protestul islan­dezilor împotriva prezenţei trupe­lor americane în această ţară, au fost nevoiţi să împrejmuiască cu sîrm­ă ghimpată sectoarele în care sunt situate bazele militare ameri­cane. Dolarul am­erican a devenit un simbol al ruşinii în toate ţările care au cunoscut binefacerile S.U.A., inclusiv în Grecia. In anul care s-a scurs, în primele zile ale lunii decembrie la Salonic 5.000 de studenţi au devastat centrul de in­formaţie al S.U.A., au rupt în bu­căţi în văzul lumii un steag ameri­can, au aruncat cu pietre în auto­mobilul consulului american. De­monstraţii antiamericane au avut loc în majoritatea oraşelor mari din ţară. Printre cele mai popu­lare lozinci au fost: „Ruşine ame­ricanilor! Nu vrem dolarii lor!“. Şi aşa stau lucrurile nu numai în Europa. „In Asia ne aflăm în faţa unei situaţii grele şi inevita­bile — a declarat recent Chester Bowles, fostul director al Servi­ciului stabilizării economice şi am­basador al S.U.A. în India în 1951—1959. Noi am cheltuit din belşug bani, muniţii şi echipament militar... dar nu am reuşit să creăm un adevărat front anticomunist con­dus de americani. Cel mai mare in­succes l-am înregistrat în Asia de sud-est şi în Orientul Mijlociu“. Făcînd pronosticuri de anul nou, Adlai Stevenson, lider al partidu­lui democrat, se lamentează și el că în regiunile Asiei americanii „nu au cîștigat în nici un caz lupta ideologică“. După cum a relatat ziarul „Ti­mes of India“ bancherii din Wall­ Street au hotărit să aloce 500 de milioane de rupii pentru cheltuie­lile necesare în vederea lichidării stării de spirit antiamericanie în Pakistan. Creşterea stării de spirit antiame­ricane în Europa,­in Asia şi în ţările Americii Latine este o do­vadă limpede că popoarele iubitoare de pace resping cu tot mai multă hotărîre planurile americane care urmăresc crearea de grupări mili­tare ale unor state îndreptate îm­potriva altor state, resping planu­rile imperialiştilor americani de in­staurare a dominaţiei mondiale. Po­poarele din toate ţările şi de pe toate continentele condamnă cu mî­­nie şantajul atomic american, ele nu vor să se supună politicii de dictat şi intensifică lupta împo­triva ratificării acordurilor de la Londra şi Paris. Totodată creşte simpatia oamenilor simpli din toate ţările faţă de forţele progresiste ale poporului american, care în gre­lele condiţii ale terorii mccarthiste şi ale persecuţiilor continuă tot mai activ lupta împotriva politicii re­acţionare a guvernanţilor lor. Toate acestea nu pot să nu strice dispoziţia de anul nou a „bine­făcătorilor“ americani. Şi iată că în locul felicitărilor de anul nou şi a tradiţionalelor urări de bine, de dincolo de Ocean răsună la adresa „aliaţilor nerecunoscători“ din Europa ameninţări şi ocări pline de ură. Perorînd pe tema „probităţii în afacerile internaţionale“, cercurile americane agresive se străduiesc să agraveze situaţia internaţională, să intimideze şi să inducă în eroare opinia publică din ţările unde la putere se află guverne care le sunt docile. Totodată însă ele nu au de loc intenţia de a înceta injecţiile cu dolari pentru menţinerea „pres­tigiului“ S.U.A. Ele continuă să spere că cu dolari pot fi cumpă­rate încrederea şi prietenia, se poate cîştiga simpatia oamenilor. Nu este nevoie de o perspicacitate deosebită pentru a prevedea că in anul ce vine le aşteaptă noi de­cepţii. După cum se ştie, prietenia ade­vărată nu se vinde şi nu se poate cumpăra cu nici un fel de dolari. Jan MAREK Anul XII — Nr. 2476 împotriva tîrgului militar de la Paris Aprobînd Declaraţia Conferinţei de la Moscova, oamenii muncii din Republica Democrată Germană şi Germania occidentală protestează vehement împotriva ratificării acor­durilor militare de la Paris. La mi­tingurile organizate în districtul Halle au participat peste 150.000 de reprezentanţi ai tuturor păturilor populaţiei. Ei şi-au exprimat voinţa lor fermă de a lupta împotriva re­militarizării Germaniei occidentale. Un număr de circa 32.000 de mun­citori metalurgişti din Magdeburg şi-au pus semnăturile pe rezolu­ţiile prin care cer deputaţilor Bun­­destagului de la Bonn să respingă acordurile de la Paris. Conducerea centrală a Sindicatului minerilor din R.D.G. a adresat o scrisoare des­chisă Conducerii centrale a Sindi­catului minerilor din Germania occi­dentală şi i-a propus să înceapă tra­tative în vederea unor acţiuni co­mune împotriva ratificării. In Germania occidentală colec­tivele de muncitori şi organizaţiile sindicale dintr-o serie de întreprin­deri au luat hotărârea de a nu pro­duce nici un fel de material de război. Organizaţia locală a sindi­catului minerilor din Eschweiler- Mitte a declarat conducerii centrale a sindicatului său că este hotărită să înceapă o mare grevă de protest împotriva ratificării acordurilor de la Paris. Peter Claasen, al II-lea președinte al Uniunii sindicatelor vest-germane din landul Rinul de nord-Westfalia, în raportul de acti­vitate prezentat in faţa delegaţilor organizaţiei sindicale din Düsseldorf, a cerut acţiuni extraparlamentare cu scopul de a împiedica remilitari­­zarea Germaniei occidentale. La Duisburg, Düsseldorf, Köln, Kre­feld, Bremen şi alte oraşe au avut loc demonstraţii ale tineretului îm­potriva reinarmării militariştilor vest-germani. Din partea reprezen­tanţilor tuturor păturilor populaţiei sosesc în fiecare zi pe adresa depu­taţilor din Bundestagul de la Bonn mereu noi şi noi cerem­ ca ratifica­rea acordurilor de la Paris să fie respinsă. Redacţia: Sibiu, Str. Octombrie Roşu nr. 2, Telefon nr. 2810, 2156. — Administraţia Str. Octombrie Roşu nr. 2. — Telefon 2810. — Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Direcțiunii Generale P.T.T. nr. 1/1945. — Cont. R.R.P.R. nr. 071.005. — Abonamente: lei 5.25 pe trei luni.

Next