Flacăra Sibiului, 1958 (Anul 15, nr. 2784-2886)
1958-01-04 / nr. 2784
IBugetul Bacii şi cu Ctucii In şedinta de sîmbată 21 decembrie trecut, deputaţii Marii Adunări Nationale au votat bugetul de stat, pe anul 1958, al Republicii Populare Române. Nu trebuie sa fii om de cifre ca să-mi dai seama că acest buget pune accentul pe necesităţile culturale şi sociale ale oamenilor muncii din țara noastră. Dar tocmai acestea sunt premizele păcii. Deci semnul sub care a fost conceput bugetul nostru de stat pe anul în curs a fost semnul păcii. Iată, în expresii clare, cîteva cifre, tot atît de clare, enumerate în cele șase paragrafe ale articolului 5 din buget: a) pentru finanţarea asigurărilor sociale de stat 2.754 milioane; b) pentru învăţămînt 2.835,4 milioane; c) pentru ştiinţă şi cultură 932,5 milioane; d) pentru sănătate, cultură fizică şi sport 2.597,4 milioane; e) pentru prevederi sociale 746,9 milioane şi pentru alocaţia de copii şi ajutorul familial 1.425 milioane. Deci un total de 11 291,2 milioane lei fafi de 3.700 milioane cite sînt prevăzute mai jos în articolul 7, pentru apărarea statului. Oricîte argumente am mai încerca noi sa adaugăm peste argumentul aritmeticii ar părea palide. Cifra este şi rămîne o axiomă, deci ceva care nu mai are nevoie de demonstraţie. Dar altceva putem noi să demonstrăm şi anume că dacă bugetul de stat — pe vremurileburghezei umflat, militarist, acultural şi totdeauna deficitar — este astăzi o expresie a năzuinţelor noastre spre prosperitate fi pace şi are un caracter eminamente constructiv, asta o datorăm in primul rînd partidului. Tovarăşul Ion Cosma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, vorbind în cadrul discuţiilor asupra proiectului de buget, a arătat diferenţa între bugetul nostru socialist și bugetele statelor capitaliste, în care mai bine de jumătate din prevederi sunt alocate în scopuri militare, agresive. (Continuare in pag. 2-a) Expoziţia inovatorilor Din iniţiativa Consiliului sindical local şi a Filialei raionale A.S.I.T., s-a deschis în sălile clubului Sindicatului Comerţ-Cooperaţie din str. Tribunei nr. 6, o expoziţie a inovatorilor din întreprinderile din oraşul nostru. Standurile, frumos amenajate în cele patru încăperi, oglindesc preocupările oamenilor muncii de a imbunăităţi calitatea produselor şi a scădea preţul de cost prin aplicarea — în procesul de producţie — a diferitelor inovaţii. Expun inovatori din majoritatea întreprinderilor din oraş. Dar, asupra acestei importante expoziții vom reveni într-un articol mai amplu. Bucuri prni cu toţi Duminică seara formaţia artistică de la „Mătasea roşie“ din Cisnădie a prezentat un frumos program cultural-artistic in faţa colectiviştilor din satul Kradu, comuna Avrig. Prin grija conducerii întreprinderii formaţiunea i-a înveselit pe colectiviştii tineri şi bătrîni distrîndu-i cu cîntecele şi dansurile pe care le-a prezentat şi totodată a adus bucurie şi pentru copiii colectiviştilor. Cu această ocazie directorul întreprinderii, tovarăşul Ioan Kiss, a împărţit la toţi copiii colectiviştilor un număr de 265 pachete cu daruri. Astfel, colectivul întreprinderii „Mătasea roşie“ din Cisnădie şi-a dovedit pe deplin grija ce o poartă faţă de gospodăria din Bradu pe care o patronează. Proletari din tohisturile, unifi-vă! ORGAN AL COMITETELOR ORÂ$ENE£C $1 RAIONALE NU L. g t P. M. R. Șl AL SFATURILOR POPULARE ORĂȘENESC Sl RAIONAL SIBIU Anul XV — Nr. 2784 Sîmbâtă, 4 ianuarie 1958 4 pagini — 20 bani O nouă linie de 110 kw Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea nr. VI „Electromontaj“ Sibiu, a obţinut o importantă realizare, prin terminarea liniei de 110 kw Sîngeorgiu-Oraşul Stalin, circuitul doi. Această linie asigură capacitatea de transport a energiei electrice de la termocentrala „Steaua roşie“ din Singeorgiul de Pădure către sistemul energetic din Muntenia. Prin aplicarea unor metode tehnico-organizatorice speciale, s-a asigurat securitatea completă a muncitorilor în timpul execuţiei, ceea ce a contribuit ca linia să fie terminată cu o lună înainte de termen. La executarea acestei lucrări s-au remarcat echipele conduse de tov. Nicolae Dincă și Martin Bottesch. SIMION MELNICIUC coresp. Discută planul de producţie Din iniţiativa biroului organizaţiei de bază, membrii de partid de la fabrica „Victoria“ din Cisnădie, intr-o şedinţă, au dezbătut planul de producţie al întreprinderii pe anul 1958 şi sarcinile ce revin comuniştilor în mobilizarea întregului colectiv pentru realizarea lui. Tov. Andrei Vurpăreanu, director, a vorbit despre sarcinile de plan pe anul 1958, scoţînd totodată în relief succesele obţinute de către întregul colectiv în realizarea şi depăşirea planului de producţie pe anul 1937. Pe marginea expunerii cifrelor de plan, au luat cuvîntul membrii şi candidaţii de partid care pe lingă rezultatele obţinute în producţie au scos în relief şi o serie de lipsuri. Tov. Traian Pop, luînd cuvintul a spus: „Intrucît la anul 1957 calitatea unor ţesături a lăsat de dorit, pentru înlăturarea acestei deficienţe propun să se reintroducă exercitarea controlului calitativ prin sistemul instructorilor, aleşi dintre cei mai buni ţesători“. — Planul este realizabil — a spus tov. Suciu Isidor — dacă membrii de partid vor şti să antreneze pe toţi muncitorii în întrecere socialistă. Eu, împreună cu toţi tiinerii de partid prin aeria bobinat, voi desfăşura muncă politică pentru a reduce la maximum rebuturile. Dezbaterile au continuat apoi în colectivul de conducere al întreprinderii, pe grupe sindicale, în secţii şi pe sectoare cu care prilej muncitorii s-au angajat să-ți îndeplinească cu cinste sarcinile de plan pe anul 1958. Amenajări la dispensarul întreprinderii Sănătatea oamenilor muncii din cadrul întreprinderilor I.E.S. şi Energo-Trust nr. 2 , în atenţia cmucerii şi a personalului sanitar care deserveşte dipensarul comun. Pentru ca angajaţii să primească ajutor medical cit mai complect şi cit mai aproape de locul de muncă, s-au adus o serie de îmbunătăţiri şi amenajări dispensarului ca: înfiinţarea unui punct de laborator în incinta întreprinderii unde se pot face diferite analize, confecţionarea unui aparat de aerosoli cu două posturi necesare tratamentelor de bronşită şi sinucită, repararea cazanului de la secţia hidroterapie unde s-au reluat tratamentele balneare cu sare de Basna. La secţia fizioterapie s-a început tratamentul cu împachetări de parafină pentru tratarea reumatismului, procedurile importante făcîndu-se la această secţie. Amenajările respective se datoresc conducerilor celor două întreprinderi care au pus la dispoziţie fondurile necesare şi s-au interesat îndeaproape de ducerea la îndeplinire a acestora, precum şi tovarăşului Alos Gos, şeful atelierului mecanic, care a executat o mare parte din instalațiile mecanice. ILIE RISNOVEANU, coresp. In plină vacanţă şcolară Toţi elevii sunt în vacanţă. Spre deosebire de trecut însă, vacanţele şcolare nu mai au un caracter de anarhică rupere a elevului de şcoală. In regimul nostru democrat-popular supravegherea elevului continuă şi în vacanţă, Indreptîndu-l spre activităţi de destindere recreative şi educative în acelaş timp. La şcolile cu internate, deci cu elevi veniţi din toate colţurile ţării, ca la Centrul şcolar tehnic de pildă, unde funcţionează un curs profesional şi unul de maiştri, cu şi fără frecvenţă, conducerea (director Vasile Vlăduţ) s-a interesat îndeaproape de plecarea în vacanţă a elevilor dîndu-li-se foi de drum dus-întors, hrană rece şi efecte noi. Preocuparea didactică nici ea n-a lipsit avîndu-se grijă ca elementelor mai slabe să li se dea materiale de prelucrat acasă, iar maiştrilor proiecte de lucrări în vederea susţinerii examenului de diplomă. Elevilor rămaşi în oraş, Casa pionierilor şi cluburile întreprinderilor le-au asigurat programe variate şi plăcute. Astfel, Casa pionierilor a organizat o tabără de iarnă la Păltiniş intre 5 şi 10 ianuarie, vizitarea in grupuri a expoziţiilor Muzeului Brukenthal şi mult aşteptatul carnaval al pionierilor şi şcolarilor în ziua de 12 ianuarie. Cu două zile înainte de terminarea vacanţei, biblioteca clubului „Independenţa“ a programat — la cererea elevilor — o intîlnire a cititorilor cu un grup de scriitori. Acestea dovedesc, odată mai mult, atmosfera sănătoasă în care-şi petrec astăzi şcolarii noştri vacanţele. Prezidiul Marii Adunari Naționale a Republicii Populare Romíné DECRET Pentru stabilirea datei a- Prezidiul Marii Adunări reperii deputaților In statu- Naționale a Republicii Popurile populare.lare Romíné DECRETEAZĂ: Art. 1. Data alegerii dede 2 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. PETRU GROZA Bucureşti, la 2 ianuarie Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1938. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale GHEORGHE STOICA •58. Nr. 1. In oraşul nostru a avut loc Prima sesiune tehnico-ştiinţifică organizată de cercul A. S. I. T. de la „Independenta“ .O sărbătoare mai mare pe linie de A.S.I.T. in cinstea aniversării a zece ani de la proclamarea Republicii nu se putea organiza". Acestea au fost cuvintele rostite de tov. profesor doctor inginer Silviu Crişan, preşedintele filialei regionale A.S.I.T. Stalin ca o felicitare la adresa organizatorilor sesiunii tehnico-ştiinţifice din zilele de 28 şi 29 decembrie 1957. Intr-adevăr, evenimentul era unic şi măreţ. Organizarea unei sesiuni tehnico-ştiinţifice de către cercul A.S.I.T. de la uzina „Independenţa", ca urmare a hotărîrii luate de comitetul de partid al uzinei, a stirnit in rindul cadrelor de tehnicieni şi ingineri un interes deosebit, nu numai in rindul asitiştilor din uzină, ci şi in rindul celor din celelalte fabrici din oraşul nostru. Acest interes era alimentat atît de noutatea faptului în sine, cît mai ales de tematica referatelor. Referatele se anunţau a fi interesante, fructul îmbinării teoriei cu practica tehnicienilor şi inginerilor de la „Independenţa“ , bogat. * Cu mult înainte de deschiderea lucrărilor sesiunii, holul clubului .Independenţa’, unde a fost organizată o expoziţie a produselor principale ale uzinei şi unele din inovaţiile mai importante, era plin de lume. In timp ce invitaţii şi delegaţii din (Continuare în pag. 2 a) Moş Gerilă la copiii muncitorilor Gălăgioşi, privindu-şi drăgăstos jucările, sau căutînd curioşi în pungile albastre dăruite de Moş Gerilă, ieşeau sute de copii de la clubul uzinei „Independenţa“. Toată preocuparea lor, toate gîndurile şi bucuria lor erau adunate în pichetele şi pungile la greutatea cărora se luptau. Moş Gerilă — prietenul lor — a fost mai darnic anul acesta ca întotdeauna. E adevărat că numai cu bunăvoinţa comitetului sindical al uzinei şi-a putut umple sacul lui fără fund. Şi tare bucuros a fost şugăbăţul moş că a putut aduce sacul cu daruri pentru cei peste 1.53 de copii ai muncitorilor uzinei, că, zău, nu-i glumă să duci în spate 253 perechi ghete, 220 pulovere, peste 630 metri ţesături, 300 kg bomboane, săniuţe şi multe alte jucării. La drept vorbind, copiii au şi meritat să le aducă Moş Gergă de toate: au fost cuminţi, ascultători şi harnici la învăţătură. Cei mai ftilf i i-au .i.;i iu" creşă o supriră lui Moş Gerilă. L-au întîmpinat pe moş cu un program artistic frumos din cintece şi recitări şi cu piesa „Moş Gerilă ştie tot“ de Doina Lobhus. Moşul a fost înaintat de primirea ce i-au făcut-o copiii şi le-a promis că —dacă vor fi cuminţi — şi la anul viitor va veni, şi va veni cu un sac şi mai mare. PE DRUMUL COOPERATIVIZĂRII Gospodăria agricolă colectivă din Ocna Sibiului, a obţinut o serie de succese atît în dezvoltarea ei cit şi în crederea nivelului de trai al colectiviştilor. Succesele obţinute în anul 1957 au fost popularizate în rindul ţăranilor muncitori de către agitatorii Angela Buhăescu, Rozalia Varga şi de către alţii. De asemenea, la staţia de radioficare, s-a vorbit periodic despre forarele muncii în comun cu maşini şi tractoare. Astfel, desfăşurînd munca politică, alte 97 de familii ale ţăranilor muncitori din Ocna Sibiului, printre care şi a lui Ioan Munteanu, Gheorghe Popa, au cerut să fie primite in gospodăria agricolă colectivă. Iosif Toader, Traian Opriş, Gheorghe Şoima şi alţii, şi-au propus sa formeze o întovărăşire agricolă. ŞTEFAN BOLGAR coresp. ...Şi trenul cu nr. 2535 şi-a continuat drumul Mărfarul venea din direcţia Oraşul Stalin. La un moment dat, mecanicul a observat că are pierdere de aburi şi că din cauza aceasta nu mai are vizibilitate. Totuşi a continuat drumul pînă la Sibiu. Imediat ce a ajuns în staţie, şeful de tură i s-a adresat... — Tovarășe Oană, alimentează locomotiva că peste cîteva ceasuri vei continua drumul! — Mi-e imposibil. S-a defectat capul de aburi așa că nu știu ce voi putea face. Deocamdată mă duc la depou. Mecanicul Oană, un om de vreo 35 de ani, în al cărui păr castaniu s-au ivit fire argintii şi-a codus locomotiva pînă în fața depoului. Apoi, s-a apropiat de şeful de echipă Drăgoi Alexandru. — Bine că te văd, tovarăşe Drăgoi. Nu mai pot merge cu locomotiva din cauza pierderilor de aburi, iar şeful de tură mă bate la cap. Trenul trebuie să ajungă la destinaţie! — Sunt un mare jjicurcătură. Ajutați-mă. — Da, — a îngînat șeful de echipă. Dumneata ai dreptate, dar să vedem ce spune maistrul. Pe maistrul Nicolae Crăciun l-au intilnit în atelierul mecanic. Tocmai discuta cu raboterul Ilie Verza asupra înlocuirii adausurilor de bronz de la capul de cruce al locomotivei 50.754. — No, ce-i năcazul? — i-a intimpinat maistrul, un om care a trecut de 50 de ani, cu părul alb ca zăpada și cu o privire aspră ce contrazice bunătatea lui. — Eu cred, tovarășe maistru, să-l ajutăm — spuse șeful de echipă. I s-a defectat capul de aburi de la locomotivă şi nu-şi mai poate continua drumul. Maistrul a rămas puţin pe ginduri privindu-l pe Oană drept in faţă de parcă ar fi căutat să vadă dincolo de el capul de aburi defect de la locomotivă. Şi-a ridicat privirea, s-a întors, lăsîndu-l încurcat pe Oană şi s-a dus să constate volumul lucrărilor care urmau să fie executate în ziua respectivă. Oană îl urmărea cu o privire desnădăjduită căutînd să afle din mișcările maistrului și din privirile lui dacă-l va ajuta. Maistrul s-a întors și s-a apropiat de Oană. — Eu sînt de acord — a spus el. Vezi însă, tovarășe Drăgoi — s-a adresat el șefului de echipă — ce spun oamenii. Oare vor ei (Continuare în pag. 3-a)