Flacăra Sibiului, 1958 (Anul 15, nr. 2784-2886)

1958-01-04 / nr. 2784

IBugetul Bacii şi cu Ctucii In şedinta de sîmbată 21 decembrie trecut, depu­taţii Marii Adunări Nationale au votat bugetul de stat, pe anul 1958, al Republicii Populare Române. Nu trebuie sa fii om de cifre ca să-mi dai seama că acest buget pune accentul pe necesităţile culturale şi so­ciale ale oamenilor muncii din țara noastră. Dar tocmai acestea sunt premizele păcii. Deci semnul sub care a fost conceput bugetul nostru de stat pe anul în curs a fost semnul păcii. Iată, în expresii clare, cîteva cifre, tot atît de clare, enumerate în cele șase paragrafe ale articolului 5 din buget: a) pentru finanţarea asigurărilor sociale de stat 2.754 milioane; b) pentru învăţămînt 2.835,4 milioane; c) pentru ştiinţă şi cultură 932,5 milioane; d) pentru sănă­tate, cultură fizică şi sport 2.597,4 milioane; e) pentru prevederi sociale 746,9 milioane şi pentru alocaţia de copii şi ajutorul familial 1.425 milioane. Deci un total de 11 291,2 milioane lei fafi de 3.700 milioane cite sînt pre­văzute mai jos în articolul 7, pentru apărarea statului. Ori­cîte argumente am mai încerca noi sa adaugăm peste argumentul aritmeticii ar părea palide­. Cifra este şi rămîne o axiomă, deci ceva care nu mai are nevoie de demonstraţie. Dar altceva putem noi să demonstrăm şi anume că dacă bugetul de stat — pe vremurile­­bur­ghezei umflat, militarist, acultural şi totdeauna deficitar — este astăzi o expresie a năzuinţelor noastre spre pros­peritate fi pace şi are un caracter eminamente constructiv, asta o datorăm in primul rînd partidului. Tovarăşul Ion Cosma, ministrul Agriculturii şi Silvi­culturii, vorbind în cadrul discuţiilor asupra proiectului de buget, a arătat diferenţa între bugetul nostru socialist și bugetele statelor capitaliste, în care mai bine de jumă­tate din prevederi sunt alocate în scopuri militare, agre­sive. (Continuare in pag. 2-a) Expoziţia inovatorilor Din iniţiativa Consiliului sindical local şi a Filialei raionale A.S.I.T., s-a deschis în sălile clubului Sindicatu­lui Comerţ-Cooperaţie din str. Tribunei nr. 6, o expo­ziţie a inovatorilor din în­treprinderile din oraşul nos­tru. Standurile, frumos ame­najate în cele patru încăperi, oglindesc preocupările oa­menilor muncii de a im­­bunăităţi calitatea produse­lor şi a scădea preţul de cost prin aplicarea — în procesul de producţie — a diferitelor inovaţii. Expun inovatori din ma­joritatea întreprinderilor din oraş. Dar, asupra acestei im­portante expoziții vom re­veni într-un articol mai amplu. Bucuri prni cu toţi Duminică seara formaţia artistică de la „Mătasea ro­şie“ din Cisnădie a pre­zentat un frumos program cultural-artistic in faţa co­lectiviştilor din satul K­radu, comuna Avrig. Prin grija conducerii în­treprinderii formaţiunea i-a înveselit pe colectiviştii ti­neri şi bătrîni distrîndu-i cu cîntecele şi dansurile pe care le-a prezentat şi tot­odată a adus bucurie şi pentru copiii colectiviştilor. Cu această ocazie directo­rul întreprinderii, tovarăşul Ioan Kiss, a împărţit la toţi copiii colectiviştilor un nu­măr de 265 pachete cu da­ruri. Astfel, colectivul întreprin­derii „Mătasea roşie“ din Cisnădie şi-a dovedit pe de­plin grija ce o poartă faţă de gospodăria din Bradu pe care o patronează. Proletari din tohisturile, unifi-vă! ORGAN AL COMITETELOR ORÂ$ENE£C $1 RAIONALE N­U L. g t P. M. R. Șl AL SFATURILOR POPULARE ORĂȘENESC Sl RAIONAL SIBIU Anul XV — Nr. 2784 Sîmbâtă, 4 ianuarie 1958 4 pagini — 20 bani O nouă linie de 110 kw Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea nr. VI „E­­lectromontaj“ Sibiu, a ob­ţinut o importantă realiza­re, prin terminarea liniei de 110 kw Sîngeorgiu-Oraşul Stalin, circuitul doi. Această linie asigură capacitatea de transport a energiei electrice de la termocentrala „Steaua roşie“ din Singeorgiul de Pădure către sistemul ener­getic din Muntenia. Prin a­plicarea unor metode tehni­­co-organizatorice speciale, s-a asigurat securitatea com­pletă a muncitorilor în tim­pul execuţiei, ceea ce a con­tribuit ca linia să fie termi­nată cu o lună înainte de termen. La executarea aces­tei lucrări s-au remarcat e­­chipele conduse de tov. Ni­­colae Dincă și Martin Bot­­tesch. SIMION MELNICIUC coresp. Discută planul de producţie Din iniţiativa biroului or­ganizaţiei de bază, membrii de partid de la fabrica „Victoria“ din Cisnădie, in­tr-o şedinţă, au dezbătut planul de producţie al în­treprinderii pe anul 1958 şi sarcinile ce revin comuniş­­tilor în mobilizarea întregu­lui colectiv pentru realiza­rea lui. Tov. Andrei Vurpăreanu, director, a vorbit despre sar­cinile de plan pe anul 1958, scoţînd totodată în relief succesele obţinute de către întregul colectiv în realiza­rea şi depăşirea planului de producţie pe anul 1937. Pe marginea expunerii ci­frelor de plan, au luat cu­­vîntul membrii şi candidaţii de partid care pe lingă re­zultatele obţinute în pro­ducţie au scos în relief şi o serie de lipsuri. Tov. Tra­­ian Pop, luînd cuvintul a spus: „Intrucît la anul 1957 calitatea unor ţesături a lă­sat de dorit, pentru înlătu­rarea acestei deficienţe pro­pun să se reintroducă exer­citarea controlului calitativ prin sistemul instructorilor, aleşi dintre cei mai buni ţesători“. — Planul este realizabil — a spus tov. Suciu Isidor — dacă membrii de partid vor şti să antreneze pe toţi muncitorii în întrecere socia­listă. Eu, împreună cu toţi tii­nerii de partid prin aeria bobinat, voi desfăşura mun­că politică pentru a reduce la maximum rebuturile. Dezbaterile au continuat a­­poi în colectivul de condu­cere al întreprinderii, pe grupe sindicale, în secţii şi pe sectoare cu care prilej muncitorii s-au angajat să-ți îndeplinească cu cinste sar­cinile de plan pe anul 1958. Amenajări la dispensarul întreprinderii Sănătatea oamenilor mun­cii din cadrul întreprinderi­lor I.E.S. şi Energo-Trust nr. 2 , în atenţia cm­­ucerii şi a personalului sanitar care de­serveşte di­pensarul comun. Pentru ca angajaţii să pri­mească ajutor medical cit mai complect şi cit mai a­­proape de locul de muncă, s-au adus o serie de îmbu­nătăţiri şi amenajări dispen­­sarului ca: înfiinţarea unui punct de laborator în in­cinta întreprinderii unde se pot face diferite analize, confecţionarea unui aparat de aerosoli cu două posturi necesare tratamentelor de bronşită şi sinucită, repara­rea cazanului de la secţia hidroterapie unde s-au re­luat tratamentele balneare cu sare de Basna. La secţia fizioterapie s-a început tra­tamentul cu împachetări de parafină pentru tratarea reu­matismului, procedurile im­portante făcîndu-se la aceas­tă secţie. Amenajările respective se datoresc conducerilor celor două întreprinderi care au pus la dispoziţie fondurile necesare şi s-au interesat în­deaproape de ducerea la în­deplinire a acestora, precum şi tovarăşului Alo­s G­os, şe­ful atelierului mecanic, care a executat o mare parte din instalațiile mecanice. ILIE RISNOVEANU, coresp. In plină vacanţă şcolară Toţi elevii sunt în va­canţă. Spre deosebire de trecut însă, vacanţele şcolare nu mai au un caracter de anarhică rupere a elevului de şcoală. In regimul nos­tru democrat-popular su­pravegherea elevului conti­nuă şi în vacanţă, Indrep­­tîndu-l spre activităţi de destindere recreative şi edu­cative în acel­aş timp. La şcolile cu internate, deci cu elevi veniţi din toate colţurile ţării, ca la Centrul şcolar tehnic de pil­dă, unde funcţionează un curs profesional şi unul de maiştri, cu şi fără frecven­ţă, conducerea (director V­a­­sile Vlăduţ) s-a interesat în­deaproape de plecarea în vacanţă a elevilor dîndu-li-se foi de drum dus-întors, hra­nă rece şi efecte noi. Pre­ocuparea didactică nici ea n-a lipsit avîndu-se grijă ca elementelor mai slabe să li se dea materiale de prelu­crat acasă, iar maiştrilor proiecte de lucrări în vede­rea susţinerii examenului de diplomă. Elevilor rămaşi în oraş, Casa pionierilor şi cluburile întreprinderilor le-au asigu­rat programe variate şi plă­cute. Astfel, Casa pionieri­lor a organizat o tabără de iarnă la Păltiniş intre 5 şi 10 ianuarie, vizitarea in grupuri a expoziţiilor Mu­zeului Brukenthal şi mult aşteptatul carnaval al pio­nierilor şi şcolarilor în ziua de 12 ianuarie. Cu două zile înainte de terminarea vacanţei, biblioteca clubului „Independenţa“ a programat — la cererea elevilor — o intîlnire a cititorilor cu un grup de scriitori. Acestea dovedesc, odată mai mult, atmosfera sănă­toasă în care-şi petrec astăzi şcolarii noştri vacan­ţele. Prezidiul Marii Adunari Naționale a Republicii Populare Romíné DECRET Pentru stabilirea datei a- Prezidiul Marii Adunări reperii deputaților In statu- Naționale a Republicii Popu­­rile populare.­lare Romíné DECRETEAZĂ: Art. 1. Data alegerii de­de 2 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. PETRU GROZA Bucureşti, la 2 ianuarie Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1938. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale GHEORGHE STOICA •58. Nr. 1. In oraşul nostru a avut loc Prima sesiune tehnico-ştiinţifică organizată de cercul A. S. I. T. de la „Independenta“ .O sărbătoare mai mare pe linie de A.S.I.T. in cinstea aniversării a zece ani de la proclamarea Republicii nu se putea organiza".­­ Acestea au fost cuvintele rostite de tov. profesor doctor inginer Silviu Crişan, preşedintele filialei re­gionale A.S.I.T. Stalin ca o fe­licitare la adresa organizatori­lor sesiunii tehnico-ştiinţifice din zilele de 28 şi 29 decem­brie 1957. Intr-adevăr, evenimentul era unic şi măreţ. Organizarea unei sesiuni tehnico-ştiinţifice de către cercul A.S.I.T. de la uzina „Independenţa", ca ur­mare a hotărîrii luate de co­mitetul de partid al uzinei, a stirnit in rindul cadrelor de tehnicieni şi ingineri un inte­res deosebit, nu numai in rin­dul asitiştilor din uzină, ci şi in rindul celor din celelalte fa­brici din oraşul nostru. Acest interes era alimentat atît de noutatea faptului în sine, cît mai ales de tematica referate­lor. Referatele se anunţau a fi interesante, fructul îmbinării teoriei cu practica tehnicienilor şi inginerilor de la „Indepen­denţa“ , bogat. * Cu mult înainte de deschide­rea lucrărilor sesiunii, holul clubului .Independenţa’, unde a fost organizată o expoziţie a produselor principale ale uzinei şi unele din inovaţiile mai im­portante, era plin de lume. In timp ce invitaţii şi delegaţii din (Continuare în pag. 2­ a) Moş Gerilă la copiii muncitorilor Gălăgioşi, privindu-şi dră­găstos jucări­le, sau căutînd curioşi în pungile albastre dăruite de Moş Gerilă, ie­şeau sute de copii de la clu­bul uzinei „Independenţa“. Toată preocuparea lor, toa­te gîndurile şi bucuria lor erau adunate în pichetele şi pungile la greutatea cărora se­ luptau. Moş Gerilă — prietenul lor — a fost mai darnic anul acesta ca în­totdeauna. E adevărat că nu­mai cu bunăvoinţa comite­tului sindical al uzinei şi-a putut umple sacul lui fără fund. Şi tare bucuros a fost şugăbăţul moş că a putut aduce sacul cu daruri pen­tru cei peste 1.53­­ de copii ai muncitorilor uzinei, că, zău, nu-i glumă să duci în spate 253 perechi ghete, 220 pulovere, peste 630 metri ţe­sături, 300 kg bomboane, să­niuţe şi multe alte jucării. La drept vorbind, copiii au şi meritat să le­ aducă Moş Gergă de toate: au fost cuminţi, ascultători şi har­nici la învăţătură. Cei mai ftilf­ i i-au .i.;i iu" creşă o su­priră lui Moş Ge­rilă. L-au întîmpinat pe moş cu un program artistic fru­mos din cintece şi recitări şi cu piesa „Moş Gerilă ştie tot“ de Doina Lobhus. Moşul a fost înaintat de primirea ce i-au făcut-o co­piii şi le-a promis că —dacă vor fi cuminţi — şi la anul viitor va veni, şi va veni cu un sac şi mai mare. PE DRUMUL COOPERATIVIZĂRII Gospodăria agricolă colec­tivă din Ocna Sibiului, a obţinut o serie de succese atît în dezvoltarea ei cit şi în cre­derea nivelului de trai al colectiviştilor. Succesele obţinute­ în anul 1957 au fost popularizate în rindul ţăranilor muncitori de către agitatorii Angela Buhăescu, Rozalia Varga şi de către alţii. De asemenea, la staţia de radioficare, s-a vorbit peri­odic despr­e fo­rarele muncii în comun cu maşini şi trac­toare. Astfel, desfăşurînd munca politică, alte 97 de familii ale ţăranilor mun­citori din Ocna Sibiului, printre care şi a lui Ioan Munteanu, Gheorghe Popa, au cerut să fie primite in gospodăria agricolă colecti­vă. Iosif Toader, Traian O­­priş, Gheorghe Şoima şi al­ţii, şi-au propus sa formeze o întovărăşire agricolă. ŞTEFAN BOLGAR coresp. ...Şi trenul cu nr. 2535 şi-a continuat drumul Mărfarul venea din direc­ţia Oraşul Stalin. La un mo­ment dat, mecanicul a ob­servat că are pierdere de aburi şi că din cauza a­­ceasta nu mai are vizibili­tate. Totuşi a continuat dru­mul pînă la Sibiu. Imediat ce a ajuns în staţie, şeful de tură i s-a adresat... — Tovarășe Oană, ali­mentează locomotiva că pes­te cîteva ceasuri vei conti­nua drumul! — Mi-e imposibil. S-a defectat capul de aburi așa că nu știu ce voi putea fa­ce. Deocamdată mă duc la depou. Mecanicul Oană, un om de vreo 35 de ani, în al cărui păr castaniu s-au ivit fire argintii şi-a codus loco­motiva pînă în fața depou­lui. Apoi, s-a apropiat de şeful de echipă Drăgoi Alexandru. — Bine că te văd, tova­răşe Drăgoi. Nu mai pot merge cu locomotiva din cauza pierderilor de aburi, iar şeful de tură mă bate la cap. Trenul trebuie să ajungă la destinaţie! — Sunt un mare jjicurcătură. Ajutați-mă. — Da, — a îngînat șeful de echipă. Dumneata ai dreptate, dar să vedem ce spune maistrul. Pe maistrul Nicolae Cră­ciun l-au intilnit în atelie­rul mecanic. Tocmai discuta cu raboterul Ilie Verza asupra înlocuirii adausurilor de bronz de la capul de cruce al locomotivei 50.754. — No, ce-i năcazul? — i-a intimpinat maistrul, un om care a trecut de 50 de ani, cu părul alb ca zăpa­da și cu o privire aspră ce contrazice bunătatea lui. — Eu cred, tovarășe maistru, să-l ajutăm — spu­se șeful de echipă. I s-a defectat capul de aburi de la locomotivă şi nu-şi mai poate continua drumul. Maistrul a rămas puţin pe ginduri privindu-l pe­ Oană drept in faţă de parcă ar fi căutat să vadă dincolo de el capul de aburi defect de la locomotivă. Şi-a ridi­cat privirea, s-a întors, lă­­sîndu-l încurcat pe Oană şi s-a dus să constate volumul lucrărilor care urmau să fie executate în ziua respec­tivă. Oană îl urmărea cu o privire desnădăjduită cău­tînd să afle din mișcările maistrului și din privirile lui dacă-l va ajuta. Maistrul s-a întors și s-a apropiat de Oană. — Eu sînt de acord — a spus el. Vezi însă, tovară­șe Drăgoi —­­ s-a adresat el șefului de echipă — ce spun oamenii. Oare vor ei (Continuare în pag. 3-a)

Next