Flacăra Sibiului, 1958 (Anul 15, nr. 2784-2886)
1958-01-04 / nr. 2784
Sateliţii sovietici au deschis calea unei ştiinţe noi. Cosmonautica La 4 octombrie, pentru prima oară în istoria omenirii, din Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul artificial al pămintului. La 3 noiembrie, tot din Uniunea Sovietică a fost lansat al doilea satelit artificial al pămîntului, purtînd pe bord, pe lingă numeroase aparate de precizie şi o fiinţă vie, a cărei comportare, la înălţimea, încă neatinsă pînă în prezent, de peste 1.500 km a fost urmărită de savanţii sovietici zi de zi, cu încordată atenţie. S-au făcut astfel primii paşi spre cucerirea Universului, spre realizarea visului la care năzuiau oamenii de vreme îndelungată, zburtd interplanetar. Astăzi acest vis fantastic a devenit o realitate. Racheta spre lună e aşteptată ca ceva firesc. Sateliţii artificiali ai pămintului lansaţi de oamenii de ştiinţă sovietici sînt urmăriţi cu entuziasm şi emoţie de întreaga omenire. Primele laboratoare cereşti create de mina omului ocolesc planeta noastră furnizind noi date despre lumea cea mai îndepărtată de noi, pină azi inaccesibilă. Ştim artăzi că pămîntul, asemenea celorlalte planete se învîrteşte în jurul soarelui, şi că soarele cu planetele care se învîrtesc în jurul lui alcătuiesc sistemul solar. Soarele nostru ca oricare alt soare, adică asemenea oricărei alte stele şi ca tot ce este pe lume creşte, se dezvoltă, îmbătrîneşte, moare şi se transformă. Cercetările au dovedit că soarele nostru este încă destul de tînăr. El pierde totuşi prin emanaţia neîntreruptă a luminii 4.200 tone din substanţa sa pe secundă. La fiecare patru minute, masa soarelui scade cu un miliard de tone. In clipa cînd citiţi aceste rinduri soarele cîntăreşte cu 360 miliarde tone mai puţin decit a cîntărit ieri la aceiaşi oră. Pentru soare însă acest lucru nu contează prea mult. Volumul soarelui este de 1.301.200 de ori mai mare decit acela al pămintului. Şi el se va micşora abia cu o masă egală celei a pămîntului peste 46 milioane de ani. Fără îndoială că pămîntul în cele din urmă va îmbătrîni şi va pieri. Dar aceasta nu va însemna sfîrşitul lumii. Căci universul nu cunoaşte nici început, nici sfîrşit. Din enorma cantitate de energie emanată de soare şi de alte stele se vor forma noi nebuloase, în ele se vor naşte noi stele, noi spun, cu alte planete, cu noi fiinţe. Şi aceasta se va întîmpla mereu, fără sfîrşit. In prezent omenirea încearcă să facă primii paşi în spaţiul interplanetar. E tîrziu? Nicidecum. Pămîntul are o vîrstă abia de cîteva miliarde de ani, omenirea există pe pămînt după calculele cu caracter strict ştiinţific de aproape un milion de ani şi numai acum 4— 5.000 de ani, pe ici pe colo, unele societăţi omeneşti au început a intra în aşa numita epocă a civilizaţiei. Drumul parcurs este uriaş. Şi ceea ce urmează depăşeşte imaginaţia noastră. Noua ştiinţă care se dezvoltă acum fulgerător, cosmonautica, are drept campioni în momentul de faţă pe savanţii sovietici care au dovedit odată mai mult, că cea mai înaintată ştiinţă este ştiinţa sovietică. Pentru ca omenirea să se bucure de progresele tehnicii este necesar ca ea să trăiască in pace, ca oamenii de ştiinţă să coopereze pentru ca, într-un efort comun, să pătrundă în tainele universului — o nouă etapă din calea imensă pe care o parcurge in cucerirea şi stăpânirea naturii. ^Bugetul păcii şi culturii Am cunoscut şi noi — din păcate — astfel de bugete, cînd sub administraţia unui monarh dement, un tînăr sublocotenent primea 7.000 lei pe lună, în timp ce un profesor cu vechime dacă lua 4.000, iar un muncitor, maistru, albit în meseria lui, în rare cazuri ajungea la 3.000. Pe atunci Bistriţa se juca învîrtind cu apele sale cite o moară ţărănească, Rebreanu se trăgea în ediţii de 2.000 exemplare, iar m Maramureş se mai ara cu plug de lemn. Erau, fireşte, consecinţele unui buget capitalist. Astăzi, academicianul Ştefan Milcu raportează Marii Adunări Naţionale că bugetul Academiei a fost în 1957 de trei ori mai mare decât în 1951 şi că în cursul acestui an numai institutele de ştiinţă vor primi un sprijin de 431 milioane, fără să mai socotim celelalte sume destinate înaltei instituţii de cultură. Astăzi, regiunea Constanţa, complet cooperativizată, are 5.140 de tractoare faţă de 119 cîte avea în 1938, iar Regiunea Autonomă Maghiară va fi înzestrată conform prevederilor noului buget cu încă 6.000 tractoare peste cele existente, în timp ce regiunea Stalin are un volum bugetar de peste 500 milioane lei. Astăzi, bugetul asigurărilor sociale pe 1958 reprezintă un spor de 73 milioane faţă de cel de anul trecut, din care numai pentru organizarea odihnei oamenilor muncii sunt prevăzuţi 4.615.000 lei mai mult decât în bugetul expirat. Acestea sunt fireşte consecinţele unui buget socialist. Nu avem la îndemînă planurile bugetare ale editurilor, ale fondului plastic, ale caselor de creaţie ca să oglindim, oarecum la amănunt, eforturile pe care partidul şi guvernul le fac pentru sprijinirea literaturii şi artei în ţara noastră. Ele sînt uriaşe faţă de trecut şi confirmă pe deplin învăţătura marxist-leninistă că omul socialismului este, în primul rînd, omul culturii. In expunerea pe care tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut-o în şedinţa festivă a Marii Adunări Naţionale cu prilejul celei de a 10 aniversări a proclamării Republicii Populare Romíne, a enumerat o parte din realizările în curs pentru care se vor concentra în primul rînd resursele materiale și financiare ale statului. El a enumerat, printre altele: Uzina de celuloză din stuf care se construieşte in colaborare cu Republica Democrată Germană, Republica Cehoslovacă şi Republica Populară Polonă; uzina de produse sodice de la Govora; construcţia conductelor magistrale pentru transportul gazului metan la Satu-Mare, Timişoara, Arad, Iaşi, Galaţi, Brăila şi Bucureşti; uzina de clor, sodă caustică şi produse clorurate din Moldova care va produce mase plastice necesare la confecţionarea unor obiecte de larg consum şi la fabricarea, în cantităţi importante, a fungicidelor şi insecticidelor necesare agriculturii. Este clar pentru oricine că, alături de sarcinile culturale, aceste mari sarcini naţionale ale industriei noastre nu se pot îndeplini cu nici un alt fel de buget decit cu un buget al păcii. Şi dacă este adevărată afirmaţia că orice buget are un aspect politic, atunci al nostru o ilustrează prin excelenţă. Da, este un buget care reflectă politica îministări a culturii și a păcii. Prima sesiune tehnico-ştiinţifică organizată de cercul A. S. I. T. de la „Independenţa" (Urmare din pag. l-a) alte oraşe cercetau cu minuţiozitate fiecare exponat, membrii cercului A.S.I.T. de la „Independenţa“ dădeau lămuriri suplimentare, făceau consideraţii, căutînd să fie cit mai folositori vizitatorilor. Timpul a trecut pe nesimţite. Am păşit in sală. Scena, frumos pavoazată, impunea o atmosferă de sărbătoare. Cind tov. ing. Ioan Berghezan, preşedintele cercului A.S.I.T. a apărut in faţa microfonului, toate murmurele au încetat. „Pe baza directivelor Congresului al II-lea al P.M.R. şi a sarcinilor trasate de Congresul I A.S.I.T. — a spus tov. Berghezan — care au arătat importanţa covîrşitoare a creşterii productivităţii muncii în cel de-al doilea plan cincinal şi dornici de a contribui la promovarea tehnicii noi şi a tehnologiei înaintate, cercul A.S.I.T. „Independenţa“, la iniţiativa organizaţiei de partid, a organizat o sesiune tehnico-ştiinţifică. Scopul sesiunii este acela de a atrage cadrele de specialitate la studiul problemelor legate de introducerea tehnicii noi, de perfecţionarea proceselor de producţie, de organizarea ştiinţifică a producţiei“. Pentru o cet mai bună desfăşurare a lucrărilor sesiunii, tov. Berghezan a propus apoi un prezidiu format din tov. Vaier Giurgiu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Sibiu, tov. Marin Untaru, din partea Comitetului regional P.M.R. Stalin, tov. ing. D. Golstein, delegat al Ministerului Industriei Grele, tov. prof. dr. ing. Silviu Crişan, preşedintele filialei regionale A.S.I.T. Stalin, tov. conf. ing. Ioan Stănescu, de la Institutul politehnic Oraşul Stalin, tov. ing. Gheorghe Petrescu, preşedintele filialeiA.S.I.T. Sibiu, tov. Roşian Gheorghe, din partea Comitetului de partid al uzinei „Independenţa“, tov. ing. Ioan Cosman, director tehnic al uzi- I nei, şi alţii. După citeva scurte urări de succes rostite de tov. Golstein, Petrescu, Roşian şi Untaru, sesiunea a ascultat zece referate. TINEREŢEA SE AFIRMĂ O caracteristică a sesiunii tehnico-ştiinţifice organizată de cercul A.S.I.T. „Independenţa“, remarcată de toată lumea a fost promovarea cu încredere a cadrelor tinere. Majoritatea referenţilor au fost tineri ingineri veniţi din facultăţi (Vasile Cristuţ, Virgil Taus, Ioan Vasiu, Mircea Breazu). Ei n-au dezminţit încrederea ce li s-a acordat, deoarece au prezentat în faţa sesiunii referate bune, documentate şi argumentate pe baza studiilor făcute în uzină, pe baza rezultatelor experienţelor efectuate de ei înşişi. In general toate referariie au satisfăcut cerinţele unei sesiuni tehnico-ştiinţifice abordindi problemele cele mai arzătoare ale uzinei „Independenţa“ şi care prezentau un interes pentru toate cadrele inginereşti din metalurgie din întreaga ţară. Primul referat , „Cubiloul cu trei rinduri de guri de vini" susţinut de tov. ing. Ioan Vasut, a prezentat studiile in vederea modernizării cubilourilor cu două rinduri de guri de vini. Pe baza studiilor s-au refăcut, la uzina „Independenţa", două cubilouri care obţin un randament de aproape 35% cu reducerea consumului de cocs de la 21% la 14% în medie. Tov. ing. Virgil Taus a prezentat studiile, încercările de laborator şi aplicaţiile în turnătoria uzinei a metodei „folosirii miezurilor şi formelor din amestecuri cu liant de sticlă solubilă întărite cu bioxid de carbon“. Metoda s-a aplicat experimental la producţia de armături, obţinindu-se o reducere a preţului de cost cu 3,1%. In problemele privind metodele de turnare şi mica mecanizare la turnătorie a referat tov. maistru Niculae Işfan. El a trecut in revistă situaţia turnătoriei uzinei, reliefînd tehnica înapoiată a muncii in acest sector vechi, pînă in anii trecuţi. In ultimii doi ani acest sector a făcut progrese uimitoare în privinţa introducerii tehnicii noi şi a perfecţionării procedeelor de muncă. Referentul a menţionat mecanizarea preparării pămintului (3 mori de tip Hammers), mecanizarea formării miezurilor la tuburi, mecanizarea formării la maşini (6 maşini de format pneumatice), mecanizarea dezbaterii formelor cu vibratoare mecanice şi pneumatice, trei poduri rulante etc. Cu privire la metodele noi de turnare, tov. Işfan a vorbit despre turnarea în cochile cu dispozitive mecanice de închidere şi extragere, turnarea in forme miez, turnarea în semicochilă, turnarea de precizie şi turnarea centrifugală. Efectele tehnico-economice ale acestor mecanizări şi metode noi in turnare sunt: creşterea productivităţii muncii cu 20—60% la diferite operaţii, iar pe turnătoria mică cu 50%. Un referat interesant şi bine documentat au prezentat tov. ing. Zaharie Ţichindeleanu şi ing. Gheorghe Zeck privind turnarea centrifugală a tuburilor. Autorii au arătat realizările pe plan internaţional şi studiile în vederea introducerii turnării centrifugale a tuburilor la uzina „Independenţa“. Au prezentat încercările şi rezultatele practice obţinute prin metoda centrifugală de turnare cu jgheab scurt în forme căptuşite cu amestec de formare pe bază de nisipuri şi in forme căptuşite cu amestec de formare pe bază de răşini sintetice. De asemenea, s-a prezentat proiectul centrifugei şi rezultatele: turnarea in ziua de 27 decembrie a trei tuburi care pot fi văzute la expoziţia tehnică. Metoda de calcul aplicată la forjarea pieselor in matriţă a constituit obiectul referatului tov. ing. Vasile Tăpălagă. In acest referat s-a arătat metoda de calcul care se aplică in prezent la matriţarea pieselor privind determinările parametrilor de calcul, dimensionarea materialelor şi operaţiile de preforjare, calcularea lucrului mecanic de forjare şi alegerea utilajului necesar cit şi dimensionarea matriţelor. S-au prezentat nomograme pentru simplificarea calculelor şi s-au arătat rezultatele obţinute: reduceri de consumuri specifice de 5—30% la reperele importante matriţate ale utilajelor pneumatice respectiv circa 3.000 kg oţel lunar. Competent şi documentat, tov. ing. Mircea Breazu a făcut consideraţiuni generale asupra sudurii automate şi avantajele ei faţă de sudura manuală. A arătat pregătirile şi incercările premergătoare introducerii sudurii automate la uzina „Independenţa“ la grinzile de poduri bascule şi rezervoare. In ultima parte a referatului a evidenţiat realizările de la uzina „Independenţa“ şi extinderea pe viitor a sudurii automate la rezervoarele cilindrice, la cusăturile circulare cu ajutorul unor instalaţii ce se găsesc în execuţie. Pînă in prezent, productivitatea muncii la producţia la care s-a aplicat sudura automată a crescut cu 325%, consumurile de materiale s-au redus cu 32%, iar consumul de energie electrică a scăzut cu 41,7%. La tribună a urcat apoi tot. Maxim Nagy care a prezentat studiile şi cercetările pentru ameliorarea caracteristicilor pompelor de vid şi a suflantelor. După analizarea factorilor care influenţează caracteristicile, s-au prezentat următoarele rezultate: la pompele de vid „VIL-1“ creşterea debitului de la 150 mfloră la 210 m floră, scăderea consumului de energie de la 7,65 Kw la 5,5 Kw şi creşterea randamentului volumetric de la 0,53 la 0,75. Acelaşi lucru la pompele „VIL-2“ şi „VIL-3“. La suflanta S.R.L. reducerea consumului specific de energie cu 41% şi creşterea randamentului volumetric de la 0,59 la 0,82. Referatul privind studiul introducerii măsurării cu aparate pneumatice a alezajelor la fabricaţia uneltelor pneumatice a fost susţinut de tov. ing. Vasile Cristuţ. El a prezentat descrierea constructivă şi funcţională a acestor aparate, categoriile de aparate, domeniile de utilizare, precum şi modul de determinare a diagramelor de etalonare a aparatelor în funcţie de ajutajele cele mai indicate toleranţelor la fabricaţia uneltelor pneumatice. Tov. ing. Alexandru Miulescu a prezentat un referat privind metoda de determinare a nomogramelor maşinilor şi a calculării timpilor de lutru. A prezentat de asemenea nomogramele celor mai folosite maşini din uzină şi anume strungul „Rangheţ", maşina de frezat „Csepel“ şi maşina de găurit radială RF 2 B. Ultimul referat a fost al tov. Ilie Buta care a scos in relief influenţa sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii asupra indicilor de plan. Rezultatul aplicării acestui sistem a fost: realizarea normelor 107—116% şi creşterea productivităţii pe leu salar de la 5,87 la 6 lei, adică cu 22,1%. Tovarăşii care au luat cuvintul la discuţii au reliefat importanţa covîrşitoare a acestei sesiuni care a deschis drumul unei noi şi eficace forme pentru cercurile A.S.I.T. în vederea atingerii scopurilor propuse de aceste cercuri. Curajul şi îndrăzneala de care a dat dovadă cercul A.S.I.T. de la „Independenţa", prin organizarea unei sesiuni tehnico-ştiinţifice, străduinţa referenţilor de a cuprinde sub toate aspectele problemele luate în dezbatere, nivelul ridicat al desfăşurării lucrărilor, toate acestea sunt merite de necontestat care au ridicat prestigiul uzinei, al colectivului ei, in ochii nu numai a sibienilor, a oamenilor de specialitate, ci şi a ţării întregi. Pentru că la această sesiune au fost prezenţi delegaţi ai majorităţii filialelor A.S.I.T. din ţară, delegaţi a numeroase întreprinderi metalurgice care au luat notă de succesul primei sesiuni tehnico-ştiinţifice din oraşul nostru. Un aspect demn de remarcat este colaborarea care s-a întrevăzut pe tot parcursul desfăşurării sesiunii între organizaţiile de masă A.S.I.T., sindicat, U.T.M., sub conducerea organizaţiei de partid, colaborare intre cadrele tehnice în vîrstă şi cele mai tinere, lipsite încă de experienţă. Colaborarea aceasta a fost unul din factorii care au contribuit la succesul acestei sesiuni. In cuvintul lor, tov. Giurgiu Vaier, Golstein, şi Crişan au felicitat organizatorii sesiunii, scoţind în relief măreţia evenimentului şi faptul că sesiunea reprezintă un început promiţător pe linia adincirii studiilor şi cercetărilor în uzina „Independenţa“. Scopul propus de organizatorii acestei sesiuni — acela de a mobiliza masa mare de tehnicieni şi ingineri ai uzinei (peste 250) la studierea şi rezolvarea unor probleme dificile manifestate in procesul de producţie, acela de a specializa cadrele tehnico-inginereşti pe probleme şi mai ales acela de a crea condiţii ciştigării unei temeinice experienţe a cadrelor tinere intr-un timp scurt — a fost în bună parte atins. Dir lucrările sesiunii s-a desprins în acelaşi timp necesitatea organizării in viitor a unor sesiuni tehnico-ştiinţifice periodice şi în special pe anumite probleme, ceea ce ar asigura o vie frămintare şi dezbatere a temelor, o concluzie ştiinţifică bună, de mult nivel. Mergind pe drumul deschis de prima sesiune tehnico-ştiinţifică organizată de cercul A.S.I.T. „Independenţa“, tehnicienii şi inginerii, sub conducerea organizaţiei de partid, vor obţine noi succese introducerea în viaţă a hotăririlor Congresului al doilea al partidului privind creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost pe baza introducerii tehnicii noi şi a tehnologiei înaintate. Ing. C-TIN HOCIOTĂ In clișeu: Ing. loan Vasiu, citind referatul. In clișeu: Un aspect din sală în timpul sesiunii. ŞANTIER CULTURAL # Secţia germană a Teatrului de Stat din Sibiu repetă cu asiduitate piesa „Ulciorul sfărîmat“ de romanticul german Heinrich von Kleist, în regia lui Karl Fritz Eitel. Rolurile principale sunt interpretate de Ursula Armbruster, Alfons Kolowrat, Florian Dorwagen şi alţii. Piesa va fi montată numai într-un singur act, aşa cum dorea autorul şi nu în trei, aşa cum i-a fost reprezentată la Weimar de către Goethe, pe cînd Kleist încă trăia. Premiera va avea loc în seara zilei de 9 ianuarie. # Ansamblul artistic al fabricii „Steaua roşie“ pregăteşte un spectacol de revistă intitulat „Parada stelelor“. Cele două acte cuprinzînd 30 de tablouri, utilizează pe parcursul lor toate elementele înzestrate ale ansamblului în vederea realizării unui spectacol omogen şi de calitate. * „Penthesilea“, tragedia marelui scriitor german Heinrich von Kleist, contemporanul şi emulul lui Goethe, va vedea lumina tiparului şi probabil şi a rampei, în traducerea poetului sibian Radu Stanca. Primele sute de versuri au şi fost tălmăcite, dar lucrarea va necesita mai multe luni pentru a fi terminată.