Flacăra Sibiului, 1958 (Anul 15, nr. 2784-2886)

1958-01-04 / nr. 2784

Sateliţii sovietici au deschis calea unei ştiinţe noi. Cosmonautica La 4 octombrie, pentru prima oară în istoria ome­nirii, din Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul arti­ficial al pămintului. La 3 noiembrie, tot din Uniunea Sovietică a fost lansat al doilea satelit artificial al pă­­mîntului, purtînd pe bord, pe lingă numeroase aparate de precizie şi o fiinţă vie, a cărei comportare, la înălţi­mea, încă neatinsă pînă în prezent, de peste 1.500 km a fost urmărită de savanţii sovietici zi de zi, cu încor­dată atenţie. S-au făcut ast­fel primii paşi spre cuceri­rea Universului, spre rea­lizarea visului la care nă­zuiau oamenii de vreme în­delungată, zburtd interpla­netar. Astăzi acest vis fantas­tic a devenit o realitate. Racheta spre lună e aşteptată ca ceva firesc. Sateliţii arti­ficiali ai pămintului lansaţi de oamenii de ştiinţă sovie­tici sînt urmăriţi cu entu­ziasm şi emoţie de întreaga omenire. Primele laboratoa­re cereşti create de mina omului ocolesc planeta noas­tră furnizind noi date des­pre lumea cea mai îndepăr­tată de noi, pină azi inac­cesibilă. Ştim artăzi că pă­­mîntul, asemenea celorlalte planete se învîrteşte în ju­rul soarelui, şi că soarele cu planetele care se învîr­­tesc în jurul lui alcătuiesc sistemul solar. Soarele nostru ca oricare alt soare, adică asemenea o­­ricărei alte stele şi ca tot ce este pe lume creşte, se dezvoltă, îmbătrîneşte, moa­re şi se transformă. Cerce­tările au dovedit că soarele nostru este încă destul de tînăr. El pierde totuşi prin emanaţia neîntreruptă a lu­minii 4.200 tone din substan­ţa sa pe secundă. La fiecare patru minute, masa soarelui scade cu un miliard de tone. In clipa cînd citiţi aceste rinduri soarele cîntăreşte cu 360 miliarde tone mai puţin decit a cîntărit ieri la ace­iaşi oră. Pentru soare însă acest lucru nu contează prea mult. Volumul soarelui este de 1.301.200 de ori mai mare decit acela al pămintului. Şi el se va micşora abia cu o masă egală celei a pămîn­­tului peste 46 milioane de ani. Fără îndoială că pămîn­­tul în cele din urmă va îm­­bătrîni şi va pieri. Dar aceas­ta nu va însemna sfîrşitul lu­mii. Căci universul nu cu­noaşte nici început, nici sfîr­­şit. Din enorma cantitate de energie emanată de soare şi de alte stele se vor forma noi nebuloase, în ele se vor naşte noi stele, noi spun, cu alte planete, cu noi fiinţe. Şi aceasta se va întîmpla mereu, fără sfîrşit. In prezent omenirea în­cearcă să facă primii paşi în spaţiul interplanetar. E tîrziu? Nicidecum. Pămîntul are o vîrstă abia de cîteva miliarde de ani, omenirea există pe pămînt după cal­culele cu caracter strict şti­inţific de aproape un milion de ani şi numai acum 4— 5.000 de ani, pe ici pe colo, unele societăţi omeneşti au în­ceput a intra în aşa numi­ta epocă a civilizaţiei. Drumul parcurs este uriaş. Şi ceea ce urmează depăşeş­te imaginaţia noastră. Noua ştiinţă care se dezvoltă a­­cum fulgerător, cosmonauti­ca, are drept campioni în momentul de faţă pe savan­ţii sovietici care au dovedit odată mai mult, că cea mai înaintată ştiinţă este ştiinţa sovietică. Pentru ca omenirea să se bucure de progresele tehnicii este necesar ca ea să trăiască in pace, ca oa­menii de ştiinţă să coopere­ze pentru ca, într-un efort comun, să pătrundă în tai­nele universului — o nouă etapă din calea imensă pe care o parcurge in cuceri­rea şi stăpânirea naturii. ^Bugetul păcii şi culturii Am cunoscut şi noi — din păcate — astfel de bugete, cînd sub administraţia unui monarh dement, un tînăr sublocotenent primea 7.000 lei pe lună, în timp ce un pro­fesor cu vechime dacă lua 4.000, iar un muncitor, maistru, albit în meseria lui, în rare cazuri ajungea la 3.000. Pe atunci Bistriţa se juca învîrtind cu apele sale cite o moară ţărănească, Rebreanu se trăgea în ediţii de 2.000 exemplare, iar m Maramureş se mai ara cu plug de lemn. Erau, fireşte, consecinţele unui buget capitalist. Astăzi, academicianul Ştefan Milcu raportează Marii Adunări Naţionale că bugetul Academiei a fost în 1957 de trei ori mai mare decât în 1951 şi că în cursul acestui an numai institutele de ştiinţă vor primi un sprijin de 431 milioane, fără să mai socotim celelalte sume destinate înaltei instituţii de cultură. Astăzi, regiunea Constanţa, complet cooperativizată, are 5.140 de tractoare faţă de 119 cîte avea în 1938, iar­­ Regiunea Autonomă Maghiară va fi înzestrată conform prevederilor noului buget cu încă 6.000 tractoare peste cele existente, în timp ce regiunea Stalin are un volum bugetar de peste 500 milioane lei. Astăzi, bugetul asigurărilor sociale pe 1958 reprezintă un spor de 73 milioane faţă de cel de anul trecut, din care numai pentru organizarea odihnei oamenilor muncii sunt prevăzuţi 4.615.000 lei mai mult decât în bugetul expirat. Acestea sunt fireşte consecinţele unui buget socialist. Nu avem la îndemînă planurile bugetare ale editu­rilor, ale fondului plastic, ale caselor de creaţie ca să oglindim, oarecum la amănunt, eforturile pe care partidul şi guvernul le fac pentru sprijinirea literaturii şi artei în ţara noastră. Ele sînt uriaşe faţă de trecut şi confirmă pe deplin învăţătura marxist-leninistă că omul socialis­mului este, în primul rînd, omul culturii. In expunerea pe care tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut-o în şedinţa festivă a Marii Adunări Naţionale cu prilejul celei de a 10 aniversări a pro­clamării Republicii Populare Romíne, a enumerat o parte din realizările în curs pentru care se vor concentra în primul rînd resursele materiale și financiare ale statului. El a enumerat, printre altele: Uzina de celuloză din stuf care se construieşte in colaborare cu Republica De­mocrată Germană, Republica Cehoslovacă şi Republica Populară Polonă; uzina de produse sodice de la Govora; construcţia conductelor magistrale pentru transportul ga­zului metan la Satu-Mare, Timişoara, Arad, Iaşi, Galaţi, Brăila şi Bucureşti; uzina de clor, sodă caustică şi pro­duse clorurate din Moldova care va produce mase plastice necesare la confecţionarea unor obiecte de larg consum şi la fabricarea, în cantităţi importante, a fungicidelor şi insecticidelor necesare agriculturii. Este clar pentru oricine că, alături de sarcinile cul­turale, aceste mari sarcini naţionale ale industriei noas­tre nu se pot îndeplini cu nici un alt fel de buget decit cu un buget al păcii. Şi dacă este adevărată afirmaţia că orice buget are un aspect politic, atunci al nostru o ilustrează prin excelenţă. Da, este un buget care reflectă politica îm­inistări a culturii și a păcii. Prima sesiune tehnico-ştiinţifică organizată de cercul A. S. I. T. de la „Independenţa" (Urmare din pag. l-a) alte oraşe cercetau cu minuţio­zitate fiecare exponat, membrii cercului A.S.I.T. de la „Inde­pendenţa“ dădeau lămuriri su­plimentare, făceau consideraţii, căutînd să fie cit mai folositori vizitatorilor. Timpul a trecut pe nesimţite. Am păşit in sală. Scena, fru­mos pavoazată, impunea o at­mosferă de sărbătoare. Cind tov. ing. Ioan Berghezan, pre­şedintele cercului A.S.I.T. a­­ apărut in faţa microfonului, toate murmurele au încetat. „Pe baza directivelor Congresu­­­­lui al II-lea al P.M.R. şi a­­ sarcinilor trasate de Congresul I A.S.I.T. — a spus tov. Ber­ghezan — care au arătat im­portanţa covîrşitoare a creşterii productivităţii muncii în cel de-al doilea plan cincinal şi dornici de a contribui la pro­movarea tehnicii noi şi a teh­nologiei înaintate, cercul­­ A.S.I.T. „Independenţa“, la­­ iniţiativa organizaţiei de par­tid, a organizat o sesiune teh­­nico-ştiinţifică. Scopul sesiunii este acela de a atrage cadrele­­ de specialitate la studiul pro­blemelor legate de introducerea tehnicii noi, de perfecţionarea proceselor de producţie, de or­ganizarea ştiinţifică a produc­ţiei“. Pentru o cet mai bună des­făşurare a lucrărilor sesiunii, tov. Berghezan a propus apoi un prezidiu format din tov. Vaier Giurgiu, secretar al Co­mitetului orăşenesc de partid Sibiu, tov. Marin Untaru, din partea Comitetului regional P.M.R. Stalin, tov. ing. D. Golstein, delegat al Ministeru­lui Industriei Grele, tov. prof. dr. ing. Silviu Crişan, preşe­dintele filialei regionale A.S.I.T. Stalin, tov. conf. ing. Ioan Stănescu, de la Institutul poli­tehnic Oraşul Stalin, tov. ing. Gheorghe Petrescu, preşedintele filialei­­A.S.I.T. Sibiu, tov. Ro­­şian Gheorghe, din partea Comitetului de partid al uzinei „Independenţa“, tov. ing. Ioan Cosman, director tehnic al uzi- I nei, şi alţii. După citeva scurte urări de­­ succes rostite de tov. Golstein, Petrescu, Roşian şi Untaru, se­siunea a­ ascultat zece referate. TINEREŢEA SE AFIRMĂ O caracteristică a sesiunii tehnico-ştiinţifice organizată de cercul A.S.I.T. „Independenţa“, remarcată de toată lumea a fost promovarea cu încredere a cadrelor tinere. Majoritatea referenţilor au fost tineri ingi­neri veniţi din facultăţi (Vasile Cristuţ, Virgil Taus, Ioan Va­­siu, Mircea Breazu). Ei n-au dezminţit încrederea ce li s-a acordat, deoarece au prezentat în faţa sesiunii referate bune, documentate şi argumentate pe baza studiilor făcute în uzină, pe baza rezultatelor experienţe­lor efectuate de ei înşişi. In general toate referariie au sa­tisfăcut cerinţele unei sesiuni tehnico-ştiinţifice abordindi pro­blemele cele mai arzătoare ale uzinei „Independenţa“ şi c­are prezentau un interes pentru toate cadrele inginereşti din metalurgie din întreaga ţară. Primul referat , „Cubiloul cu trei rinduri de guri de vini" susţinut de tov. ing. Ioan Va­sut, a prezentat studiile in ve­derea modernizării cubilourilor cu două rinduri de guri de vini. Pe baza studiilor s-au refăcut, la uzina „Indepen­denţa", două cubilouri care obţin un randament de aproape 35% cu reducerea consumului de cocs de la 21% la 14% în medie. Tov. ing. Virgil Taus a pre­zentat studiile, încercările de laborator şi aplicaţiile în tur­nătoria uzinei a metodei „folo­sirii miezurilor şi formelor din amestecuri cu liant de sticlă solubilă întărite cu bioxid de carbon“. Metoda s-a aplicat ex­perimental la producţia de ar­mături, obţinindu-se o reducere a preţului de cost cu 3,1%. In problemele privind meto­dele de turnare şi mica meca­nizare la turnătorie a referat tov. maistru Niculae Işfan. El a trecut in revistă situaţia tur­nătoriei uzinei, reliefînd teh­nica înapoiată a muncii in a­­cest sector vechi, pînă in anii trecuţi. In ultimii doi ani acest sector a făcut progrese uimi­toare în privinţa introducerii tehnicii noi şi a perfecţionării procedeelor de muncă. Re­ferentul a menţionat meca­nizarea preparării pămintului (3 mori de tip Hammers), mecanizarea formării miezuri­lor la tuburi, mecanizarea formării la maşini (6 maşini de format pneumatice), meca­nizarea dezbaterii formelor cu vibratoare mecanice şi pneu­matice, trei poduri rulante etc. Cu privire la metodele noi de turnare, tov. Işfan a vorbit despre turnarea în cochile cu dispozitive mecanice de închi­dere şi extragere, turnarea in forme miez, turnarea în semi­­cochilă, turnarea de precizie şi turnarea centrifugală. Efectele tehnico-economice ale acestor mecanizări şi metode noi in turnare sunt: creşterea produc­tivităţii muncii cu 20—60% la diferite operaţii, iar pe turnă­toria mică cu 50%. Un referat interesant şi bine documentat au prezentat tov. ing. Zaharie Ţichindeleanu şi ing. Gheorghe Zeck privind tur­narea centrifugală a tuburilor. Autorii au arătat realizările pe plan internaţional şi studiile în vederea introducerii turnării centrifugale a tuburilor la­ u­­zina „Independenţa“. Au pre­zentat încercările şi rezultatele practice obţinute prin metoda centrifugală de turnare cu jgheab scurt în forme căptuşite cu amestec de formare pe bază de nisipuri şi in forme căptu­şite cu amestec de formare pe bază de răşini sintetice. De asemenea, s-a prezentat pro­iectul centrifugei şi rezultatele: turnarea in ziua de 27 decem­brie a trei tuburi care pot fi văzute la expoziţia tehnică. Metoda de calcul aplicată la forjarea pieselor in matriţă a constituit obiectul referatului tov. ing. Vasile Tăpălagă. In acest referat s-a arătat metoda de calcul care se aplică in prezent la matriţarea pieselor privind determinările parame­trilor de calcul, dimensionarea materialelor şi operaţiile de preforjare, calcularea lucrului mecanic de forjare şi alegerea utilajului necesar cit şi dimen­sionarea matriţelor. S-au pre­zentat nomograme pentru sim­plificarea calculelor şi s-au arătat rezultatele obţinute: re­duceri de consumuri specifice de 5—30% la reperele impor­tante matriţate ale utilajelor pneumatice respectiv circa 3.000 kg oţel lunar. Competent şi documentat, tov. ing. Mircea Breazu a fă­cut consideraţiuni generale asu­pra sudurii automate şi avan­tajele ei faţă de sudura ma­nuală. A arătat pregătirile şi incercările premergătoare intro­ducerii sudurii automate la uzina „Independenţa“ la grin­zile de poduri bascule şi re­zervoare. In ultima parte a re­feratului a evidenţiat realiză­rile de la uzina „Independen­ţa“ şi extinderea pe viitor a sudurii automate la rezervoa­rele cilindrice, la cusăturile circulare cu ajutorul unor in­stalaţii ce se găsesc în execu­ţie. Pînă in prezent, producti­vitatea muncii la producţia la care s-a aplicat sudura auto­mată a crescut cu 325%, con­sumurile de materiale s-au re­dus cu 32%, iar consumul de energie electrică a scăzut cu 41,7%. La tribună a urcat apoi tot­. Maxim Nagy care a prezentat studiile şi cercetările pentru ameliorarea caracteristicilor pompelor de vid şi a suflantelor. După analizarea factorilor care influenţează ca­racteristicile, s-au prezentat ur­mătoarele rezultate: la pom­pele de vid „VIL-1“ creşterea debitului de la 150 mfloră la 210 m floră, scăderea consumu­lui de energie de la 7,65 Kw la 5,5 Kw şi creşterea randa­mentului volumetric de la 0,53 la 0,75. Acelaşi lucru la pom­pele „VIL-2“ şi „VIL-3“. La suflanta S.R.L. reducerea con­sumului specific de energie cu 41% şi creşterea randamentu­lui volumetric de la 0,59 la 0,82. Referatul privind studiul in­troducerii măsurării cu aparate pneumatice a alezajelor la fa­bricaţia uneltelor pneumatice a fost susţinut de tov. ing. Vasile Cristuţ. El a prezentat descrie­rea constructivă şi funcţională a acestor aparate, categoriile de aparate, domeniile de utili­zare, precum şi modul de de­terminare a diagramelor de eta­­lonare a aparatelor în funcţie de ajutajele cele mai indicate toleranţelor la fabricaţia uneltelor pneumatice. Tov. ing. Alexandru Miu­­lescu a prezentat un referat privind metoda de determinare a nomogramelor maşinilor şi a calculării timpilor de lutru. A prezentat de asemenea nomo­­gramele celor mai folosite ma­şini din uzină şi anume strun­gul „Rangheţ", maşina de fre­zat „Csepel“ şi maşina de gău­rit radială RF 2 B. Ultimul referat a fost al tov. Ilie Buta care a scos in relief influenţa sistemului îmbunătă­ţit de salarizare şi normare a muncii asupra indicilor de plan. Rezultatul aplicării aces­tui sistem a fost: realizarea normelor 107—116% şi creşte­rea productivităţii pe leu sa­lar de la 5,87 la 6 lei, adică cu 22,1%. Tovarăşii care au luat cu­­vintul la discuţii au reliefat importanţa covîrşitoare a aces­tei sesiuni care a deschis dru­mul unei noi şi eficace forme pentru cercurile A.S.I.T. în ve­derea atingerii scopurilor pro­puse de aceste cercuri. Curajul şi îndrăzneala de care a dat dovadă cercul A.S.I.T. de la „Independenţa", prin organizarea unei sesiuni tehnico-ştiinţifice, străduinţa referenţilor de a cuprinde sub toate aspectele proble­mele luate în dezbatere, nive­lul ridicat al desfăşurării lu­crărilor, toate acestea sunt me­rite de necontestat care au ridicat prestigiul uzinei, al colectivului ei, in ochii nu numai a sibienilor, a oameni­lor de specialitate, ci şi a ţării întregi. Pentru că la a­­ceastă sesiune au fost pre­zenţi delegaţi ai majorităţii filialelor A.S.I.T. din ţară, de­legaţi a numeroase întreprin­deri metalurgice care au luat notă de succesul primei sesi­uni tehnico-ştiinţifice din ora­şul nostru. Un aspect demn de remar­cat este colaborarea care s-a întrevăzut pe tot parcursul desfăşurării sesiunii între or­ganizaţiile de masă A.S.I.T., sindicat, U.T.M., sub condu­cerea organizaţiei de partid, colaborare intre cadrele teh­nice în vîrstă şi cele mai ti­nere, lipsite încă de experi­enţă. Colaborarea­ aceasta a fost unul din factorii care au contribuit la succesul aces­tei sesiuni. In cuvintul lor, tov. Giurgiu Vaier, Golstein, şi Crişan au felicitat organi­zatorii sesiunii, scoţind în re­lief măreţia evenimentului şi faptul că sesiunea reprezintă un început promiţător pe li­nia adincirii studiilor şi cer­cetărilor în uzina „Indepen­denţa“. Scopul propus de organi­zatorii acestei sesiuni — acela de a mobiliza masa mare de tehnicieni şi ingineri ai uzinei (peste 250) la studierea şi re­zolvarea unor probleme difi­cile manifestate in procesul de producţie, acela de a specia­liza cadrele tehnico-inginereşti pe probleme şi mai ales acela de a crea condiţii ciştigării unei temeinice experienţe a cadrelor tinere intr-un timp scurt — a fost în bună parte atins. Dir­ lucrările sesiunii s-a desprins în acelaşi timp necesitatea organizării in viitor a unor sesiuni tehnico-ştiinţi­fice periodice şi în special pe anumite probleme, ceea ce ar asigura o vie frămintare şi dezbatere a temelor, o conclu­zie ştiinţifică bună, de m­ult nivel. Mergind pe drumul deschis de prima sesiune tehnico-şti­inţifică organizată de cercul A.S.I.T. „Independenţa“, teh­nicienii şi inginerii, sub con­ducerea organizaţiei de partid, vor obţine noi succese in­tro­ducerea în viaţă a hotăririlor Congresului al doilea al par­tidului privind creşterea pro­ductivităţii muncii şi reduce­rea preţului de cost pe baza introducerii tehnicii noi şi a tehnologiei înaintate. Ing. C-TIN HOCIOTĂ In clișeu: Ing. loan Vasiu, citind referatul. In clișeu: Un aspect din sală în timpul sesiunii. ŞANTIER CULTURAL # Secţia germană a Tea­trului de Stat din Sibiu re­petă cu asiduitate piesa „Ul­ciorul sfărîmat“ de romanti­cul german Heinrich von Kleist, în regia lui Karl Fritz Eitel. Rolurile principale sunt interpretate de Ursula Arm­­bruster, Alfons Kolowrat, Florian Dorwagen şi alţii. Piesa va fi montată nu­mai într-un singur act, aşa cum dorea autorul şi nu în trei, aşa cum i-a fost repre­zentată la Weimar de către Goethe, pe cînd Kleist încă trăia. Premiera va avea loc în seara zilei de 9 ianuarie. # Ansamblul artistic al fabricii „Steaua roşie“ pre­găteşte un spectacol de re­vistă intitulat „Parada ste­lelor“. Cele două acte cu­­prinzînd 30 de tablouri, uti­lizează pe parcursul lor toa­te elementele înzestrate ale ansamblului în vederea rea­lizării unui spectacol omo­gen şi de calitate. * „Penthesilea“, tragedia marelui scriitor german Heinrich von Kleist, contem­poranul şi emulul lui Goethe, va vedea lumina tiparului şi probabil şi a rampei, în traducerea poetului sibian Radu Stanca. Primele sute de versuri au şi fost tălmă­cite, dar lucrarea va necesi­ta mai multe luni pentru a fi terminată.

Next