Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)

1959-01-04 / nr. 2887

Dom­braşul­ Spre Son ulIni©sitru Au dezbătut planul de producţie pe anul 1959 Zilele trecute, la întreprinderea „Firul roşu“ Talmaci, a avut loc dezbaterea planului de producţie pe anul 1959. In lumina documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii de aci s-au angajat de a îndeplini şi depăşi sarcinile de plan, de a munci cu tot elanul pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Muncitoare fruntaşe ca Ghiş Florica, Bir­san Eugenia, Matei Ecaterina şi altele, din cadrul secţiei de răsucit, s-au angajat să depăşească planul de producţie cu 3 la sută şi de a reduce simţitor deşeurile şi rebutu­rile, dînd produse de cea mai bună cali­tate. De asemenea, în numele mecanicilor din aceeaşi secţie, tov. Avrămu­ţ Vintu şi-a luat angajamentul de a se îngriji în permanenţă de buna funcţionare a maşinilor. TÖRÖK IOSIF, coresp. mb lm ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVI — Nr. 28871 Duminică, 4 ianuarie 1959 ■ppagini — 20 bani Din succesele muncitorilor de la fabrica „Record" încă la data de 15 decembrie 1958 colec­tivul fabricii „Record“ a raportat orga­­­­nelor de partid şi de stat îndeplinirea pla­­­­nului anual de producţie. De atunci şi pînă­­ în prezent, colectivul a continuat întrecerea socialistă pentru a obţine noi succese în I producţie. Prin munca lui însufleţită, de la I data îndeplinirii planului şi pînă la 30 de­­­­cembrie, s-au realizat peste plan, la cără- I mizi normale de construcţii în echivalenţe 336.000 bucăţi, din care se pot construi­­ 1 1 case individuale. La acest succes a con- t tribuit pe lingă munca harnicului colectiv şi introducerea unei linii noi tehnologice în urma căreia productivitatea muncii la fabri­carea cărămizilor a crescut cu aproximativ 4 la sută. S-au realizat de asemenea peste plan 97.000 bucăţi ţigle de ciment şi 3.000 cahle de teracotă. O contribuţie importantă la aceste succese au­­brust­ muncitorii fruntaşi Mariş loan, Seceleanu loan, scoţători de cărămizi din cuptor, Ciorbă Stana, fasonatoare de plăci şi Brodea Maria, preparatoare de angobă. Zile record In cadrul sesiunii Sfatului popular comunal Avrig, ca­re s-a ţinut în ziua de 27 decembrie 1958, după închi­derea ordinei de zi, depu­taţii au propus ca zilele de 29 şi 30 decembrie să fie de­clarate zile record, pentru transportul pietrişului pe drumul Săcădate, considerîn­­du-se contribuţie în muncă pe anul 1959, în zilele respective 226 de atelaje au transpor­tat 452 metri cubi pietriş, în fruntea acestei acţiuni s-au situat membrii de par­tid Oprişcan Ioan şi Oancea Ioan, precum şi deputaţii David Pantilimon, Coţofană Gheorghe şi alţii. BLANARU GHEORGHE coresp. CONTRACTĂRI IN CONTUL ACESTUI AN Cunoscînd rolul deosebit de immn^riinf­or- rare-­ iu contractările de produse agricole, in dezvoltarea schimbului dintre oraș şi sat, precum și la crearea fondului central al statului, sub îndrumarea comitetului comunal de partid din Ocna Sibiului, a fost întreprinsă, prin echipe de agitatori, o vie acţiune de popularizare a avantajelor ce le pot ob­ţine contractanţii. Munca politică desfăşurată a dat rezultate mulţumitoare. Pri­ma care a răspuns la aceste acţiuni a fost G.A.C., care a contractat: 15.000 kg grîu, 1.000 kg porumb, n.oookg orz şi 1.500 kg floarea soa­relui. Urmînd exemplul colecti­viştilor, 446 familii de ţărani muncitori cu gospodărie in­dividuală au contractat ur­mătoarele cantităţi de pro­duse agricole: 32.475 kg grîu, 39.830 kg porumb, 7.250 kg orz şi 3.500 kg floa­rea soarelui. Exemple dem­ne de urmat in această di­recție constituie Corbaci Ioan, Dragoman Lazăr, ca­re au contractat: primul, 100 kg grîu şi 100 kg po­rumb, iar al doilea, 200 kg grîu şi 200 kg porumb. ANGELA BUHAESCU, coresp. Una din fruntaşele fabricii „Victoria" în sala de uns a fabricii „ Victoria“ din Sibiu dom­neşte o curăţenie exempla­ră. Pereţii îmbrăcaţi în fa­ianţă, luciul alb şi sclipitor al maşinilor îmbinate cu mirosul plăcut al napolita­nelor creează o atmosferă îmbietoare. Aici se duce lupta pentru produse de bună calitate şi pentru de­păşirea normei. Printre alte muncitoare se remarcă în mod deosebit Constantin Ema care, în cursul lunii de­cembrie şi-a depăşit în medie norma cu 15 la sută. Pom de iarnă Bradul pare­ un candelabru dăltuit de-un meşter faur. In rochiţe de lumină becurile ridi şi ard Şi din bolţi, păduri deştele, au pornit să ningă aur Spre festivul pom de iarnă răsărit la bulevard. Din oglinzi ţişnesc spre oameni lungi puzderii de lumină. Uite lebede ca neaua şi păpuşi şi clovni sărmani Şi în cer, cu un luceafăr, luna pentru noi închină Şi prin noapte ne şopteşte: „Dragi prieteni la mulţi ani“. ADRIAN MUNŢIU Construcţii de locuinţe ieftine şi de bună calitate In centrul preocupării par­tidului nostru stă ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Oamenilor mun­cii din ţara noastră li se creează, pe zi ce trece, con­diţii tot mai bune de muncă şi de viaţă. Unul din principalele obiec­tive în această privinţă îl constituie darea in folosinţă de noi clădiri şi spaţii de locuit. Numai in ultimii ani, în oraşul Sibiu s-au construit 118 apartamente prin credite acordate de stat cu o supra­faţă locuibilă de 7.000 m. p, iar din fondurile întreprin­derilor s-au construit 11 blocuri muncitoreşti, cuprin­­zînd 74 apartamente cu o suprafaţă locuibilă de 4.600 m. p. De asemenea, întreprinde­rea orăşenească de locuinţe şi localuri, prin amenajări, restructurări sau etajeri, a mărit spaţiul locuibil existent cu un număr de 454 aparta­mente ce însumează o supra­faţă de aproape 20.000 m. p. Populaţia oraşului nostru a crescut rnst, mul­t mai mult atingind azi aproape o sută de mii de locuitori, iar rit­mul de construcţii nu a fost în pas cu această creştere. Cunoscînd cerinţele de spa­ţiu, Comitetul orăşenesc de partid, în lumina hotărîrilor Congresului al II-lea al P.M.R. şi a sarcinilor puse de Ple­nara C.C. al P.M.R. din no­iembrie 1958, a studiat posi­bilităţile de rezolvare ale a­cestei importante probleme, luind o serie de măsuri me­nite să îmbunătăţească în scurt timp condiţiile de lo­cuit a celor ce muncesc. In acest scop, 22 de fa­brici au depus Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc pe anul 1958, suma de 2.352.077 lei din fondul întreprinderii. Dintre acestea, cele mai mari sume le-au de­pus întreprinderile „Elastic“ (668.358 lei), „Metalurgica“ (658.545 lei), Iprofil „Repu­blica“ (212.000 lei) şi altele. Pentru anul în curs, ţinîn­­du-se­­ cont de îndeplinirea planurilor de producţie şi de formarea fondului întreprin­derii, 23 întreprinderi vor depune pentru construirea de locuinţe suma de peste 5.700.000 lei, dintre care nu­mai uzina „Independenţa“ va da 2.740.000 lei, iar „Balan­ţa“ aproape 700.000 lei. Cu sumele ce s-au depus pînă în prezent şi cu cele ce se vor depune în cursul acestui an, sădindu-se la peste opt milioane, comitetul exe­cutiv al Sfatului popular o­­răşenesc va construi in cursu anului curent peste 200 apar­tamente. Pentru ca un apartament construit să nu depăşească suma de 40.000 lei, comite­tul executiv a luat o serie de măsuri: asigurarea şantie­relor cu materiale de con­strucţii din sursă locală, efec­tuarea muncilor necalificate prin contribuția voluntară a (Continuare in pag. 2-a) Cea de-a doua sesiune tehnico-ştiinţifică organizată de cercul A.S.I. T. de la „Independenţa“ A trecut un an de la pri­ma sesiune tehnico-ştiinţifi­­că organizată de cercul A.S.I.T. de la „Independen­ţaSuccesul obţinut atunci, la prima sesiune, a adus cer­cului A.S.I.T. din uzină răs­plata unei munci plină de abnegaţie şi avînt, şi meri­tul de a fi iniţiatorul a­­cestei forme superioare în activitatea cercurilor A.S.I.T. Popularitatea de care s-au bucurat în întreaga ţară, lu­crările sesiunii, interesul viu cu care au fost ele ur­mărite au stimulat şi au în­sufleţit corpul de ingineri şi tehnicieni din uzină. Ho­­tărîţi să-şi aducă aportul la, promovarea tehnicii noi şi tehnologiei de mare produc­tivitate, inginerii şi tehni­cienii uzinei „Independen­ţa“ şi-au continuat şi in anul igşi cercetările ştiinţi­fice. Rodul muncii lor a făcut obiectul celei de-a doua sesiuni tehnico-ştiinţi­­fică, care a avut loc în zilele de 27-28 decembrie igş8 în sala clubului „In­dependenţa“. Sesiunea a fost închinată celei de-a unsprezecea aniversări a R.P.R. şi s-a desfăşurat in lumina sarcinilor importante stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 19­98, înainte de începerea lu­crărilor sesiunii, delegaţii şi invitaţii altor cercuri A.S.I.T. din ţară au vizitat expozi­ţia organizată în holul clu­bului, cuprinzînd machete ale produselor uzinei, unele inovaţii mai importante, grafice cu rezultatele obţi­nute în activitatea uzinei în ultimii ani, precum şi ma­terializarea cercetărilor pre­zentate la sesiune. Deschizînd cea de-a doua sesiune tehnico-ştiinţifică, tov. ing. Ioan Berghezan, preşedintele cercului A.S.I.T. „Independenţa“, a arătat că, pe baza directivelor Con­gresului al 11-lea al P.M.R. şi din dorinţa de a contri­bui la promovarea tehnicii noi şi tehnologiei de mare productivitate, cercul A.S.I.T. din uzină, condus şi îndrumat de organizaţia de partid, a organizat şi a con­vocat această sesiune tehnico­ştiinţifică. Lucrările prezen­tate oglindesc interesul ca­drelor de ingineri şi tehni­cieni pentru studiul proble­melor legate de buna desfă­şurare şi perfecţionare a pro­ducţiei. De asemenea, vorbi­torul a subliniat faptul că pe baza hotărîrilor luate de organizaţia de partid din uzină, cercul A.S.I.T. în anul 19­98 şi-a desfăşurat ac­tivitatea sa tehnico-ştiinţifi­că în deosebi în direcţia introducerii tehnicii noi, a organizării ştiinţifice a pro­ducţiei. De pildă, prin ex­tinderea metodei sudurii automate, care a constituit subiectul unui referat la pri-Ceea ce a reieşit, cu deo­sebită putere în evidenţă, în actuala sesiune a fost răs­punsul practic pe care l-au dat cele mai multe din re­feratele prezentate, proble­melor importante legate de procesul de producţie. Stu­diind cu atenţie aspectele pe care le ridica sectoarele lor la sesiune, a crescut pro­ductivitatea muncii la sudu­ra automată cu 300 la sută, iar în urma studiului pre­zentat de tov. Nagy Maxim privind perfecţionarea con­strucţiei pompelor şi suflan­­telor, performanţa acestora a crescut. In continuarea sesiunii, tov. director al uzinei, Ioan Meţiu, tov. secretar al Co­mitetului orăşenesc de par­tid Sibiu, Petru Ivănici, şi tov. profesor dr. ing. Silviu Crişan au adresat oaspeţi­lor saluturi de bun venit, urînd lucrărilor sesiunii suc­ces deplin, după care a ur­mat prezentarea celor 9 re­ferate­ de muncă în activitatea de zi cu zi, referenţii şi-au orientat cercetările tocmai spre acele teme a căror re­zolvare trebuia să aducă un folos practic şi imediat uzi­nei. Folosind o bogată bi­bliografie de specialitate şi avînd asigurat un larg con­­(Continuare in pag. 2­ a) îmbinarea teoriei cu practica şi cercetarea tehnico-ştiinţifică — baza muncii creatoare

Next