Flacăra Sibiului, 1960 (Anul 17, nr. 2292-3094)

1960-01-09 / nr. 2992

ÎNTOCMIREA dărilor de seama în G.A.C. Peste cîteva zile, în cadrul gospodăriilor a­­gricole colective vor avea loc adunările gene­rale pentru prezentarea dărilor de seamă şi, acolo unde este cazul, pentru alegerea con­siliului de conducere. In viaţa colectiviştilor acest eveniment este deosebit de important. Cu această ocazie în fiecare G.A.G. se face un bilanţ al realizărilor, un bilanţ al înain­tării pe drumul făuririi unui trai mai îmbel­şugat. Pentru ca adunările generale să dezbată la un înalt nivel întregul complex al probleme­lor fiecărui sector din componenţa gospodă­riei este necesar ca dările de seamă să fie întocmite cît mai bine, să cuprindă aspecte pozitive şi negative ale muncii depuse în toate campaniile, începînd de la însămînţări pînă la recoltări şi valorificări. La întocmirea dării de seamă trebuie să-şi aducă contribuţia nu numai membrii consiliu­lui de conducere, ci toţi brigadierii şi şefii de echipe şi chiar şi unii colectivişti cu mai mul­tă experienţă, care cunosc în amănunt sec­toarele de activitate ale G.A.C. In primul rînd darea de seamă trebuie să oglindească înde­plinirea sarcinilor de plan. Să se analizeze fiecare sector în parte, să se arate producţiile planificate şi cele realizate efectiv. In cazul în care aceste producţii n-au fost realizate să se scoată în relief cauzele, să fie criticaţi cu asprime brigadierii, consiliul de conducere, inginerul agronom îndrumător şi toţi cei ce se fac vinovaţi de nerealizarea producţiei pla­nificate. De exemplu, darea de seamă a con­siliului de conducere din G.A.C. Şura Mare trebuie­­­apărat să analizeze în profunzime cauzele Slabei producţii la sfeclă de zahăr. Se ştie că media pe raion a acestei culturi depă­şeşte 25.000 kg la ha, în timp ce colectiviştii din Şura Mare n-au obţinut decit circa 17.000 kg. N-au fost cauze obiective cum încearcă să susţină unii conducători din această gospodă­rie, ci pur şi simplu compromiterea culturii pe unele suprafeţe care a făcut ca media pe întreaga cultură să scadă pînă la cifra ară­tată. Colectiviştii din Şura Mare, în special membrii şi candidaţii de partid, trebuie să ia o atitudine hotărîtă faţă de cei vinovaţi de această stare de lucruri. In cadrul G.A.C. din Tălmaci şi Glîmboaca (Continuare în pag. 4-a) Colectivul fabricii I.M.C.C. a pornit încă din primele zi­le ale acestui an cu un nou avînt în muncă. In secţia conserve brigăzile au început întrecerea socialistă şi numai în zilele de 4 şi 5 ianuarie au dat peste plan 2.300 cutii conserve. Dintre cele trei bri­găzi ale secţiei cea mai har­nică s-a dovedit a fi cea con­dusă de Căpudeanu Veturia. In clişeu: Aspect de la secţia conserve a I.M.G.C., unde lucrează brigada condusă de tovarăşa Căpudeanu Veturia. Proletari ■‘ciif'tmte ţările, uniţi-văl ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVII — Nr. 2992 Sîmbătă, 9 ianuarie 1960 4 pagini — 20 bani Contribuţie la formarea fondului central al statului In cinstea Conferinţei raionale de partid, organizaţiile de partid, sfatu­rile populare şi cooperativele de apro­vizionare şi consum din raionul nos­tru, au obţinut primele succese In a­­tragerea unităţilor socialist-coopera­­tiste şi a ţăranilor cu gospodărie in­dividuală de a contracta produse cu statul. Astfel, pină in ziua de 6 ia­nuarie a.c. a fost contractată canti­tatea de 288.000 kg griu. Cele mai mari cantităţi de griu au fost contractate de către gospodăriile agricole colective, printre care cea din Noul, 40.000 kg, din Şura Mare 17.000, şi altele. Şi majoritatea înto­vărăşirilor agricole inţelegînd avan­tajele ce le prezintă încheierea con­tractelor s-au obligat să dea statului din producţia acestui an însemnate cantităţi de griu: Cornăţel (28.000 kg), Nucet (21.000 kg), Topîrcea (21.500 kg). Cantităţi însemnate de cereale au contractat şi ţăranii muncitori cu gos­podării individuale din comunele Ocna Sibiului şi Poplaca. St întăceşti întovărăşirea „7 Noiembrie“ du Aud. Intr-o recentă adunare generală, întovără­­şiţii din Avrig au primit în rîndurile lor peste cincizeci de familii de ţărani muncitori. La îndemnul comuniştilor David Pantilimon şi Oprişcan Ioan, întovărăşiţii din Avrig au repartizat apoi culturile destinate lărgirii fon­dului de bază. Ei au rezervat 2 ha pentru grădina de zarzavaturi şi 5 ha pentru cultura sfeclei de zahăr. în vederea obţinerii unor recolte bogate întovărăşiţii din Avrig au transportat peste 100 tone gunoi de grajd pe tarlalele lor. Perspectivele ce se deschid în acest an au început promițător. GH. BLANARU, coresp. Mai mult lapte oamenilor muncii Datorită bunei îngrijiri şi furajări ra­ţionale a vacilor, în ultimul timp la G.A­ S­­Cristian producţia de lapte a crescut sim­ţitor. Astfel, de la 7 litri lapte cit se ob­ţinea zilnic pe cap de vacă furajată la începutul trimestrului IV 1959, s-a ajuns la 9,2 litri. Aceasta dovedeşte că aici există toate posibilităţile ca în cursul anului curent să se obţină o producţie sporită de lapte. Sectorul zootehnic va fi completat cu 200 vaci şi 4000 o­. L. VASILESCU, coresp. Succesele îmboldi în munca dre viilor De curînd în întreprin­derea noastră s-a încheiat acţiunea de analizare a rea­lizării planului pe 1959 şi dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1960. Această dez­batere, care a avut loc în cadrul adunării generale a organizaţiei de partid, a adunărilor sindicale pe în­treprindere, pe şantiere şi la punctele de lucru a scos în evidenţă frumoasele succese obţinute în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan în anul trecut şi hotă­­rirea fermă a colectivului de muncitori şi tehnicieni de a îndeplini şi depăşi sarcinile planului pe anul curent. Datorită elanului patriotic al muncitorilor şi tehnici­enilor noştri, mobilizaţi în permanenţă de comunişti, planul producţiei de bază pe anul 1959 a fost realizat 100°­ o, productivitatea mun­cii crescînd cu 6%, faţă de cea planificată. Sarcina de reducere a preţului de cost a fost realizată cu 195°/o, be­neficiul întreprinderii depă­şind pe cel planificat cu 21%. Demn de remarcat este şi faptul că la linia de 110 KV Bărbăteşti-Craiova s-a obţinut o viteză de exe­cuţie de circa 1,1 km pe zi gata de recepţie cu un preţ de cost scăzut. La obţinerea tuturor acestor succese şi-au adus o substanţială contri­buţie tov. Ioan Trifu, Javla Pompei, Uhr Ioan, Moagă Gheorghe, Kroner Carol şi alţii. Discuţiile purtate de co­lectivul nostru în jurul ci­frelor de plan pe anul 1960 au dus la concretizarea unui valoros plan de măsuri tehnico-organizatorice, pre­cum şi la un angajament anual de 2 milioane lei eco­nomii. Printre cei care şi-au luat angajamentul de a rea­liza economii amintim pe tov. Suraru Sabin, tehnician, care s-a angajat să realizeze 20.000 lei economii în cursul acestui an, tov. Marcu Va­lentin, inginer, 40.000 lei, tov. Ciuberea Ioan, munci­tor, 2.000 lei. Hotărîrea cu care munci­torii şi tehnicienii noştri au pornit la lucru în primele zile din acest an şi rezulta­tele acestor prime zile con­stituie o chezăşie că aceste angajamente vor fi realizate şi chiar depăşite. ing. ION JIU director al I.C.M.E. nr. 5 Sibiu SfWAAW«*AWWWWS^AfVW>AVyWWWVWyS^WWVvwvWWV VACANŢA PLĂCUTĂ Propunîndu-şi să creeze ele­vilor o vacanţă cît mai plă­cută şi instructivă, cadrele di­dactice din Şcoala elementară de 7 ani numărul 12, au de­pus eforturi zi de zi în toată durata vacanţei. Şi strădaniile lor n-au fost zadarnice. Elevii au vizionat în colectiv piesele de teatru „Liubov Iarovaia“ şi „Suflete tan“, precum şi filmul „Pagini de vitejie“. Pe mar­ginea acestor spectacole şco­larii vor face recenzii in ca­drul orelor educative şi în şedinţele detaşamentelor de pionieri. Multe impresii noi şi puter­nice au cules elevii noştri în urma vizitelor făcute la Iprofil „Republica“, muzeul de istorie naturală şi orăşelul copiilor. O amintire de neuitat cred că va rămîne seara de anul nou cînd două echipe de elevi au mers cu pluguşorul pe la casele părinţilor fruntaşi în producţie şi cadrelor didactice. La carnavalul pionierilor, or­ganizat de Casa pionierilor la Şcoala medie nr. 5, elevii au petrecut o seară minunată. PAN Al T MANTA, coresp. Serbarea Pomului de iarnă la şcoala medie dlin Sălişte In sala festivă a Şcolii me­dii din Sălişte a avut loc de curînd carnavalul pionierilor şi şcolarilor. In jurul pomului frumos împodobit pionierii au stat de vorbă cu „Moş Geri­­lă", care a împărţit din da­rurile lui 15 uniforme şcola­re pentru fetiţe şi băieţi, pre­cum şi 250 pachete cu bom­boane şi dulciuri. Pionierii şi copiii grădiniţei au întîmpinat pe „Moş Gerilă" cu poezii, cîntece precum şi cu angaja­mentul că vor fi mai cuminţi şi mai sîrguincioşi. A urmat apoi tradiţionalul carnaval. TRICOTERA HARNICĂ încă din primele două zile ale acestui an, tricotera Duţă Elisabeta de la secţia a II-a a fabricii „7 Noiembrie“ a reuşit să-şi depăşească planul în medie cu 16,50%. Aportul ei însă nu se limitează doar la depă­şirea planului. Frămîntările şi preocupările ei au dus-o la aplicarea unei inovații care înlă­tură pătarea ciorapilor cu ulei, realizînd astfel cu 15% mai multe produse de calitatea I-a. ÎN FOTOGRAFIE: Muncitoarea Elisabeta Duţă lucrînd la maşinile de tricotat ciorapi. Angajamente patriotice Cu ocazia analizei îndeplinirii planului de producţie pe anul 1959 şi a dezbaterii cifrelor de plan pe anul curent, muncitorii şi tehni­cienii întreprinderii de gospodărie orăşenească din Sibiu, mobilizaţi de organizaţia de partid, şi-au luat angajamente patriotice de a da patriei noi economii şi de a depăşi sarcinile de plan ce le re­vin. De exemplu, tov. Luca Sorin, tehnician, şi tov. Ioan Horvath, inginer, care au realizat în anul trecut peste 15.000 lei economii, s-au angajat ca în 1960 să reali­zeze cîte 25.000 lei fiecare. Frun­taşii în producţie Grigore loan de la atelierul de fierărie, Gohl Gü­nther, electrician auto, Draşo­­veanu loan, sudor, şi mulţi alţii care, şi-au depăşit pe 1959 anga­jamentul de 1.000 lei s-au angajat să facă în acest an economii şi mai însemnate prin recondiţiona­­rea pieselor vechi, prin utilizarea cu grijă a materialelor, făcînd tot­odată reparaţii de bună calitate. ALEXANDRU MORARU, coresp. voluntar Transportă gunoiul de grajd la cîmp In aceste zile de iarnă, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospo­dărie individuală profitînd de timpul favorabil şi de drumurile bune execută transportul gunoiului de grajd la cîmp. Pînă în pre­zent, colectiviştii din satul Ruşi au transportat peste 1.000 tone gunoi pe care l-au aşezat în grămezi la capătul locurilor, care ur­mează să fie îngrăşate. Cantităţi apreciabile de gu­noi de grajd au transportat de asemenea colectiviştii din Slimnic, Şelimbăr, Roşia şi Şura Mică. Dintre întovărăşiţi, frun­taşi în această acţiune sunt cei din comuna Topîrcea care, pînă la data de 6 ia­nuarie, au transportat la cîmp peste 1.300 tone gunoi de grajd.

Next