Flacăra Sibiului, 1961 (Anul 18, nr. 3095-3198)

1961-07-22 / nr. 3152

Activitatea culturală în timpul verii Lunile de vară constituie pentru oamenii muncii de la sate o perioadă de intensă activitate pe ogoare. Obiecti­vul principal al activităţii cultural-educative pe care că­minele culturale, bibliotecile, colţurile roşii din gospodă­riile agricole colective, sta­ţiile de radioamplificare sunt chemate să o desfăşoare în această perioadă, trebuie să fie sprijinirea campaniei de recoltare şi treieriş. Necesi­tatea executării în timp util şi în bune condiţiuni a lu­crărilor agricole, combaterea unor practici învechite în executarea acestora (utilizînd îndeosebi brigăzile artistice de agitaţie, gazetele de pe­rete) trebuie să constituie o preocupare permanentă. Ac­ţiunile ce se organizează tre­buie să aibă un caracter con­vingător şi mobilizator, să urmărească rezultate practice imediate. Pentru buna reuşită a campaniei agricole de vară, un rol deosebit de important îl au în unităţile socialiste din agricultură întrecerile în­tre brigăzi şi echipe. Activiş­tii culturali, prin mijloacele ce le stau la îndemînă, — grafice, diagrame — trebuie să urmărească în permanen­ţă întrecerile, să popularize­ze prin gazetele de stradă, gazetele de arte, panouri, lo­zinci, prin foi volante, bri­găzile artistice de agitaţie, rezultatele fruntaşilor, rea­lizările obţinute zi de zi de oamenii muncii de pe ogoare, să combată şi să satirizeze atitudinile de delăsare, ne­glijenţă şi risipă. Perioada recoltatului şi treierişului aduce cele mai convingătoare dovezi pentru ţăranii muncitori asupra su­periorităţii agriculturii socia­liste. De aceea, recoltele spo­rite din gospodăriile agri­cole colective, trebuie larg popularizate în rîndul în­­tovărăşiţilor şi ţăranilor cu gospodării individuale. In acest scop trebuie să fie folosite panourile com­parative, expoziţiile cu pro­duse agricole, convorbirile întovărăşiţilor şi ţăranilor cu gospodărie individuală cu colectiviştii, brigadierii, pre­şedinţii gospodăriilor agri­cole colective, inginerii agro­nomi. Este necesar ca în a­­ceastă perioadă să se folo­sească mijloace şi forme de activitate diferite de celelal­te perioade ale anului. In lu­nile de vară, fără să se re­nunţe la activitatea în săli, sînt specifice formele de ac­tivitate în aer liber, la locul de muncă. Un accent deosebit trebuie pus pe organizarea serbării recoltelor, festivităţi deveni­te tradiţionale în G.A.C. Pro­gramele cultural-artistice pre­zentate cu această ocazie tre­buie să creeze prin conţinu­tul lor o atmosferă de entu­ziasm, să mobilizeze toate forţele pentru buna reuşită a lucrărilor următoare. Colec­tivele de creaţie ale cămine­lor culturale din Şura Mare, Slimnic, Tălmaci şi Cristian lucrează deja la redactarea textelor de brigadă pentru serbarea terminării secerişu­lui şi treierişului. Este nece­sar ca asemenea manifestări să fie organizate şi la sfîrşi­­tul campaniei agricole de toamnă pentru popularizarea rezultatelor obţinute. In timpul campaniei, zilele de duminică trebuie să fie folosite pentru odihnă şi dis­tracţie în care să se prezinte în faţa oamenilor muncii bo­gate şi variate programe cul­tural-artistice. La realizarea acestora pot contribui forma­ţiile instrumentale, brigăzile artistice de agitaţie, echipele de dansuri, soliştii vocali, in­strumentiştii şi dansatorii datorită mobilităţii lor. Un accent deosebit trebuie pus pe activitatea brigăzilor ar­tistice de agitaţie, care, prin caracteristicele lor — opera­tivitate, conciziune, combati­vitate — îşi pot aduce apor­tul cel mai mare, pe linie artistică, la susţinerea cam­paniei agricole. Colectivele bibliotecilor mai mult ca oricînd trebuie să facă popularizarea broşurilor agrotehnice legate de munci­le agricole de vară. In zilele cu timp nefavorabil, bibliote­carii trebuie să organizeze prezentări de broşuri, lecturi în grup, citirea articolelor din organele de presă privitoare la importanţa campaniei a­­gricole de vară. Pot fi orga­nizate expoziţii cu cărţi pe teme agrare. De pildă, tov. Ghidu Elena, bibliotecara de la Roşia, a organizat expozi­ţia cu cărţi intitulată „Cartea agrotehnică în sprijinul mă­ririi producţiei la hectar“. La locul de muncă, în timpul lucrărilor agricole, tre­buie organizate activităţi o­­perative, a căror pregătire necesită mai puţin timp şi care să se poată desfăşura în pauzele de masă, în faţa echipelor care aşteaptă schimbul la treieri, etc. La aici, de exemplu, este necesar să se amenajeze puncte culturale înzestrate cu standuri de broşuri agroteh­nice, reviste şi ziare, pa­nouri, grafice, gazete de arie, lozinci mobilizatoare, apara­te de radio, difuzoare. La aria G.A.C. Daia, de exemplu, este deja făcută instalaţia electri­că pentru aparat de radio şi confecţionată o gazetă de arie. Organizînd şi desfăşurînd o activitate vie, bogată în conţinut, operativă şi comba­tivă în campania de recoltat şi treieriş, colectivele insti­tuţiilor culturale de masă din satele raionului nostru îşi vor aduce o contribuţie în­semnată la traducerea în viaţă a măreţelor sarcini pu­se în faţa oamenilor muncii de la sate de către partidul nostru. O. DUMITRESCU inspector metodist cultural BIBIOTEC,S GR­TP­,_­SIBIU Noul în producţie Problema noului în pro­ducţie constituie preocupa­rea permanentă a colecti­vului de muncă al fabricii „Dumbrava“. De pildă, săptămîna trecută, a fost a­­plicată inovaţia tov. ingi­ner Olteanu Cornel, denu­mită: „Mărirea capacităţii de producţie a uscătorului de lînă, prin construirea unui compartiment supli­mentar“. Pe lingă efectul economic anual de peste 53.000 lei, prin această inovaţie se măreşte durata de funcţionare a cazanului de aburi şi a motoarelor electrice de la maşina de uscat şi cazan, creşte sim­ţitor productivitatea mun­cii, se reduce consumul de combustibil, energie elec­trică, lumină şi forţă şi în acelaşi timp se reduc chel­tuielile de transport. înfrăţite in muncă, romînce şi germane, de la C.A.P. din Caşolţ zoresc cu uscatul finu­­rilor naturale din lunca Hirtibaciului. Economisesc metalul Văzind grămezile de oţel ce aşteaptă să intre în fabricaţie şi stivele de foi de arc fru­mos rînduite, mişcarea de dute-vino a auto­camioanelor şi a electrocarelor ca şi după materiale, îţi dai seama că ai în faţă un ate­lier de debitare. La fabrica „Elastic" acest atelier, asemenea unei inimi omeneşti, care pulsează în vene sîngele dătător de viaţă, pulsează în ateliere oţelul pentru asigurarea ritmicităţii planului. Pînă la începutul acestui an debitarea oţe­lurilor se făcea în sectoarele productive. Aceasta dădea naştere de multe ori la risipă de material. Pentru preîntîmpinarea acestui lucru a fost amenajat atelierul de debitare. Prin mîna debitorilor, din echipa condusă de comunistul Rudolf Binder, trec acum zilnic tone întregi de oţel, care, transformate în foi de arc, iau drumul secţiilor de fabricaţie. Oamenii din echipă ştiu să sorteze barele pentru debitat în funcţie de lungimea repere­lor, spre a evita capetele ce rămîn de la debi­tare şi au grijă ca la îndreptarea barelor la capăt bucăţile ce cad să fie cit mai mici. Ei folosesc la alte sortimente de arcuri capetele de oţel ce rămîn la debitarea unor comenzi, atunci cînd pentru fabricarea arcurilor se uti­lizează acelaşi profil de material. In felul acesta debitorii Gîrtonie Gheorghe, Blotor Teodor şi alţii au economisit, în primul se­mestru, o cantitate de oţel echivalentă cu ne­cesarul pentru confecţionarea arcurilor de sus­pensie la 67 camioane SR 101, FULEA 10 AN, coresp. Instalaţii moderne Recent, la fabrica „Flamura roşia” s-a înregistrat o nouă rea­lizare importantă pe linia progre­sului tehnic. A intrat în func­ţiune un cuptor de înaltă tehni­citate, pentru impregnarea tubu­rilor textile, dotat cu cele mai moderne instalaţii. Pe lîngă marea lui capacitate de producţie, noul cuptor îmbu­nătăţeşte substanţial calitatea tu­burilor, mărindu-le totodată re­­­zistenţa de 3 ori. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORCAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVIII - 3152 Sîmbătă, 22 iulie 1961 4 pagini — 20 bani UN PROCEDEU SUPERIOR După multe frămîntări şi cău­tări creatoare, un grup de su­dori, tehnicieni şi ingineri, de la secţia Mîrşa a uzinei „Indepen­denţa", a izbutit să pună la punct un nou procedeu de su­dură. Este vorba de introducerea sudurii în mediu de Argon, cu electrozi de Wolfram — procedeu superior celui de pînă acum, atît sub aspectul calității sudurii, cît și al economicității ei. Program artistic Ansamblul artis­tic al Armatei Re­publicii Populare Ungare va prezenta în oraşul nostru în ziua de 23 iulie un program. Spectaco­lul va avea loc la ora 20:30 în sala clubului „Indepen­denţa“. (Continuare în pag. 4­ a) Un td­ih aarit al recoltărilor La G.A.S. Sibiu, recoltatul păioaselor se desfășoară din plin. Orzul a fost recoltat in întregime iar de cîteva zile se seceră griul. In locul denu­mit „Maltev“ un şirag de combine parcă înnoată prin lanul auriu ce se unduieşte în adierea vintului. Imaginea este de-a dreptul impresio­nantă. Zece combine muşcă cu sete din lanul bogat de parcă ar vrea să-l înghită dintr-odată. Printre combi­­neri sunt oameni de a căror hărnicie vorbeşte întregul co­lectiv. Iată-i pe Bădeanu Du­mitru şi Dănuleţ Ioan, cei din dreapta tarlalei. N-a reu­şit încă nimeni să-i întreacă. Ei au recoltat pe zi cîte 15.000 şi chiar 16.000 kg grîu. Dar şi ceilalţi se ţin aproape. Ce, parcă 13.000— 14.000 kg grîu recoltate intr-o zi e un fleac? Munca bine organizată a făcut ca pînă la data de 19 iulie să se recolteze griul de pe circa 130 de hectare. După cum ne-a spus secre­tarul organizaţiei de partid, tov. Imbre Francisc, media zilnică la recoltat este de 48 hectare. Aceasta este o che­zăşie că în scurt timp G.A.S. Sibiu va termina strînsul pă­ioaselor. Dar nu numai aici este bine organizată munca. La G.A.S. Slimnic, Noul, în G.A.C. Ocna Sibiului, Şura Mică, Săcădate, Racoviţa, in întovărăşirea agricolă din Veştem şi în altele, au fost mobilizate toate forţele pen­tru terminarea grabnică a secerişului şi treierişului. Jidane De îndată ce treci rampa de lingă gara Şelimbăr te întimpină un vuiet prelung, caracteristic batozelor în pli­nă acţiune. Colectiviştii au fixat aria la marginea lanu­lui. Pe arie totul se află la locul lui. Stiva de snopi este aşezată in dreapta batozei şi ea constituie rezerva pentru alimentarea acesteia în in­tervalele dintre sosirea care­lor. Munca e bine organiza­tă. Totul funcţionează ca un ceasornic. Sus pe batoză, co­lectiviştii Pavel Brezu şi Schiller Ecaterina muncesc cu multă tragere de inimă. Cu aceeaşi sîrguinţă lucrea­ză şi cei ce transportă paiele în şiră. Toţi au o singură dorinţă: să termine cit mai grabnic treierişul. Boabele curg cu dărnicie ca stropii unei ploi de primăvară. Sacii se umplu unul după altul. Sunt cîntăriţi şi apoi trans­portaţi la magazie. Oameni „chibzuiţi“ In unele unităţi secerişul este destul de avansat, dar ne miră faptul că treierişul nu începe încă. Iată, la data de 5 iulie, G.A.C. Slimnic avea secerat orzul de pe 27 hectare. Cu toate acestea, la 19 iulie încă nu începuse treierişul. De ce? Foarte sim­plu. Membrii consiliului de conducere în frunte cu preşe­dintele Nicolae Hanea, aş­teaptă. Şi în vremea aceasta aşteaptă zadarnic şi stogu­rile de orz, şi batoza la arie. Nu s-ar putea spune că nu s-a întreprins chiar nimic. Doar au făcut probe. In 17 iulie au dus batoza lingă stoguri şi au zis satisfăcuţi: „Aici îi alta“. In 18 iulie, către prînz, au mai făcut ceva: au încercat-o ca să vadă cum funcţionează. Nu i-au găsit nici un cusur. Dar au lăsat-o să se odihnească încă o zi, două. Ştiţi, dum­nealor nu le place să se pri­pească. Sînt oameni „chib­zuiţi“. Totuşi noi, de comun acord cu masa de colecti­vişti, le recomandăm să nu lungească „chibzuiala“ pînă la iarnă. Nici vecinii lor din Şura Mare nu se pot lăuda cu o situaţie mai bună. Abia în ziua de 19 iulie s-au apucat să transporte orzul la locu­rile fixate pentru arii. De or­ganizarea ariilor însă nici pomeneală. Batozele stau în nişte curţi. Se creează astfel un mare decalaj între seceriş şi treieriş, ceea ce este cît se poate de rău. Conducerile a­­cestor unităţi nu-şi dau sea­ma că prin tărăgănarea se­cerişului şi treierişului se pierd cantităţi însemnate de cereale, treieră... La telefon Eram bucuroşi cînd am a­­juns la Cristian şi am aflat că se treieră de cîteva zile. Ne-am şi îndreptat spre arie. Aici, fierbere mare. Mecani­cii, tractoriştii alergau de colo pînă colo. Unii au dat buzna la telefon. — Alo, S.M.T.-ul, alo, S.M.T.-ul? Nu veniţi odată să reparaţi batozele? — Nu, nu-i vorba doar de una. S-a defectat şi a doua. Discuţia ne-a făcut să în­ţelegem pe deplin cum merg treburile aici. Batozele, mai mult stau, decit treieră. Acest lucru reiese şi din faptul că pină la 19 iulie nu s-au tre­ierat decit 20.000 kg grîu, cînd media zilnică — în func­ţie de capacitatea batozelor — este de peste 20.000 kg. De acest lucru se fac pe deplin vinovaţi mecanicii de la S.M.T. Turnişor, care au efectuat reparaţii de proastă calitate. Mai mult, nici nu se străduiesc să remedieze în timpul cel mai scurt defec­ţiunile. Una dintre batoze s-a defectat în ziua de 16 iu­lie şi în 19 nu era încă re­parată. I se şi potriveşte de minune ca trenul: A mers bine patru zile Şi-alte patru­ a fost stricată De-abia peste şapte zile Va fi gata reparată. ■ '■-----ooo Să grăbim ritmul secerişului şi treierişului -= Raîd-anchetă =— — Secerişul şi treierişul sunt în prezent lucrările agricole cele mai importante. Pentru a constata ritmul şi felul in care se desfăşoară aceste lucrări, redacţia ziarului nostru a organizat un raid-anchetă.

Next