Flacăra Sibiului, 1961 (Anul 18, nr. 3095-3198)
1961-07-22 / nr. 3152
Activitatea culturală în timpul verii Lunile de vară constituie pentru oamenii muncii de la sate o perioadă de intensă activitate pe ogoare. Obiectivul principal al activităţii cultural-educative pe care căminele culturale, bibliotecile, colţurile roşii din gospodăriile agricole colective, staţiile de radioamplificare sunt chemate să o desfăşoare în această perioadă, trebuie să fie sprijinirea campaniei de recoltare şi treieriş. Necesitatea executării în timp util şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole, combaterea unor practici învechite în executarea acestora (utilizînd îndeosebi brigăzile artistice de agitaţie, gazetele de perete) trebuie să constituie o preocupare permanentă. Acţiunile ce se organizează trebuie să aibă un caracter convingător şi mobilizator, să urmărească rezultate practice imediate. Pentru buna reuşită a campaniei agricole de vară, un rol deosebit de important îl au în unităţile socialiste din agricultură întrecerile între brigăzi şi echipe. Activiştii culturali, prin mijloacele ce le stau la îndemînă, — grafice, diagrame — trebuie să urmărească în permanenţă întrecerile, să popularizeze prin gazetele de stradă, gazetele de arte, panouri, lozinci, prin foi volante, brigăzile artistice de agitaţie, rezultatele fruntaşilor, realizările obţinute zi de zi de oamenii muncii de pe ogoare, să combată şi să satirizeze atitudinile de delăsare, neglijenţă şi risipă. Perioada recoltatului şi treierişului aduce cele mai convingătoare dovezi pentru ţăranii muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste. De aceea, recoltele sporite din gospodăriile agricole colective, trebuie larg popularizate în rîndul întovărăşiţilor şi ţăranilor cu gospodării individuale. In acest scop trebuie să fie folosite panourile comparative, expoziţiile cu produse agricole, convorbirile întovărăşiţilor şi ţăranilor cu gospodărie individuală cu colectiviştii, brigadierii, preşedinţii gospodăriilor agricole colective, inginerii agronomi. Este necesar ca în această perioadă să se folosească mijloace şi forme de activitate diferite de celelalte perioade ale anului. In lunile de vară, fără să se renunţe la activitatea în săli, sînt specifice formele de activitate în aer liber, la locul de muncă. Un accent deosebit trebuie pus pe organizarea serbării recoltelor, festivităţi devenite tradiţionale în G.A.C. Programele cultural-artistice prezentate cu această ocazie trebuie să creeze prin conţinutul lor o atmosferă de entuziasm, să mobilizeze toate forţele pentru buna reuşită a lucrărilor următoare. Colectivele de creaţie ale căminelor culturale din Şura Mare, Slimnic, Tălmaci şi Cristian lucrează deja la redactarea textelor de brigadă pentru serbarea terminării secerişului şi treierişului. Este necesar ca asemenea manifestări să fie organizate şi la sfîrşitul campaniei agricole de toamnă pentru popularizarea rezultatelor obţinute. In timpul campaniei, zilele de duminică trebuie să fie folosite pentru odihnă şi distracţie în care să se prezinte în faţa oamenilor muncii bogate şi variate programe cultural-artistice. La realizarea acestora pot contribui formaţiile instrumentale, brigăzile artistice de agitaţie, echipele de dansuri, soliştii vocali, instrumentiştii şi dansatorii datorită mobilităţii lor. Un accent deosebit trebuie pus pe activitatea brigăzilor artistice de agitaţie, care, prin caracteristicele lor — operativitate, conciziune, combativitate — îşi pot aduce aportul cel mai mare, pe linie artistică, la susţinerea campaniei agricole. Colectivele bibliotecilor mai mult ca oricînd trebuie să facă popularizarea broşurilor agrotehnice legate de muncile agricole de vară. In zilele cu timp nefavorabil, bibliotecarii trebuie să organizeze prezentări de broşuri, lecturi în grup, citirea articolelor din organele de presă privitoare la importanţa campaniei agricole de vară. Pot fi organizate expoziţii cu cărţi pe teme agrare. De pildă, tov. Ghidu Elena, bibliotecara de la Roşia, a organizat expoziţia cu cărţi intitulată „Cartea agrotehnică în sprijinul măririi producţiei la hectar“. La locul de muncă, în timpul lucrărilor agricole, trebuie organizate activităţi operative, a căror pregătire necesită mai puţin timp şi care să se poată desfăşura în pauzele de masă, în faţa echipelor care aşteaptă schimbul la treieri, etc. La aici, de exemplu, este necesar să se amenajeze puncte culturale înzestrate cu standuri de broşuri agrotehnice, reviste şi ziare, panouri, grafice, gazete de arie, lozinci mobilizatoare, aparate de radio, difuzoare. La aria G.A.C. Daia, de exemplu, este deja făcută instalaţia electrică pentru aparat de radio şi confecţionată o gazetă de arie. Organizînd şi desfăşurînd o activitate vie, bogată în conţinut, operativă şi combativă în campania de recoltat şi treieriş, colectivele instituţiilor culturale de masă din satele raionului nostru îşi vor aduce o contribuţie însemnată la traducerea în viaţă a măreţelor sarcini puse în faţa oamenilor muncii de la sate de către partidul nostru. O. DUMITRESCU inspector metodist cultural BIBIOTEC,S GRTP,_SIBIU Noul în producţie Problema noului în producţie constituie preocuparea permanentă a colectivului de muncă al fabricii „Dumbrava“. De pildă, săptămîna trecută, a fost aplicată inovaţia tov. inginer Olteanu Cornel, denumită: „Mărirea capacităţii de producţie a uscătorului de lînă, prin construirea unui compartiment suplimentar“. Pe lingă efectul economic anual de peste 53.000 lei, prin această inovaţie se măreşte durata de funcţionare a cazanului de aburi şi a motoarelor electrice de la maşina de uscat şi cazan, creşte simţitor productivitatea muncii, se reduce consumul de combustibil, energie electrică, lumină şi forţă şi în acelaşi timp se reduc cheltuielile de transport. înfrăţite in muncă, romînce şi germane, de la C.A.P. din Caşolţ zoresc cu uscatul finurilor naturale din lunca Hirtibaciului. Economisesc metalul Văzind grămezile de oţel ce aşteaptă să intre în fabricaţie şi stivele de foi de arc frumos rînduite, mişcarea de dute-vino a autocamioanelor şi a electrocarelor ca şi după materiale, îţi dai seama că ai în faţă un atelier de debitare. La fabrica „Elastic" acest atelier, asemenea unei inimi omeneşti, care pulsează în vene sîngele dătător de viaţă, pulsează în ateliere oţelul pentru asigurarea ritmicităţii planului. Pînă la începutul acestui an debitarea oţelurilor se făcea în sectoarele productive. Aceasta dădea naştere de multe ori la risipă de material. Pentru preîntîmpinarea acestui lucru a fost amenajat atelierul de debitare. Prin mîna debitorilor, din echipa condusă de comunistul Rudolf Binder, trec acum zilnic tone întregi de oţel, care, transformate în foi de arc, iau drumul secţiilor de fabricaţie. Oamenii din echipă ştiu să sorteze barele pentru debitat în funcţie de lungimea reperelor, spre a evita capetele ce rămîn de la debitare şi au grijă ca la îndreptarea barelor la capăt bucăţile ce cad să fie cit mai mici. Ei folosesc la alte sortimente de arcuri capetele de oţel ce rămîn la debitarea unor comenzi, atunci cînd pentru fabricarea arcurilor se utilizează acelaşi profil de material. In felul acesta debitorii Gîrtonie Gheorghe, Blotor Teodor şi alţii au economisit, în primul semestru, o cantitate de oţel echivalentă cu necesarul pentru confecţionarea arcurilor de suspensie la 67 camioane SR 101, FULEA 10 AN, coresp. Instalaţii moderne Recent, la fabrica „Flamura roşia” s-a înregistrat o nouă realizare importantă pe linia progresului tehnic. A intrat în funcţiune un cuptor de înaltă tehnicitate, pentru impregnarea tuburilor textile, dotat cu cele mai moderne instalaţii. Pe lîngă marea lui capacitate de producţie, noul cuptor îmbunătăţeşte substanţial calitatea tuburilor, mărindu-le totodată rezistenţa de 3 ori. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORCAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVIII - 3152 Sîmbătă, 22 iulie 1961 4 pagini — 20 bani UN PROCEDEU SUPERIOR După multe frămîntări şi căutări creatoare, un grup de sudori, tehnicieni şi ingineri, de la secţia Mîrşa a uzinei „Independenţa", a izbutit să pună la punct un nou procedeu de sudură. Este vorba de introducerea sudurii în mediu de Argon, cu electrozi de Wolfram — procedeu superior celui de pînă acum, atît sub aspectul calității sudurii, cît și al economicității ei. Program artistic Ansamblul artistic al Armatei Republicii Populare Ungare va prezenta în oraşul nostru în ziua de 23 iulie un program. Spectacolul va avea loc la ora 20:30 în sala clubului „Independenţa“. (Continuare în pag. 4 a) Un tdih aarit al recoltărilor La G.A.S. Sibiu, recoltatul păioaselor se desfășoară din plin. Orzul a fost recoltat in întregime iar de cîteva zile se seceră griul. In locul denumit „Maltev“ un şirag de combine parcă înnoată prin lanul auriu ce se unduieşte în adierea vintului. Imaginea este de-a dreptul impresionantă. Zece combine muşcă cu sete din lanul bogat de parcă ar vrea să-l înghită dintr-odată. Printre combineri sunt oameni de a căror hărnicie vorbeşte întregul colectiv. Iată-i pe Bădeanu Dumitru şi Dănuleţ Ioan, cei din dreapta tarlalei. N-a reuşit încă nimeni să-i întreacă. Ei au recoltat pe zi cîte 15.000 şi chiar 16.000 kg grîu. Dar şi ceilalţi se ţin aproape. Ce, parcă 13.000— 14.000 kg grîu recoltate intr-o zi e un fleac? Munca bine organizată a făcut ca pînă la data de 19 iulie să se recolteze griul de pe circa 130 de hectare. După cum ne-a spus secretarul organizaţiei de partid, tov. Imbre Francisc, media zilnică la recoltat este de 48 hectare. Aceasta este o chezăşie că în scurt timp G.A.S. Sibiu va termina strînsul păioaselor. Dar nu numai aici este bine organizată munca. La G.A.S. Slimnic, Noul, în G.A.C. Ocna Sibiului, Şura Mică, Săcădate, Racoviţa, in întovărăşirea agricolă din Veştem şi în altele, au fost mobilizate toate forţele pentru terminarea grabnică a secerişului şi treierişului. Jidane De îndată ce treci rampa de lingă gara Şelimbăr te întimpină un vuiet prelung, caracteristic batozelor în plină acţiune. Colectiviştii au fixat aria la marginea lanului. Pe arie totul se află la locul lui. Stiva de snopi este aşezată in dreapta batozei şi ea constituie rezerva pentru alimentarea acesteia în intervalele dintre sosirea carelor. Munca e bine organizată. Totul funcţionează ca un ceasornic. Sus pe batoză, colectiviştii Pavel Brezu şi Schiller Ecaterina muncesc cu multă tragere de inimă. Cu aceeaşi sîrguinţă lucrează şi cei ce transportă paiele în şiră. Toţi au o singură dorinţă: să termine cit mai grabnic treierişul. Boabele curg cu dărnicie ca stropii unei ploi de primăvară. Sacii se umplu unul după altul. Sunt cîntăriţi şi apoi transportaţi la magazie. Oameni „chibzuiţi“ In unele unităţi secerişul este destul de avansat, dar ne miră faptul că treierişul nu începe încă. Iată, la data de 5 iulie, G.A.C. Slimnic avea secerat orzul de pe 27 hectare. Cu toate acestea, la 19 iulie încă nu începuse treierişul. De ce? Foarte simplu. Membrii consiliului de conducere în frunte cu preşedintele Nicolae Hanea, aşteaptă. Şi în vremea aceasta aşteaptă zadarnic şi stogurile de orz, şi batoza la arie. Nu s-ar putea spune că nu s-a întreprins chiar nimic. Doar au făcut probe. In 17 iulie au dus batoza lingă stoguri şi au zis satisfăcuţi: „Aici îi alta“. In 18 iulie, către prînz, au mai făcut ceva: au încercat-o ca să vadă cum funcţionează. Nu i-au găsit nici un cusur. Dar au lăsat-o să se odihnească încă o zi, două. Ştiţi, dumnealor nu le place să se pripească. Sînt oameni „chibzuiţi“. Totuşi noi, de comun acord cu masa de colectivişti, le recomandăm să nu lungească „chibzuiala“ pînă la iarnă. Nici vecinii lor din Şura Mare nu se pot lăuda cu o situaţie mai bună. Abia în ziua de 19 iulie s-au apucat să transporte orzul la locurile fixate pentru arii. De organizarea ariilor însă nici pomeneală. Batozele stau în nişte curţi. Se creează astfel un mare decalaj între seceriş şi treieriş, ceea ce este cît se poate de rău. Conducerile acestor unităţi nu-şi dau seama că prin tărăgănarea secerişului şi treierişului se pierd cantităţi însemnate de cereale, treieră... La telefon Eram bucuroşi cînd am ajuns la Cristian şi am aflat că se treieră de cîteva zile. Ne-am şi îndreptat spre arie. Aici, fierbere mare. Mecanicii, tractoriştii alergau de colo pînă colo. Unii au dat buzna la telefon. — Alo, S.M.T.-ul, alo, S.M.T.-ul? Nu veniţi odată să reparaţi batozele? — Nu, nu-i vorba doar de una. S-a defectat şi a doua. Discuţia ne-a făcut să înţelegem pe deplin cum merg treburile aici. Batozele, mai mult stau, decit treieră. Acest lucru reiese şi din faptul că pină la 19 iulie nu s-au treierat decit 20.000 kg grîu, cînd media zilnică — în funcţie de capacitatea batozelor — este de peste 20.000 kg. De acest lucru se fac pe deplin vinovaţi mecanicii de la S.M.T. Turnişor, care au efectuat reparaţii de proastă calitate. Mai mult, nici nu se străduiesc să remedieze în timpul cel mai scurt defecţiunile. Una dintre batoze s-a defectat în ziua de 16 iulie şi în 19 nu era încă reparată. I se şi potriveşte de minune ca trenul: A mers bine patru zile Şi-alte patru a fost stricată De-abia peste şapte zile Va fi gata reparată. ■ '■-----ooo Să grăbim ritmul secerişului şi treierişului -= Raîd-anchetă =— — Secerişul şi treierişul sunt în prezent lucrările agricole cele mai importante. Pentru a constata ritmul şi felul in care se desfăşoară aceste lucrări, redacţia ziarului nostru a organizat un raid-anchetă.