Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)

1963-01-05 / nr. 3304

Planurile de producţie pe 1963 — pas hotărîtor în consolidarea G.A.C. Ca în fiecare an, zilele a­­cestea, în gospodăriile agri­cole colective are, loc un e­­veniment deosebit: întocmi­rea planurilor de producţie şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe 1963. Cu acest prilej colectiviştii, analizind succesele dobindite, cit şi lipsurile ce s-au mai semna­lat în activitatea lor, stabi­lesc măsurile ce trebuie luate şi printr-o cit mai judicioasă şi reală planificare a muncii lor, anul acesta să facă un pas hotărîtor pe calea conso­lidării economico-organizato­­rice a G.A.C. Pentru atingerea acestui măreţ ţel este absolut nece­sar ca planurile de pro­ducţie să fie întocmite cu tot simţul de răspundere. La ela­borarea noilor cifre de plan, consiliile de conducere, bri­gadierii, şefii de echipe, con­tabilii şi socotitorii trebuie să aibă în vedere experienţa acumulată pină acum şi să ţină cont de recomandările făcute în acest sens de către consiliile agricole regional şi raional. Bine se procedează în unele G.A.C. unde la al­cătuirea planurilor de pro­­di­s-f.°. nu lingă oamenii de specialitate (ingineri agro­nomi, zootehnişti, medici ve­terinari), mai sunt consul­taţi şi numeroşi colecti­vişti fruntaşi care folosind metode avansate de mun­că, au reuşit să sporească producţiile vegetale şi ani­male. Sub îndrumarea per­manentă a organizaţiilor de partid toţi aceşti factori tre­buie să fie mobilizaţi ca prin propuneri şi iniţiative valo­roase să-şi aducă din plin contribuţia la descoperirea rezervelor interne, la folosi­rea cu cut mai multă chib­zuinţă a forţei şi mijloacelor de lucru existente, în fiecare gospodărie. La ora actuală aproape în toate G.A.C. din raionul nos­tru alcătuirea planurilor de producţie se desfăşoară din plin. In unele unităţi această acţiune este pe terminate. Deosebit de mobilizatoare sunt sarcinile prevăzute în planul pentru 1963 al G.A.C. Şelimbăr. indrumat de către comunişti, consiliul de con­ducere de aci s-a orientat în direcţia găsirii unor mari izvoare de venituri. Prin uni­ficarea cu G.A.C. Veştem şi Mihu şi mai ales cu cea din Bingard unde a intrat în tradiţie grădinăritul, ei şi-au dat seama că-i bine să sporească suprafaţa cu le­gume şi zarzavaturi. Astfel, vor cultiva 141 ha, din care peste 80 numai la Bungard, acolo­şi terenul fiind mai corespunzător. S-a ţinut de asemenea cont de posibili­tăţile gospodăriei unificate in vederea intensificării cul­turilor de grîu şi porumb. Pentru sectorul zootehnic, ce va spori mult în acest an, numai la taurine de la 500 la 700 capete, vor fi construite 2 grajduri mari şi­ 0 maternitate de scroafe. S-au prevăzut măsuri concre­te în vederea îmbunătăţirii masei verzi pe păşune. Ve­niturile băneşti care se vor ridica la circa opt milioane lei au după cum se vede im­portante surse de producţie. Este uşor de înţeles cît de mult va creşte valoarea zilei­­muncă la G.A.C. Avrig. Prin mărirea grădinii de legume la 85 ha (de patru ori) aici este preconizat munţii din a­­cest sector un venit de peste 1 milion lei. Ca să poată asigura o ba­ză furajera corespu­n­zatoare, colectiviştii din Şura Mică vor extinde în acest an suprafe­ţele cu trifoi-lucernic de la 80 ha la 256 ha. În felul acesta ei vor putea obţine cu peste 1.500 hl lapte de vacă mai mult decit în 1962. Referitor la planificarea lu­crărilor în diferitele sectoar de activitate, la repartizarea forţei de muncă şi a celor­lalte mijloace ce concură la realizarea producţiei vegetale şi animale, trebuie acordată o deosebită atenţie. Volumul zilelor-muncă să se stabi­lească în strinsă legătură cu condiţiile reale existente, cu felul lucrărilor şi absolut pe baza normelor aprobate de adunarea generală a colecti­viştilor, fără a se umfla în detrimentul valorii zilei­­muncă. Acum este cel mai potrivit moment ca pe baza unui stu­diu amănunţit şi unei con­sultări largi cu masa de co­lectivişti, ţinîndu-se cont de condiţiile naturale, de tra­diţiile locale de muncă să se extindă acele ramuri de pro­ducție care au adus mari (Continuare în pag. 3-a) A. W- Reconstruită din temelii, extinsă și înzestrat serve de carne din Sibiu a devenit, în ani aparatur ,uni pop­­imentar mezeluri și con­­muer de produse PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I căra [baooDoua Anul XX, nr. 3304 | Sîmbătă, 5 ianuarie 1963 14 pagini — 20 bani în numârul de azi: • Revelion (pag. 2-a) • Moş Tintaşu la revelion (pag. 2-a) • Inginerul agronom luptă­tor activ pentru promova­rea noului (pag. 3-a) • Invăţămîntul agrozootehnic de masă trebuie să se desfăşoare la nivelul ce­rinţelor (pag. 3-a) • De peste hotare (pag. 4-a) • Sport (pag. 4-a) Un nou succes al Teatrului de stat din Sibiu Teatrul de stat din oraşul nostru a încheiat anul 1962 cu un nou succes, in cadrul ce­lui de-al IV-lea concurs repu­blican al tinerilor artişti, care s-a desfăşurat la Bucureşti intre 21 şi 28 decembrie 1962, spectacolul cu piesa „Prima zi de libertate" (re pla CăUn Florian, scenografia Fermin Nuttier) de scriitorul polonez Leon Kurczkowski a fost dis­tins cu premiul III. Cu același premiu a fost J.LbUd­'6 al SpCC'rZCC lului, iar actorul Ion Be­soiu (interpretul lui Ian) a orinut premiul II pentru interpretare. Atit premiera acestui zbec­­acol de valoare a tei­ului ,bian­cii si cronicile deosebit de favorabile apărute in ulti­ma vreme in presa centrală de specialitate (nu numai pentru acest spectacol, ci si pentru „I ghemonicon cu nă­­pristoc", „îndrăzneala" etc.), dovedesc că Teatrul de stat din Sibiu se află pe o linie ascendentă in activitatea sa — şi care ii va asigura şi in noul an succese binemeritate. Concursul tinerilor artişti a marcat in general un succes al vieţii teatrale din regiunea noastră, Teatrul de stat din Braşov situindu-se şi el, in cadrul acestei competiţii artis­tice, pe locul II, premiu cu care a fost distins spectacolul cu piesa „Chiriţa in Iaşi" de Vasile Alecsandri. Premiul II pentru regie a fost atribuit lui Ion Simionescu, care a pus in scenă piesa , iar pre­miul III pentru scenografie, a fost atribuit Elenei Simiriad- Munteanu care a semnat de­corurile și costumele specta­colului. ,vi. AVRAM secretar literar al Teatrului de stat din Sibiu La fabrica „Drapelul roşu“ au fost realizate în anul trecut peste 90 noi sorti­mente. In fotografie câteva modele realizate la atelie­rul de creație. m­ini Vacanţa Şi iat-o... Vacanţa cred că e neschimbată ca semnifica­ţie a termenului încă de la antici. Ceea ce s-a schim­­­­bat in zilele noastre este fe­lul de a o înţelege, „pe di­­­­năuntru" cum spun elevii. Vremea, cind frumoasăi, , cind schimbătoare, nu poate bineînţeles să oprească ex­­­­plozia de tinereţe a elevilor din toate şcolile ţării. Şi in oraşul nostru, şcolile au or­ganizat programe bogate pentru timpul vacanţei. Al­cătuite cit mai variat şi mai plăcut, ele sunt o parte, e adevărat, mică, insă foarte semnificativă din ceea ce se face acum pentru tineret. La noi in oraş, şcolile me­dii au organizat cunoscutul club de la Şcoala medie nr. 2, unde se poate petrece­­ timpul intr-un chip foarte ■ plăcut şi instructiv: filme, ' conferinţe distractive, tenis '■ de masă, reuniuni tovără­şeşti etc. Amintim apoi organizarea acelor entuziaste tabere­i sportive, pentru amatorii de schi la Păltiniş, Prejba etc. De asemenea, in această­­ vacanţă, tineretul a fost a­­­­tras intr-o serie de manifes- I ţări artistice in care foarte­­ mulţi s-au dovedit plini de­­ sensibilitate faţă de artă. • Serile literare închinate lui , 30 Decembrie, cu toată ga­­­­ma lor de recitări şi de cin- t rece, au fost concludente in­­ acest sens. Alte seri literare­­ şi medalioane au fost pro­­­­gramate pentru cursul va­canţei. De exemplu, medalio­­­nul Shakespeare se anunţă farte interesant. Dacă vom­­ aminti şi revelionul, petrecut­­ in condiţii excelente in a­proape toate şcolile din oraş, suntem­ totuşi departe de a e­­puiza lista programelor de vacanţă pentru elevi. Pentru elevii „mari". Celor mici li s-a creat un univers frumos colorat in piaţa 6 Martie, cu un înalt pom de iarnă, cu prăvălii de basm ascunse sub incintă­­toare scene din poveştile cu­noscute. In fiecare zi trecă­torul ii vede pe copilaşi ri­­zind şi cintind in jurul bra­dului. Dar acesta e frumos mai ales seara. Atunci, cu toate becurile sale, el pare intr-adevăr un personaj­­ ireal, coborit atunci din ză­pezile depărtate ale Nor­dului. Casa pionierilor, departe de a-şi înceta activitatea, a pus şi ea la dispoziţie elevi­lor numeroase moduri ins­tructive şi interesante de a-şi exprima această ardere entuziastă pe care le-o pro­voacă vacanţa. In această vreme a anu­lui, toată ţara răsună de chiote de veselie şi vacanţa ne reflectă, in felul ei, tot ceea ce oamenii au creat aici prin munca lor încor­dată de zi cu zi. Vacanţa fiind şi ea o sta­re poetică, aş încheia cu ci­­teva versuri ale poetului A­­drian Munţiu, simbolice pen­tru entuziasmul caracteristic tineretului nostru nou: „Şi tinereţea spadă vreau să mi-o înfig in timp Sub noul arc voltaic ce-mi luminează ţara, Chemări fără de virstă imi deschid un nou Olimp Şi grave imi instrună cu-n nou acord vioara". ANDREI STEIU An nou, succese noi Dimineaţa de 3 ianuarie. O sirenă sparge văzduhul cu sunetul ei strident. Se înce­pe un nou an de muncă. Stră­zile sunt inundate de oameni, de. .maşini, mnt­rirlete. Pe poarta uzinei „Independenţa" muncitorii intră unul cite u­­nul. Sunt voioşi. In vestiarul secţiei a IlI-a mecanică intră un tinăr, brunet, cu ochi căprui. Agerimea mişcărilor ii trădează buna dispoziţie de muncă. A venit cu zece minute mai repede să-şi re­vadă locul de muncă, să-şi pună la punct strungul. Pe uşă a intrat şi maistrul Che­­ţan Ilie. — Noroc Hampule. Nu ne-am mai văzut de un an, glumi meşterul. — Adevărat, răspunse Frampu. — Ei, cum ai petrecut re­velionul la uzină ? — Apoi, maistre, e poveste lungă. Dar nu citeva cuvinte am să-ţi spun. Au fost toţi fruntaşii uzinei. Au mincat şi s-au înveselit oamenii ca-n basme. Au avut şi de ce. U­­zina a obţinut succese fru­moase in 1962. Petrecerea metalurgiștilor a venit să în­cununeze de succes strădani­ile tuturor. Noul an a sosit pe aripi de vînt. Pe buzele fiecăruia se vedea surisul, iar in ochi pu­teai citi încrederea in viitor. — Tu unde ai sărbător velionul Zack ? — Aleasă, cu niște prieten­­e la „Balanţa", , .E.M.E. şi, S.M.T. Am avut un pik-up şi plăci de toată minunea. Min­­căruri nu mai vorbesc ... Intre timp vestiarul se umpluse de muncitori. E ora 7. Curentul electric care a stat cuminte timp de 3 zile s-a năpustit ca fulgerul a­­supra motoarelor dindu-le glas. Secţia pulsează din nou. Oamenii, aceşti harnici mun­cit­ori care deţin drapelul de secţie fruntaşă pe uzină, au început clocotul muncii. Fie­care dintre ei este animat dorinţa de a produce cut­­ ■ mult şi mai bun. Şi iată, pr­­mele minute, primele pies­­din acest an. L-am reinfilnit la strung pe Hampu Nicolae. Era ex cu Pop Vasile, secretarul­r­ganiza­­ţiei de partid din secţie. Nu l-am deranjat. Avea de strun­­jit coloane telescopice. Cină la ora 12 a strunjit deja pesi° plan citeva coloane telesco­pice. L-am revăzut de asemenea pe strungarul Zack Ioan. Şi el a depăşit norma pină la acea oră cu 20 la sută. Ase­menea lui au obţinut rezultate bune şi Beer Mihai, Hod­ir­­nău Maria, Bărbat Roman, Neag Stelian şi am putea spune toţi muncitorii secţiei. — Nici unul nu vrea să lucreze sub normă — mi-a spus tovarăşul Pop Vasile. Angajamentul muncitorilor cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan este sintetizat in două cifre: Vom da peste plan pi­nă la sfirşitul anului 1.700 unelte pneumatice şi 40.000 m­­ lanţ cu role pentru r.„r. ul­. Aşa cum s-a început mun­ca din prima zi cu siguranţă a angaţamentul metalureisti­­ ntrecere pasionantă în trecerea socialistă a por­nit cu mult succes, din pri­ma zi de muncă a anului 1963 şi la întreprinderea „Drape­lul roşu“. Aprovizionarea locurilor de muncă s-a făcut din timp aşa că fiecare mun­citoare a lucrat din plin. In pasionanta întrecere desfăşu­rată, la capătul zilei de mun­că, secţia Il-a confecţii mă­tase s-a dovedit cea mai bu­nă. Ea a depăşit planul de producţie pe ziua de 3 ianua­rie cu 23 la sută. In imediată apropiere s-a clasat secţia l-a confecţii, care a depăşit sar­cina de plan in ziua respecti­vă cu 4 la sută. Planul pe .­ntreprindere a fost realizat proporţie de 102 la sută. In fruntea întrecerii socia­­liste după prima zi de mun­că s-au situat muncitoarele Sistor El­na, Baiint Eva, Borbely i­ n.n de la secția 11-a. Popa Melania, Lederer Susana Be., u Octavia, de la secția l 1 He altele. ncă au ••• co­­ehni­­intre-Re -uitate bune fost c'.-'inute si I lectivul de r cieni si ingi prinderea i “ton". Planul de produc­ţin prima zi de muncă a fost îndeplinit in proporţie de 102,2 la sută. întrecerea socialistă din pri­ma zi a fost ciştigată de sec­ţia dextrină care a depăşit sarcina de plan cu 11,1 la sută. 1. NISTOR î Depăşiri di zi de m prima za

Next