Flacăra Sibiului, 1964 (Anul 21, nr. 3408-3509)

1964-01-04 / nr. 3408

PROLETARI DIN TOATE JARILE UNIŢI-VA I­a căra ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXI, nr. 3408 | Miercuri, 8 ianuarie 1964 | 4 pagini — 20 bani Peste tot domneşte un entuziasm deplin Primele rezultate încă din primele zile de muncă din acest an, însufle­ţiţi de măreţele sarcini ce le revin, colectivele de munci­tori, tehnicieni şi ingineri din unităţile economice, au trecut cu avînt la înfăptuirea lor. Ca urmare, pe graficele întrecerii au şi fost înscrise primele succese. Iată cîteva dintre ele. Dintr-o corespondenţă tri­misă ziarului de tov. Tom­a Mircea, aflăm că şi la fa­brica de covoare „Dumbra­va“ domneşte în aceste zile un entuziasm deosebit. Har­nicele ţesătoare au pornit să înfăptuiască sarcinile spo­rite de plan pe 1964 însu­fleţite de hotărîrea de a înre­gistra noi realizări pe gra­ficele de producţie. In a­­cest scop, o bună parte din măsurile prevăzute în planul M.T.O. pe acest an au şi fost aplicate. Din acestea a­­mintim: adaptarea la răz­boaiele de ţesut a unui con­­traticlet la dispozitivul de înaintare a ţesăturii şi ega­lizare a franjurilor; mon­tarea unor dispozitive pen­tru decuplarea frînelor la su­lurile de bumbac; mărirea turaţiilor la urzitorul pen­tru lînă în vederea creşterii productivităţii muncii. Şi iată că încă de la în­ceputul anului de producţie ţesătoarele Ana Drăgoi, Ana Munteanu, Elena Glod, Ele­na Grozavu şi altele au început să înscrie primele suc­cese. In 3 ianuarie, secţia ţesătorie avea realizaţi peste plan 138 m­p covor de ca­litate superioară. 10 tone oțel pentru arcuri lame Sirena fabricii şi noi succese. An­ să prindă viaţă „Elastic“ care res­ gajamentul lor de din primele zile. tea prima zi de a da în 1964 peste E suficient să a­­muncă din acest plan 400 tone rătăm numai un an,­­l-a găsit pe arcuri pe care co- fapt. In două zile harnicii arcurari la miniştii, în numele echipele conduse postur­. In inima tuturor muncitori­ de maistrul Ion fiecăruia stăruia lor, inginerilor şi Ursu au debitat dorinţa fierbinte tehnicienilor, l-au peste sarcinile de de a adăuga la rostit în faţa Con- plan mai bine de palmaresul bogat ferinţei orăşeneşti 10 tone oţel pentru al întreprinderii noi de partid a început arcuri-lame. însemnate economii de combustibil Mecanicii şi fochiştii De­poului C.F.R. Sibiu nici mă­car n-au făcut popas la ho­tarul dintre anul vechi şi cel nou. Pe mulţi 1964 i-a găsit la datorie străbătind un lung şi-n lat drumul de fier al ţării. Cu toate acestea şi aici, odată cu primele zile ale noului an, se simte un suflu nou, a crescut grija pentru fiecare gram de com­bustibil şi a sporit hotărirea de a remorca trenuri cu tonaj sporit. Ca urmare, in carne­tele de bord s-a şi consem­nat: mecanicii Constantin Maier, Nicolae Limbăşan şi fochiştii Mihai Binder, Au­gustin Galea de pe locomo­tiva 230 095 au economisit in trei zile 2,3 tone combusti­bil convenţional. Este primul succes din acest an la care se vor adăuga fără îndoială altele. Ale lui­ Dumitru Bră­nişteanu, Onichide Laţa, Constantin Bîrsan, Ion Ilie si ale altora. 1050 litri lapte peste plan Succese de seamă au fost obţinute şi la gospodăria a­­gricolă de stat Sibiu. In­­grijitorii-mulgători de aici acordă o atenţie deosebită îngrijirii şi furajării anima­lelor. Zilnic asigură fiecărei vaci 11 unităţi nutritive şi 980 gr albumină digestibilă. In felul acesta ei au reuşit să ridice încă din prima zi a anului 1964 producţia de lapte. Bunăoară, îngrijitorii­­mulgători Ioan Babteş şi Gheorghe Zolner au muls peste 13 litri lapte pe cap de vacă furajată faţă de 10 litri planificat. Producţii frumoase au obţinut şi cei­lalţi vngrijiori­ tTiMigători Așa s-a putut ca în numai 3 zile să se dea peste plan 1 050 litri lapte. Cu însufleţire şi avînt Lucia Constantin privea atentă la suveica jucăuşă care alerga cu repeziciune printre fi­rele de urzeală. Deodată, la o mişcare bruscă a barei de oprire, războiul de ţesut a încreme­nit. S-a aplecat atentă peste ţesătură. In stofă au apărut nopturi. Şi nu era pentru prima oară in ziua aceea. Pe faţa ei se putea citi o fră­­pitnlare, îşi zise in gind: S-a dus calitatea extra?! Pină acum am citeva semne. Ce vor spune cei de la rampă? Dar ce vină am eu, dacă firul este gros pe alocuri sau cu noduri prea’ mari? Am să ridic iar problema in şedinţă, cum că cei de la filatura pieptănată nu dau fire de bună calitate. După terminarea primului schimb, munci­torii fabricii „Libertatea" s-au adunat să dez­bată cifrele de plan pe anul 1964. Din ma­terialul prezentat a reieşit că sarcina de plan va spori cu 5,54%, iar productivitatea muncii va crește cu 3,6%, faţă de realizările anului precedent... De la masa prezidiului s-a ridicat un om înalt, cu ochii ageri, care a invitat pe cei prezenţi la discuţii. — Vă rog să-mi daţi cuvintul. Ţesătoarea Lucia Constantin, după ce şi-a aruncat privirea peste notiţe a spus: „A mai trecut un an. Fabrica noastră şi-a încheiat bilanţul activităţii cu cîteva zile înainte de termen şi aceasta datorită abnegaţiei cu care colectivul nostru a muncit zi de zi în între­cerea socialistă. Nu pot însă să trec cu ve­derea unele lipsuri, care în acest an n-ar trebui să mai fie. Este vorba de calitatea produselor, de prestigiul fabricii, al colecti­vului. In repetate rînduri am ridicat în con­sfătuirile de producţie problema calităţii fire­lor primite de la filatura pieptănată. In ge­neral ele au corespuns. Dar sînt şi cazuri cînd au multe nopeuri şi flameuri. La sesi­zarea noastră, a ţesătoarelor, cei de la fila­tură au luat unele măsuri, dar nu îndea­juns. Aşa că, îi rugăm acum să facă totul ca în anul acesta să nu mai primim reclamaţii de la beneficiarii noştri, ci numai laude“. A urmat la cuvint inginerul Ioan Mun­­teanu, şeful secţiei filatură pieptănată. „Are dreptate tovarăşa Constantin. Noi am primit dese reclamaţii de la terătorie şi chiar de la „Drapelul roşu“. S-au luat unele măsuri pen­tru îmbunătăţirea calităţii firelor. Am pornit, în primul rînd de la amestecul partizilor, care se face mai raţional şi cu mai mult simţ de răspundere. La unele articole s-a introdus un procent mai mare de fibre sinte­tice, ceea ce face ca parametrii fizico-mecanici la ţesături să crească simţitor. De asemenea, pe baza planului tehnic al întreprinderii, vom înlocui 18 ringuri învechite, cu altele de înaltă productivitate, vom a­­dapta la ringurile exis­tente sistemul pneumo­­fil în vederea reducerii consumurilor specifice. Măsura va avea o efi­cienţă economică de 35 000 lei, iar producti­vitatea muncii va spori cu 4,5%. In total în secţie vom aplica 10 M.T.O. care vor con­tribui şi la îmbunătăţirea calităţii firului“. In cuvintul său laboranta Maria Răşinaru, de la unitatea 3-a a spus: „Deşi procentul de calitate pe întreprindere a fost îndeplinit, totuşi, uneori, calitatea produselor mai lasă de dorit. Unitatea noastră livrează fire fabri­cilor de tricotaje, iar o parte le folosim noi pentru pînza vatir. Trebuie să arăt cu regret că şi la noi în unitate mai sînt filatoare care leagă firul incorect, dînd naştere la flameuri (îngroşări în fir), iar unele munci­toare de la răsucit şi depănat nu fac corect nodul ţesătoarei ceea ce îngreunează munca tricoterelor. Pentru remedierea acestor defi­cienţe conducerea unităţii a iniţiat cursuri de calificare şi de ridicare a măiestriei pro­fesionale a muncitoarelor. De asemenea, în planul M.T.Q. au fost prevăzute o serie de măsuri care, aplicate din timp, ne vor per­mite să realizăm sarcinile mobilizatoare de producţie ce ne stau în faţă“. Au mai urmat apoi la discuţii Aurelia Miron, Maria Foamete, Emilia Bivolan, Vasile Pătărău, Gheorghe Muţiu şi mulţi alţii, care au făcut propuneri concrete de îmbunătăţire a procesului de producţie, luindu-şi totodată însufleţite angajamente de a munci cu elan in întrecerea socialistă pentru înfăptuirea sarcinilor sporite de plan. In urma dezbaterii sarcinilor de producţie pe 1964 planul M.T.O. a ajuns la 62 măsuri. Ele vor aduce întreprinderii economii de 3 700 000 lei. I. NI­STOR Dezbaterea cifrelor de plan pe 1964 CITITI IN NUMĂRUL DE AZI. # Succese la învățătură (pag. 2-a) # Nicolae Tie „Un vals pen­tru Maricica“ —­ note de lector (pag. 2-a) 9 Meșterii colectivei — re­portaj (pag. 3-a) 9 Despre comisiile zooteh­nice comunale (pag. 3-a) 9 Din presa străină (pag. 4-a) # Sport (pag. 4-a) La şcoala recoltelor bogate Preocupările tinerilor cursanţi Din cei 49 cursanţi ai cercului de agrotehnică, de la G.A.C. Cristian, 26 sînt tineri. Lectorul, inginerul Iuliu Ni­­rişteanu, este foarte mulţumit, atit de modul cum ei frecven­tează cursurile, cit mai ales de preocupările lor pe marginea lecţiilor predate. De pildă, cu ocazia discutării cifrelor pla­nului de producţie, grija tinerilor a fost îndreptată spre măsurile care trebuie luate pentru îmbunătăţirea solului. Astfel, pe solurile acide din „Luncă" şi „Zăvoaie“ ei au cerut administrarea a 100 tone calciu și 10 tone nitrocalcar. Armenenii învaţă hortiviticultură prins multe învă­ţăminte din lecţii şi din diafilme şi au propus ca a­­meneţamentele cal-Pînâ la sfirşitul să facă lecţiile cu­ săptăminii trecute, mai atractive şi la G.A.C. Armeni convingătoare. A au fost predate cite prezentat diafilmele 11 lecţii în fiecare „Ameliorarea splu­­cercu­rilor sărăturoase" carcase la vie,­tă-Inginerul­­Nico- (an I) „Dăunătorii ierile pomilor şi lae Ianusievici, care din livezi“, „Tăie- combaterea predă lecţiile de rile la pomi hortiviticultură la II­ şi altele, cercurile anul I şi Colectiviştii Liviu II, are cuvinte de Opriş, laudă despre elevii Hulpus San­tan Jose-ului să fie a­­plicate, pentru pri­ma dată, în cele Gheorghe 40 ha vie şi 2 ha şi Victor livadă ale G.A.C. lui. A avut grijă Cinezan au des­ Armeni. Lucrări in livezi In această perioadă, în livezile din raionul nostru se execută stropirile de iarnă cu ulei horticol şi Dibutox. Pină în prezent în G.A.C. au fost stropiţi peste 45 000 pomi iar în bazinul pomicol din comunele de munte pes­te 67 000. O contribuţie de seamă în această acţiune au adus-o echipele conduse de Cornel Radu din Sălişte, Ioan Pop din Sibiel, Ion Fărcăşiu din Răşinari, Petru Constantin din Gura Rîului. Creşte numărul unităţilor comerciale In ultima zi a anului 1963, O.C.L. Textile-incălţăminte a deschis la Cisnădie un nou magazin, utilat modern si aprovizionat cu un bogat şi variat sortiment de tricotaje şi confecţii. Numai în trei zile de la deschidere, aici s-au vindut mărfuri în valoare de 46 000 lei. Tot aici se va deschide in curind o unitate specializată in ţesături din lină, bumbac şi mătase. Din experienţa întreprinderilor fruntaşe Cum ne-am pregătit pentru noul an de producţie Cifrele de plan pentru a­­cest an, primite incă din lu­na august 1963,­sîunt in con­cordanţă cu realizările ob­ţinute, cu posibilităţile în­treprinderii noastre. Astfel, faţă de anul trecut, planul producţiei globale este mai mare cu 11,1 la sută, iar sarcina de creştere a produc­tivităţii muncii cu 9 la sută. Sporirea producţiei­ se va realiza în proporţie de 81,5 la sută pe seama creşterii productivităţii muncii. In anul ce abia s-a în­cheiat, colectivul de muncă al întreprinderii „Flamura ro­şie“, îndrumat de organiza­ţia de partid, a obţinut suc­cese remarcabile.­» La data de 13 decembrie planul a­­nual al producţiei globale a fost realizat. S-a înregistrat o creştere a productivităţii muncii cu 10 la sută faţă de realizările anului 1962. De asemenea, economiile su­plimentare la preţul de cost au atins cifra de peste 900 000 lei. Toate aceste suc­cese au fost posibile dato­rită muncii politice desfă­şurate, elanului şi hărniciei întregului colectiv, precum şi datorită faptului că s-a a­­cordat atenţia cu­venită rea­lizării planului M.T.O. Me­toda de urmărire a fiecărei măsuri prevăzute, pe bază de grafic, a permis ca cele mai multe să fie realizate încă în primele luni ale a­­nului de producţie. Pe parcurs planul a fost com­pletat cu noi M.T.O. reali­­zîndu-se in total 96. Eficien­ţa lor s-a oglindit în succe­sele arătate mai sus. Şi acum să revin la sar­cinile economice pentru a­­cest an. Cunoscînd din timp cifrele de plan, avînd ex­perienţa anilor trecuţi, am căutat să luăm o serie de măsuri care să ne asigure îndeplinirea exemplară a tu­turor indicatorilor încă din primele zile de muncă. Posibilităţile de realizare şi depăşire a sarcinilor de plan pe 1964 au fost temei­nic analizate de comitetul de partid, de conducerea teh­­nico-administrativă, de comi­tetul sindicatului şi cel al organizaţiei de tineret, lu­­îndu-se măsuri concrete pen­tru justa lor defalcare şi aP?.‘ Per­tru asigurarea con­diţiilor tehnnico-materiale ne­cesare realizării lor în fie­care secţie şi atelier. Toată atenţia colectivului de mun­că s-a concentrat asupra sta­bilirii noului plan M.T.O. In acest scop s-a folosit din plin experienţa însuşită şi metodele bune menite să an­greneze participarea largă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la valorificarea re­zervelor interne, la aplicarea de noi idei şi soluţii teh­nice în procesul de fabri­caţie. Încă din august, după cunoaşterea cifrelor de plan, a fost întocmit şi pla­nul de măsuri tehnico-orga­­nizatorice. Pe parcurs a fost completat ajungîndu-se pînă la finele anului trecut la peste 90 M.T.O. Dar nu ne­am oprit aici. Am organi­zat transpunerea în viaţă a unora din măsurile prevăzu­te pentru 1964 încă în anul SILVESTRU MOLDOVAN, director la întreprinderea „Flamura roșie“ (Continuare în pag. 2-a) Utilajele moderne şi de înaltă precizie de la fabrica „7 Noiembrie“ din Sibiu impune ridicarea continuă a nivelului profesional. Iată-l pe ajutorul de maistru Savu Cojocaru (stînga) din secţia ciorapi fără cusătură, dîndu-le tinerilor muncitori Andrei Radu şi Martin Schuller indicaţii privind buna deservire a mașinilor.

Next