Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)
1965-01-05 / nr. 3510
PROLETI DIN TOATE TARILE, UIJI-VA i ararandHuonCand ORGAN AL COMITETELOR ORASECSC Sl RAJ A L p. MIPULARE ORAINESC Sl RAIONAL SIBIU Sl AL SFATURILOR POI________________________________ Anul XXI, nr. 3510 | Marți, 5 ianue, 1965 | 4 pagini 20 bani In numărul de azi: • Anul Nou. Ora 0! (pag. 2- a); · De la dezbaterea cifrelor de plan pe 1965; — Cuvîntul constructorilor de mașini-unelte; — Totul pentru calitate (pag. 3- a); 0! Pregătiri pentru campania de primăvară (pag. 3- a); • Sport (pag. 4-a); • Programul de radio și televiziune, spectacole (pag. 4- a). BUN VENIT 1965 Revelionul tineretului Printre spiralele de panglici multicolore ninge confetii şi zboară sprinţare serpentine. Muzica a strins pe ringul din mijlocul localului, devenit o mare de talazuri vesele şi exuberante, pe aproape toţi cei 240 de tineri participanţi la revelionul tineretului. Sunt muncitori şi muncitoare, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din întreprinderile şi instituţiile sibiene, tineri şi tinere ale căror nume le găsim pe panourile de onoare, de care sunt legate fapte deosebite. Ne oprim lingă o pereche. El — Nicolae Buşa, 26 de ani, lăcătuş la uzina „Balanţa" ne vorbeşte despre ea: muncitoare, soţie şi mama unui băieţel de un an şi jumătate. Amîndoi ne vorbesc despre anul care acum se încheie şi care le-a adus pentru început o garnitură de mobilă de 11000 lei şi una de bucătărie, radio şi toate cele dorite, un titlu de fruntaş pentru el şi multă fericire pentru toţi trei. — 1965 trebuie să ne aducă ... căutară să se hotărască cei doi din priviri şi suntem siguri că nu le va refuza nimic. Sunt tineri care ştiu să obţină, oameni fericiţi .. . Ca să vorbim de o altă pereche in care am recunoscut pe Constantin şi Eugenia Dănese din I.E.S., sau despre Eler Dumitru şi Cruciţa Ciufuanu de la fabrica de covoar„Dumbrava" , ori de Mira Halcea de la „Elastic" însemna să repetăm cum schimbări tot ceea ce am pus despre primii doi. Peru muncitorul Dănese am mai adăuga că e şi bunele la cursurile serale ale şocmedii, lui Mihai Frank la „Balanţa“ gindul de petrece primul concediu , soţia in 1965 la o staţiune sau hotărirea fermă a tînăr, acesta care şopteşte la vechea partenerei sale ca amuzant — David Victor- muncitor la Uzina „Indefldenta“, de a intra in acest la facultate. Dar cu acest ne-a obişnuit 1964 şi chi predecesorul lui. 1965 le fixa şi atunci reportajul de evelion va ilustra matematic egalitate cuprinzătoare: socialism — fericire şi buinarea tuturora. Sint inscrise aceste cuvinte in ştafeta simolică a timpului care a fi predată acum in miez de lapte noului an. Pentru ele aroastează pasionant la tde mesele şi pentru ele batatitea inimi tinere. Cluiece, irisuri, urăriau însoţit pi nări zori petrecerea entuziailor prezenţi la revelionul neretului, alta muncitorii din sculărie. In mijlocul lor se află şi inginerul Ion Iordache, şeful secţiei, cu soţia. De fapt ei sărbătoreau al doilea revelion in ’64. Primul l-au petrecut simbolic în 16 decembrie cind întreagasecţie şi-a îndeplinit sarcinile anuale de plan. Înconjurat de prieteni şi tovarăşi de muncă era şi inginerul Cornel Romosan, şeful serviciului constructor şef, autorul a numeroase inovaţii printre care şi cunoscutul procedeu de craiţuire areaer aplicată pentru prima oară în 1961. In prezent, la cazangerie 90 la sută din operaţiile de craiţuire se execută după acest procedeu. Cind s-a transmis in pragul miezului de noapte cuvintarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou, metalurgiştii de la „Independenţa" au ascultat-o cu deosebită atenţie şi emoţie. Apoi paharele s-au ridicat pentru noi izbînzi, pentru patria noastră dragă, pentru pace şi prosperitate. Toţi intonau tradiţionalul „Mulţi ani trăiască!“ Lingă podiumul orchestrei strălucea bradul împodobit cu beteală. Oamenii au petrecut pînă în zori, cintecul, dansul şi veselia fiindu-le tovarăşi buni. Fotoreportaj de P. SUN şi I. COLINDAŞU (Continuare în pag. 2-a) In noaptea Anului Nou la masa metalurgiştilor de la „Independenţa“. La ,,Independenţa” Mulţi dintre metalurgiştii de la uzina „Independenţa“ au sărbătorit revelionul în sala frumos amenajată a cantinei. Erau prezenţi mai ales familişti: maistrul Stanca Ludoşan, lăcătuşii Vaier Vescan, Ilie Lemnăşan, Ioan şi Iosif Hanea in frunte cu şeful de echipă Augustin Gligor, decorat in 1964 cu „Ordinul muncii“ pentru calitatea ireprcibilă a lucrărilor executate, strungarul IoanCoroadă, purtătorul titlului de frunte in întrecerea socialistă anii 1963 şi 1964, actualimte unul din sirguincioşii elni ai şcolii tehnice de maişi. La o masă de o lungime apreciată, aşezată în apropierea unuia din televizoare erau aizaţi de o parte şi de ln ritmul dansului la revelionul tineretului din oraşul Sibiu Cu forţe sporite în noul an Păşim în al şaselea an al sesenatului cu o experienţă îmbogăţită în conducerea şi organizarea activităţii economice, rod al intensei preocupări creatoare desfăşurată de oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid. Planul de stat pe 1965 prevede sarcini importante pentru creşterea în continuare a ritmului producţiei, a sporirii necontenite a productivităţii muncii în industrie şi agricultură, în vederea ridicării bunăstării materiale a oamenilor muncii. Analizele făcute cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan din întreprinderi şi unităţi agricole de stat au confirmat că sarcinile de plan pe 1965 corespund pe deplin posibilităţilor existente. îndeplinirea sarcinilor de plan — aşa cum a reieşit din recenta plenară a C.C. al P.M.R. — necesită o muncă politică permanentă, stăruitoare din partea tuturor organelor şi organizaţiilor de partid. Acestea trebuie să folosească din plin experienţa preţioasă acumulată în mobilizarea şi îndrumarea oamenilor muncii din industrie şi agricultură, să concentreze toate forţele pentru înfăptuirea sarcinilor prevăzute pe anul în curs. Cum pot fi rezolvate aceste cerinţe? Conducerile tehnico-administrative din întreprinderi, consiliile de conducere din G.A.S. şi cooperativele agricole de producţie sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, vor trebui să desfăşoare în secţii, ateliere, brigăzi etc. o muncă susţinută în vederea rezolvării problemelor-cheie de care depinde realizarea planului. Aceasta presupune ca şefii de secţii, de ateliere, propagandiştii, toţi comuniştii, factorii, de răspundere să cu- 1 N^scă permanent situaţia realiză. y ritmice a planului într-un for sau altul. Ei au da. a. să utilizeze toate fonfle şi mijloacele educative de influenţare pentru ca masele să contribuie din plin la realizarea sarcinilor de plan. In anul care a trecut rezultatele cele mai bune în producţie le-au obţinut tocmai întreprinderile unde organizaţiile de partid au reuşit să antreneze masele în vederea stabilirii unor obiective concrete în întrecerea socialistă, în popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate a fruntaşilor în producţie, la ridicarea prestigiului mărcii fabricii. Un exemplu semnificativ în această privinţă îl constituie organizaţiile de partid de la uzina „Independenţa“, I.C.I.L. „Sibiana“, „7 Noiembrie“, I.M.C.C., „Firul roşu“ Tălmaci, „11 Iunie“ Cisnădie şi multe altele, care au reuşit să realizeze planul anual de producţie cu mult înainte de termen. In vederea îndeplinirii ritmice şi la toţi indicatorii a planului pe anul curent se cere să se acorde în continuare o deosebită atenţie scoaterii la iveală a noi şi noi rezerve interne care, valorificate la un nivel superior, vor contribui la sporirea considerabilă a productivităţii muncii. Aceasta se va înfăptui prin elaborarea de către fiecare întreprindere a unor planuri judicios întocmite care să asigure indici înalţi de utilizare a maşinilor, a spaţiilor existente de producţie, perfecţionarea tehnologiei şi a pregătirii sistematice a cadrelor. Acţiunea de micşorare a preţului de cost trebuie concentrată şi pe mai departe pe reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie la unitatea de produs. Va trebui să se acorde toată atenţia gospodăririi cu maximum de eficienţă a resurselor materiale şi băneşti. Anul 1965 va trebui să însemne pentru fiecare colectiv de întreprindere un an de noi succese pe linia îmbunătăţirii calităţii producţiei, a realizării de economii şi beneficii suplimentare — căi sigure care duc spre acumulări socialiste. In G.A.S. şi cooperativele agricole de producţie se prevede o dezvoltare intensivă şi multilaterală a producţiei vegetale şi animale, întocmirea planurilor de producţie în cooperativele agricole de producţie, acţiune ce se desfăşoară în luna ianuarie, trebuie să reflecte posibilităţile reale ale fiecărei unităţi în parte. La întocmirea lor trebuie să participe cu tot simţul de răspundere cadrele de specialişti din unităţile respective şi cele de la Consiliul agricol raional, care, alături de consiliile de conducere, brigadieri, şefi de echipă etc., să găsească căile cele mai bune de creştere a producţiei vegetale şi animale, de ridicare a veniturilor cooperativelor agricole de producţie. Oamenii muncii din oraşul şi raionul nostru avînd în frunte pe comunişti, au păşit în noul an cu hotărîrea de a lupta cu însufleţire pentru obţinerea unor succese şi mai mari în acest an. PRIMELE SUCCESE ÎN NOUL AN Pulovere a-ntîia Entuziasm şi hotărîre: iată cuvintele ce se potriveau în prima zi de muncă a anului textilistelor de la fabrica „Drapelul roşu“. După îmbrăţişări şi tradiţionalul „La mulţi ani!“, rostit de cele care nu se mai văzuseră din celălalt an, schimbul I din secţia tricotaj II a început activitatea. Toate cele 44 tricotere din schimb erau la datorie. La ora 7 tăcerea care dominase în secţie timp de trei zile a fost deodată „spartă“ de zumzetul maşinilor de tricotaj. Firele P.N.A. se împleteau printre acele maşinilor după placul maestrelor tricotere în noi şi noi pulovere, care vor duce faima în toată ţara şi dincolo de hotarele ei. Şi dacă ar putea vorbi, acolo unde vor ajunge, atunci ar spune desigur că ele s-au născut în secţia tricotaj II de la „Drapelul roşu“ Sibiu, în mîinile unor harnice şi pricepute tricotere ca Maria Gheorghe, Maria Rodeanu sau Frida Schopp, care, în primele patru ore ale primei zile de muncă din 1965, şi-au depăşit normele de producţie între 17 şi 25 la sută. Iar fericitul beneficiar se va putea lăuda cu pulovere de calitatea-ntîia. Gh. MOLDOVAN corespondent întrecere avîntată Ieri dimineaţă arcurarii de la „Elastic“ au venit la lucru mai voioşi ca de obicei, îndepliniseră cu cinste sarcinile de producţie ale anului trecut, au petrecut în mod plăcut revelionul, iar acum, cu cîteva minute înainte ca pendula orologiului să anunţe ora 7, păşeau încrezători pe poarta uzinei. Veneau să înceapă o nouă zi de muncă şi prin aceasta un nou an de izbînzi. Cunoşteau încă de la dezbaterea cifrelor de plan că în 1965 le revin sarcini sporite, că vor trebui să realizeze o producţie mai mare cu peste 20 la sută. Aşa că din primele clipe au şi pornit la muncă cu tot elanul. Chiar din primele minute, între echipele din secţia arcuri lame se declanşase o avîntată întrecere. în toiul acestei întreceri, în care îndeplinirea normei şi a calităţii cerute deveniseră principalele obiective de urmărit, părea că nici unul din arcurari nu se lasă mai prejos. Şi într-adevăr cam aceleaşi cuvinte se puteau spune despre toţi. Un sondaj inopinat făcut cîtorva echipe, pe la ora 11, asupra primelor rezultate, a scos în evidenţă şi primele succese îmbucurătoare. Mentorii din echipa lui Traian Muntean realizaseră 8,2 tone arcuri faţă de 7 tone cît le revenea în această perioadă de timp, echipa de springuitori condusă de Nicolae Orăşteanu depăşise sarcina de producţie cu 1,1 tone arcuri, iar Günther Binder, cu echipa sa, debitase cu 500 kg de lame pentru arcuri mai mult. I. FULEA. corespondent