Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)

1965-01-05 / nr. 3510

PROLETI DIN TOATE TARILE, U­IJI-VA i arara­ndHuonCand ORGAN AL COMITETELOR ORASECSC Sl R­AJ A L p. M­IPULARE ORAINESC Sl RAIONAL SIBIU Sl AL SFATURILOR POI________________________________ Anul XXI, nr. 3510 | Marți, 5 ianu­e, 1965 | 4 pagini 20 bani In numărul de azi: • Anul Nou. Ora 0! (pag. 2- a); · De la dezbaterea cifrelor de plan pe 1965; — Cuvîntul constructorilor de mașini-unelte; — Totul pentru calitate (pag. 3- a); 0! Pregătiri pentru campa­nia de primăvară (pag. 3- a); • Sport (pag. 4-a); • Programul de radio și te­leviziune, spectacole (pag. 4- a). BUN VENIT 1965 Revelionul tineretului Printre spiralele de pan­glici multicolore ninge con­­fetii şi zboară sprinţare ser­pentine. Muzica a strins pe ringul din mijlocul localului, devenit o mare de talazuri vesele şi exuberante, pe a­­proape toţi cei 240 de tineri participanţi la revelionul ti­neretului. Sunt muncitori şi muncitoare, tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari din în­treprinderile şi instituţiile si­­biene, tineri şi tinere ale că­ror nume le găsim pe panou­rile de onoare, de care sunt legate fapte deosebite. Ne oprim lingă o pereche. El —­ Nicolae Buşa, 26 de ani, lăcătuş la uzina „Balan­ţa" ne vorbeşte despre ea: muncitoare, soţie şi mama unui băieţel de un an şi ju­mătate. Amîndoi ne vorbesc despre anul care acum se încheie şi care le-a adus pen­tru început o garnitură de mobilă de 11000 lei şi una de bucătărie, radio şi toate cele dorite, un titlu de frun­taş pentru el şi multă feri­cire pentru toţi trei. — 1965 trebuie să ne a­­ducă ... căutară să se hotă­rască cei doi din priviri şi suntem­ siguri că nu le va refuza nimic. Sunt tineri care ştiu să obţină, oameni feri­ciţi .. . Ca să vorbim de o altă pereche in care am recu­noscut pe Constantin şi Eu­genia Dănese din I.E.S., sau despre Eler Dumitru şi Cruciţa Ciufuanu de la fabrica de covoar„Dumbra­va" , ori de Mira Halcea de la „Elastic" însemna să repetăm cu­m schimbări tot ceea ce am pus despre primii doi. Peru muncito­rul Dănese am mai adăuga că e şi bun­ele la cursurile serale ale şoc­medii, lui Mihai Frank la „Balan­ţa“ gindul de petrece pri­mul concediu , soţia in 1965 la o staţiune sau hotărirea fermă a tînăr, acesta care şopteşte la vechea parte­nerei sale ca amuzant — David Victor- muncitor la Uzina „Indefldenta“, de a intra in acest la facultate. Dar cu acest ne-a obişnuit 1964 şi chi predecesorul lui. 1965 le fixa şi atunci reportajul de evelion va ilus­tra matematic egalitate cu­prinzătoare: socialism — feri­cire şi buinarea tuturora. Sint inscrise aceste cuvinte in ştafeta simolică a timpu­lui care a fi predată acum in miez de lapte noului an. Pentru ele a­roastează pa­sionant la tde mesele şi pen­tru ele batatitea inimi ti­nere. Cluiece, irisuri, urări­­au însoţit pi nări zori petrece­rea entuziailor prezenţi la revelionul neretului, alta muncitorii din sculărie. In mijlocul lor se află şi in­ginerul Ion Iordache, şeful secţiei, cu soţia. De fapt ei sărbătoreau al doilea re­velion in ’64. Primul l-au pe­trecut simbolic în 16 decem­brie cind întreaga­­secţie şi-a îndeplinit sarcinile anuale de plan. Înconjurat de prieteni şi tovarăşi de muncă era şi in­ginerul Cornel Romosan, şe­ful serviciului constructor şef, autorul a numeroase inovaţii printre care şi cunoscutul procedeu de craiţuire are­­aer aplicată pentru prima oară în 1961. In prezent, la cazangerie 90 la sută din o­­peraţiile de craiţuire se exe­cută după acest procedeu. Cind s-a transmis in pra­gul miezului de noapte cu­vintarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la posturile de radio şi televi­ziune cu prilejul Anului Nou, metalurgiştii de la „Indepen­denţa" au ascultat-o cu deo­sebită atenţie şi emoţie. Apoi paharele s-au ridicat pentru noi izbînzi, pentru patria noastră dragă, pentru pace şi prosperitate. Toţi in­tonau tradiţionalul „Mulţi ani trăiască!“ Lingă podiumul or­chestrei strălucea bradul îm­podobit cu beteală. Oamenii au petrecut pînă în zori, cintecul, dansul şi ve­selia fiindu-le tovarăşi buni. Fotoreportaj de P. SUN şi I. COLINDAŞU (Continuare în pag. 2-a) In noaptea Anului Nou la masa metalurgiştilor de la „Independenţa“. La ,,Independenţa” Mulţi dintre metalurgiştii de la uzina „Independenţa“ au sărbătorit revelionul în sala frumos amenajată a can­tinei. Erau prezenţi mai ales familişti: maistrul Stanca Ludoşan, lăcătuşii Vaier Vescan, Ilie Lemnăşan, Ioan şi Iosif Hanea in frunte cu şeful de echipă Augustin Gli­­­­gor, decorat in 1964 cu „Or­dinul muncii“ pentru calita­tea ireprcibilă a lucrărilor executate, strungarul Ioan­­Coroadă, purtătorul titlului de frunte in întrecerea so­cialistă­­ anii 1963 şi 1964, actualimte unul din sirguin­­cioşii elni ai şcolii tehnice de maişi. La o masă de o lungime apreciată, aşezată în apro­pierea unuia din televizoare erau aizaţi de o parte şi de ln ritmul dansului la revelionul tineretului din oraşul Sibiu Cu forţe sporite în noul an Păşim în al şaselea an al sesenatului cu o experien­ţă îmbogăţită în conducerea şi organizarea activităţii e­­conomice, rod al intensei preocupări creatoare desfă­şurată de oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid. Planul de stat pe 1965 prevede sarcini importante pentru creşterea în continua­re a ritmului producţiei, a sporirii necontenite a pro­ductivităţii muncii în indus­trie şi agricultură, în vede­rea ridicării bunăstării ma­teriale a oamenilor muncii. Analizele făcute cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan din întreprinderi şi unităţi agricole de stat au confir­mat că sarcinile de plan pe 1965 corespund pe deplin posibilităţilor existente. îndeplinirea sarcinilor de plan — aşa cum a reieşit din recenta plenară a C.C. al P.M.R. — necesită o muncă politică permanentă, stăruitoare din partea tu­turor organelor şi organi­zaţiilor de partid. Acestea trebuie să folosească din plin experienţa preţioasă a­­cumulată în mobilizarea şi îndrumarea oamenilor mun­cii din industrie şi agricul­tură, să concentreze toate forţele pentru înfăptuirea sarcinilor prevăzute pe anul în curs. Cum pot fi rezol­vate aceste cerinţe? Condu­cerile tehnico-administrative din întreprinderi, consiliile de conducere din G.A.S. şi cooperativele agricole de producţie sub îndrumarea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, vor trebui să des­făşoare în secţii, ateliere, brigăzi etc. o muncă susţi­nută în vederea rezolvării problemelor-cheie de care depinde realizarea planului. Aceasta presupune ca şe­fii de secţii, de ateliere, pro­pagandiştii, toţi comuniştii, factorii, de răspundere să cu- 1 N^scă perm­­anent situaţia realiză. y ritmice a planului într-un for sau altul. Ei au da. a. să utilizeze toa­te fonf­le şi mijloacele e­­ducative de influenţare pen­tru ca masele să contribuie din plin la realizarea sar­cinilor de plan. In anul ca­re a trecut rezultatele cele mai bune în producţie le-au obţinut tocmai întreprinderi­le unde organizaţiile de partid au reuşit să antre­neze masele în vederea sta­bilirii unor obiective con­crete în întrecerea socialistă, în popularizarea şi generali­zarea experienţei înaintate a fruntaşilor în producţie, la ridicarea prestigiului măr­cii fabricii. Un exemplu sem­nificativ în această privinţă îl constituie organizaţiile de partid de la uzina „Indepen­denţa“, I.C.I.L. „Sibiana“, „7 Noiembrie“, I.M.C.C., „Fi­rul roşu“ Tălmaci, „11 Iunie“ Cisnădie şi multe altele, ca­re au reuşit să realizeze planul anual de producţie cu mult înainte de termen. In vederea îndeplinirii rit­mice şi la toţi indicatorii a planului pe anul curent se cere să se acorde în conti­nuare o deosebită atenţie scoaterii la iveală a noi şi noi rezerve interne care, va­lorificate la un nivel supe­rior, vor contribui la spo­rirea considerabilă a pro­ductivităţii muncii. Aceasta se va înfăptui prin elabo­rarea de către fiecare între­prindere a unor planuri ju­dicios întocmite care să asi­gure indici înalţi de utilizare a maşinilor, a spaţiilor exis­tente de producţie, perfec­ţionarea tehnologiei şi a pregătirii sistematice a cadre­lor. Acţiunea de micşorare a preţului de cost trebuie concentrată şi pe mai de­parte pe reducerea consu­murilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie la unitatea de pro­dus. Va trebui să se acorde toată atenţia gospodăririi cu maximum de eficienţă a re­surselor materiale şi băneşti. Anul 1965 va trebui să în­semne pentru fiecare colec­tiv de întreprindere un an de noi succese pe linia îmbună­tăţirii calităţii producţiei, a realizării de economii şi be­neficii suplimentare — căi sigure care duc spre acu­mulări socialiste. In G.A.S. şi cooperativele agricole de producţie se pre­vede o dezvoltare intensivă şi multilaterală a producţiei vegetale şi animale, întoc­mirea planurilor de produc­ţie în cooperativele agricole de producţie, acţiune ce se desfăşoară în luna ianuarie, trebui­e să reflecte posibilită­ţile reale ale fiecărei unităţi în parte. La întocmirea lor trebuie să participe cu tot simţul de răspundere cadrele de specialişti din unităţile respective şi cele de la Con­siliul agricol raional, care, alături de consiliile de con­ducere, brigadieri, şefi de echipă etc., să găsească căile cele mai bune de creştere a producţiei vegetale şi ani­male, de ridicare a venitu­rilor cooperativelor agricole de producţie. Oamenii muncii din oraşul şi raionul nostru avînd în frunte pe comunişti, au pă­şit în noul an cu hotărîrea de a lupta cu însufleţire pentru obţinerea unor suc­cese şi mai mari în acest an. PRIMELE SUCCESE ÎN NOUL AN Pulovere a-ntîia Entuziasm şi hotărîre: iată cuvin­tele ce se potriveau în prima zi de muncă a anului textilistelor de la fabrica „Drapelul roşu“. După îm­brăţişări şi tradiţionalul „La mulţi ani!“, rostit de cele care nu se mai văzuseră din celălalt an, schimbul I din secţia tricotaj II a început acti­vitatea. Toate cele 44 tricotere din schimb erau la datorie. La ora 7 tă­cerea care dominase în secţie timp de trei zile a fost deodată „spartă“ de zumzetul maşinilor de tricotaj. Firele P.N.A. se împleteau printre acele maşinilor după placul maestre­­lor tricotere în noi şi noi pulovere, care vor duce faima în toată ţara şi dincolo de hotarele ei. Şi dacă ar putea vorbi, acolo unde vor ajunge, atunci ar spune desigur că ele s-au născut în secţia tricotaj II de la „Drapelul roşu“ Sibiu, în mîinile unor harnice şi pricepute tricotere ca Maria Gheorghe, Maria Rodeanu sau Frida Schopp, care, în primele patru ore ale primei zile de muncă din 1965, şi-au depăşit normele de producţie între 17 şi 25 la sută. Iar fericitul beneficiar se va putea lăuda cu pulovere de calitatea-ntîia. Gh. MOLDOVAN corespondent întrecere avîntată Ieri dimineaţă arcurarii de la „Elastic“ au venit la lucru mai voioşi ca de obicei, îndepliniseră cu cinste sarcinile de produc­ţie ale anului trecut, au petrecut în mod plăcut revelionul, iar acum, cu cîteva minute înainte ca pendula orologiului să a­­nunţe ora 7, păşeau încre­zători pe poarta uzinei. Veneau să înceapă o nouă zi de muncă şi prin aceas­ta un nou an de izbînzi. Cunoşteau încă de la dez­baterea cifrelor de plan că în 1965 le revin sarcini sporite, că vor trebui să realizeze o producţie mai mare cu peste 20 la sută. Aşa că din primele clipe au şi pornit la muncă cu tot elanul. Chiar din primele minu­te, între echipele din secţia arcuri lame se declanşase o avîntată întrecere. în toiul acestei întreceri, în care îndeplinirea normei şi a calităţii cerute deveniseră principalele obiective de urmărit, părea că nici unul din arcurari nu se lasă mai prejos. Şi într-adevăr cam aceleaşi cuvinte se puteau spune despre toţi. Un sondaj inopinat fă­cut cîtorva echipe, pe la ora 11, asupra primelor re­zultate, a scos în evidenţă şi primele succese îmbu­curătoare. Mentorii din e­­chipa lui Traian Muntean realizaseră 8,2 tone arcuri faţă de 7 tone cît le reve­nea în această perioadă de timp, echipa de springui­­tori condusă de Nicolae Orăşteanu depăşise sarcina de producţie cu 1,1 tone arcuri, iar Günther Binder, cu echipa sa, debitase cu 500 kg de lame pentru arcuri mai mult. I. FULEA. corespondent

Next