Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)
1965-01-05 / nr. 3510
BUN VENIT 1965 (Urmare din pag. 1) La cooperativa agricolă de producţie Racoviţa aproape 100 de ţărani muncitori cu familiile lor au ţinut să intimpine împreună noul an. Avind in mijlocul lor pe Nicolae Balea, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Ion Spătăceanu, secretarul comitetului de partid, Miron Olaru, preşedintele Sfatului popular, Gheorghe Bucur, directorul Şcolii generale de 8 ani, ţăranii muncitori au sărbătorit intr-o atmosferă entuziastă, cu sufletele pline de dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, care le-a arătat calea spre bunăstare, pentru succesele dobîndite in anul trecut, pentru încrederea în succesele anului 1965. La revelionul racoviţenilor au fost prezenţi numeroşi fruntaşi ai recoltelor bogate printre care soţii Iosif şi Eva Maxim, Dionisie şi Paraschiva Stoica, conductorii Ioan Brudaru şi Gheorghe Comăneanu, îngrijitorul de animale Nicolae Ceauşilă şi mulţi alţii. In sala căminului cultural din Cristian in aceeaşi seară se adunaseră de asemenea zeci de ţărani muncitori romîni şi germani pentru a petrece revelionul împreună. Fanfara şi-a început programul cu un frumos concert după care a urmat muzică pentru amatorii de dans, iar jocurile romineşti şi germane i-au ridicat de pe scaune şi pe cei virstnici. In apropiere de cămin am poposit pentru cîteva minute şi in casa ţăranului muncitor Nicolae Stoiţă. La masa încărcată cu de toate, in faţa televizorului, se aflau ca invitaţi şi familiile ţăranilor muncitori Moldovan, Goţa, Dragomir şi Răduţu. Bunăstarea se vedea peste tot. In 1964 şi-a făcut casă nouă şi ţăranul muncitor Ion Dragomir, şi-a cumpărat mobilă de la oraş şi ţăranul muncitor Răduţu ca să nu mai vorbim de ceilalţi pe care i-am surprins discutind printre altele o problemă „dificilă". „Unde să pun 2100 kg de griu" — se întreba Nicolae Stoiţă cu voce tare căutind cu privirea un sprijin printre comesenii „roşi" şi ei de aceeaşi întrebare. Aici n-am zăbovit cu toată atmosfera propice considerind necesară prezenţa noastră şi in alte asemenea case, in care 1965 pune chiar din prima zi „griji" similare. De departe, din „Onceşti“ se vedea lumina feerică de la geamurile vilei nr. 18 din Păltiniş. In sala mare a vilei, pavoazată festiv, circă 200 de oameni ai muncii din Constanţa, Craiova, Hunedoara, Cluj şi din alte localităţi au venit să întîmpine aici anul 1965. Orchestra condusă de Nae Irimescu a prezentat din repertoriu un program de cîntece variate care, alături de Surprizele oferite de O.N.T. „Carpaţi“ — excursii gratuite, almanahuri turistice, diferite băuturi — au contribuit la crearea unei atmosfere tinerești, de veselie unanimă. în celelalte cabane mai mici alte zeci de persoane au petrecut acest eveniment intr-un cadru plăcut. Buna organizare, meniul bogat, servirea atentă a creat o bună dispoziţie generală, I.B.C. „Păltiniş“ şi O.N.T. „Carpaţi“ bucurîndu-se de aprecierea favorabilă a celor care au participat la acest revelion. La înălţime Pluguşorul textiliştilor Sute de tineri şi tinere dinîntreprinderile textile din Cisnădie şi-au dat intilnire in sala mare a cantinei de la Uzinele textile. Sala era dominată de un brad masiv, bogat împodobit. Ghirlandele multicolore, cascada de cintece, jocurile şi dansul au creat o atmosferă de veselie şi bună dispoziţie. Printre surprizele serii, pluguşorul pregătit cu mult înainte, era aşteptat cu deosebit interes. Şi iată că urătorii au sosit după tradiţie inviorind atmosfera. Aho, aho fraţi şi surori ——.Muncitoare, muncitori Ingineri, desenatori Proiectanţi şi controlori Directori, şefi de servici Care vă găsiţi aici Din uzina noastră toată Strîngeţi toţi mesele roată C-am venit cu mare zor Să urăm un pluguşor. Şi rind pe rind urarea s-a adresat fruntaşilor şi evidenţiaţilor in întrecerea socialistă, inovatorilor şi tuturor acelora care prin contribuţia lor au dat mii de metri de ţesături şi de fire toarse peste plan. în sala cantinei au răsunat îndelungi aplauze tinereşti pentru succesele inregistre de. ■ 4 ——1 E ora cînd pretutindeni, de la sălile de marmură ale Palatului R.P. Romíne şi pînă departe în sala căminului cultural din Rîul Sadului şi mai sus la complexul Păltiniş sau la 2 034 metri deasupra mării, la cabana Bîlea Lac, incandescenţa becurilor se stinge pentru o clipă marcînd parcă hotarul între anul cel vechi şi anul care abia începe, în sala operatoarelor la Centrala telefonică din Sibiu, la masa de lucru, în faţa sutelor de fişe şi a clapelor ce cad necontenit cerînd să fie ridicate pentru a servi zeci şi zeci de abonaţi nerăbdători, utemistele Victoria Diaconescu şi Emese Feyes, alături de comunistele Victoria Popa şi şefa telefonistă Elena Moga (fotografia 1), răspund neobosite la fiecare semnal. Prin intermediul lor se transmite de aici sau de cine ştie unde tradiţionalul „La mulţi ani“. Beculeţele roşii şi albe clipesc vesele pe masa operatoarelor dînd imaginea unor sclipiri dintr-un pom de anul nou. Dar iată că de sus, din vîrful bradului imaginar al mesei cineva cheamă cu insistenţă spitalul. E un caz urgent. Doar cîteva minute Şi în sala de operaţii doctorul Ioan Andereş şi sora Amalia Lupu au şi pregătit aparatele pentru o intervenţie chirurgicală (1o Anul tografia 2). E vorba doar o viaţă, şi în societatea stră totul ca şi aici la tat, în miezul acesta de noapte, e pus în slujba ei. Anul Nou preia în grabă dar hotărît un om, un nume înregistrat de urgenţă pe fişa de la capul unui pat. Preia în grabă pentru că la maternitate are de făcut vreo 6 înregistrări noi şi din „societatea“ agreabilă a patru fetiţe şi doi băieţi dolofani nu te poţi desprinde oricum. Pe străzi, circulaţia mai intensă ca-n timpul zilei, reda fidel pulsul frenetic al cetăţeanului fericit, grăbit să ajungă la toţi cunoscuţii pentru ca împreună să golească o cupă cu vin. Taximetrele întreprinderii de transporturi Sibiu au rulat pînă la ora 0 pentru anul 1964 şi în ultimele minute mai ales pentru întîrziiţţi, după aceea pentru 1965. Zeci de oameni trebuie să-şi amintească de promptitudinea unor şoferi caStelian Popa (fotografia 3) , a tovarăşului său, şoferu loan Ştefan care a satisfăcut peste 70 de comenzi parcurgît pe străzile oraşului o distanţ echivalentă cu drumul de Sibiu la Brăila. La datorie lanii 1965 şi pe mecanicul de ocomotivă loan Mustaţă. Instant în confortabila cabină a lomotivei Diesel (fotografia 4)a străbătut în noaptea aceea cu trenul nr. 2583 zeci de kiloieni ducînd departe mii de one din realizările lui 1964. Cu 200 tone în plus a conda trenul 2845 şi Ion Ispas, iar mecanicul Constantin Safta şi fchistul Ion Gligor au pornit primul tren de persoane în anul nou din staţia Sibiu. Era ora 0,08. Din turnul operatorului de circulaţie impiegatul Haralambie Gavrilă a dirijat în condiţii optime de siguranţă 32 trenuri programate şi 2 suplimentare. Anul 1965 a început. Primele minute, primele ore au găsit pe zeci şi sute de oameni la datorie, zeci de copii au văzut lumina vieţii iar trenurile străbat mai departe drumurile de fier ale patriei socialiste. Fotoreportaj de Al. CONSTANTINESCU şi Fr. MSS ctivitate culturala susţinută cu toţii că perioada de iarn corespunde unei bogate actiţi culturale. Peu ca această activitate să se dsfăşoare în bune condiţii, dlectivul de conducere al căiului cultural din comuna Tălmaci, îndrumat de comit comunal de partid, a lua în timp măsuri corespunzăre. Astfel, au fost execute reparaţii şi reamenajări ,alului căminului cultural, fost introdus iluminatul ,azic (cu neon), au fost redate sobele şi s-a asigurat în fondurile extrabugetar combustibilul necesar pentru rioada de iarnă. Searăe seară la căminul cultural a loc activităţi ca: seri fenice, sfatul agronomului, seri de calcul, concursuri „Cine ştie cîştigă“, seri de întrebări şi răspunsuri etc. Concursurile pe tema unor filme, dotate cu premii au contribuit la atragerea din zi în zi a unui număr sporit de spectatori. De asemenea au fost organizate concursuri „Cine ştie cîştigă“ pe tema unor jurnale agricole, în cadrul cărora s-au evidenţiat prin răspunsuri bune ţăranii muncitori Alexandru Posa, Ion Tocănel, Maria Fîrtonea, Sofia Demeter şi alţii. Formaţiile artistice de asemenea şi-au intensificat activitatea în această perioadă, în ultimele săptămîni formaţia de cor şi-a îmbogăţit repertoriul cu trei cîntece noi: „Glorios partid“ de Mircea Neagu, „Mă sun în deal la vie“ de N. Oancea şi Suită de cîntece populare de N. Suciu. Brigada artistică de agitaţie condusă de tov. Paraschiva Lemnăşan pregăteşte programul: „Cîntăm tot ce-i nou în sat la noi“. O deosebită atenţie s-a dat alegerii repertoriului formaţiilor de teatru care se află în faza pregătitoare pentru concursul bienal de teatru. Formaţia romînă pune în scenă piesa „Dragoste nu te pri-mi“ de Sütő András şi este în curs de pregătire piesa „Şapte vaci slabe“ de Octav Măgurean. Formaţia germană pregăteşte piesa „Chestiuni familiare“ de Talvest. Nici cei mici n-au fost neglijaţi, de curînd fiind pusă în scenă pentru ei piesa „Ecoul, fiul pădurarului“, în cadrul acestor formaţii lucrează cu multă dragoste Marioara Barb, Georgeta Crivescu, Radu Bozdoc, Maria Kasper, Erna Pomarius. Biblioteca comunală cunoaşte în aceste zile un aflux de cititori. în comună funcţionează un număr de 20 cercuri de citit cu o tematică bine stabilită, ai căror conducători sunt cadrele didactice din comună. Prof. Candit CALUȚIU, corespondent