Flacăra Sibiului, 1966 (Anul 22 [23], nr. 3614-3717)
1966-01-04 / nr. 3614
im Succesele Hotarul dintre anul care abia s-a sfîrşit şi cel nou în care am intrat a marcat un moment deosebit în viaţa poporului nostru: încheierea semnalului — perioada unor bogate realizări în toate domeniile de activitate — precum şi păşirea la înfăptuirea noului program adoptat de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. pentru anii 1966— 1970, menit să ridice patria noastră pe o treaptă și mai înaltă de înflorire și progres. Prevederile planului de stat pe 1965 au fost realizate înainte de termen, înfăptuindu-se astfel sarcinile fundamentale trasate de Directivele Congresului al VIII-lea al partidului cu privire la planul de şase ani. Reflectînd dinamismul procesului de industrializare a ţării, producţia globală a fost realizată în anul trecut cu cca. 13% mai mult decît în 1964, depăşindu-se prevederile planului cu peste 1,3 miliarde Iei. In 1965, ca şi în anii precedenţi, ramurile producătoare de mijloace de producţie, hotărîtoare pentru progresul întregii economii, s-au dezvoltat intr-un ritm superior celui înregistrat pe ansamblul echirului ei. Industria construcţiilor de maşini şi-a adus şi în anul trecut contribuţia sa la înzestrarea cu tehnică modernă a întregii economii. Pe baza dezvoltării industriei producătoare de mijloace de producţie şi corelat cu consumul, producţia industriei uşoare şi alimentare a crescut de asemenea. Sporirea volumului producţiei bunurilor de consum, o data cu lărgirea sortimentelor şi ridicarea calităţii, a asigurat satisfacerea în mai bune condiţii a cerinţelor populaţiei. La succesele obţinute de poporul nostru muncitor o contribuţie însemnată şi-au adus şi colectivele de muncă din unităţile economice ale oraşului Sibiu. Datorită numiARLHEINZ RESCHNER, secretar al Comitetului orăşenesc Sibiu al P.C.R. cii politice şi organizatorice desfăşurate de organizaţiile de partid, a elanului cu care colectivele întreprinderilor au muncit, principalii indicatori de plan au fost realizaţi şi chiar depăşiţi de toate unităţile economice sibiene. Din datele preliminare planul producţiei globale a fost depăşit cu 2,2%, dîndu-se produse în plus în valoare de peste 75 milioane lei, iar productivitatea muncii a fost depăşită cu 1,4%. S-au obţinut suplimentar economii în valoare de aproape 20 milioane lei şi beneficii de circa 15 milioane lei. Se remarcă în mod deosebit faptul că unităţile economice sibiene şi-au realizat înainte de termen principalii indicatori ai planului de şase ani, iar sarcinile revenite pe anul 1965 la data de 23 decembrie. Cele mai însemnate succese le-au înregistrat colectivele de muncă de la Uzina mecanică, „Independența“, „Automecanica“, Iprofil „Republica“, „7 Noiembrie“, „Elastic“, ,,Libertatea'’, „Viclona", Intreprinderea poligrafică, cooperativele „Munca tîmplarului“, „Gheaţa“ şi altele. Realizările din anul care s-a încheiat sînt o nouă mărturie a hărniciei şi priceperii întregului nostru popor care înfăptuieşte cu consecvenţă politica partidului, convins că îşi făureşte astfel propriul său viitor, mai bun, mai fericit. Înscriindu-se în bilanţul înfăptuirilor poporului român din perioada 1960 —1965 ele întăresc şi mai mult temelia pe care se vor clădi realizările viitoare. Luptînd pentru îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe 1966, primul an al viitoarei perioade cincinale, întregul nostru popor, călăuzit de Directivele Congresului al IX-lea al partidului, va parcurge încă o etapă pe drumul vieţii sale noi, va continua pe o treaptă superioară opera de desăvârşire a construcţiei socialiste, în darea de seamă prezentată de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale s-a subliniat: „în liniile sale generale şi caracteristice, planul de stat pe 1966 preia elementele esenţiale ce s-au dovedit a fi factorii determinanţi în crearea şi susţinerea dinamismului pe care l-a cunoscutdezvoltarea economiei noastre în anii construcţiei socialiste“. Astfel, sporirea producţiei globale industriale, continuind dezvoltarea ascendentă marcată pînă în prezent, se situează la nivelul ritmului mediu de 10,5%, prevăzut de Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. In comparaţie cu 1965, în industria producătoare de mijloace de producţie este prevăzut un spor de 10,7%, în producţia bunurilor de consum de 9,7%, iar productivitatea muncii va creşte cu 7,4%, spre noi înfăptuiri la masa metalurgiştilor. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA anala ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXII, nr. 3614 Marţi, 4 ianuarie 1966 4 pagini — 20 bani îContinuare în. nagy-?). Revelion 1966 La intersecţie de ani lumină Deprinşi cu drumurile, am pornit şi-n noaptea Anului Nou să colindăm satele şi oraşele raionului nostru, încercînd să facem un film al bucuriei colective. Tineri chipeşi ca brazii La intrarea în sală ne-am pomenit mai întîi sub o boltă de panglici viu colorate din care curgeau torenţial alte panglici ţâşnitoare, confeti. Entuziasmul molipsitor ne întîmpină în prag şi melodiile orchestrei ce domină sala de pe un podium, chemau pe ringul de dans mereu alte şi alte perechi. Prin intermediul corespondentului nostru voluntar, Ilie Andrei, invitat şi el la revelionul tinerilor din raion, am cunoscut cîţiva din cei 300 de entuziaşti care s-au întîlnit aci, în sala cantinei Uzinelor textile din Cisnădie. Prima cunoştinţă, Niculina Ianeş — ţesătoare de stofe —■ ne-a relatat că încheie un an rodnic cu multe satisfacţii în ceea ce priveşte meseria care a îndrăgit-o. „Faptul că in fiecare lună am fost evidenţiată în întrecerea socialistă, am ţesut numai stofe de bună calitate şi am realizat peste 1000 metri ţesături peste plan, îmi va asigura un loc alături de zecile de nume in dreptul cărora se va scrie: fruntaş pe anul 1965.“ Cu asemenea mulţumiri au întîmpinat noul an şi : ţesătoarea Susana Popa, filatoarea Maria Giurcă, repansatoarea Silvia Vesa, ţesătorii Ioana Ciocan, Aurel Rac, Ilie Constantin şi Maria Isza de la Uzinele textile din Cisnădie. Se aflau printre invitaţi tineri ale căror nume se fac tot mai cunoscute: frezorul Gheorghe Marcu şi muncitorul loan Văduva de la Uzina mecanică Mîrşa, tehnicanul Gheorghe Konnerth dela G.A.S. Noul, sculerul loan David şi montorul Vaier Sălişteanu de la Fabrica de iuţire din Ocna Sibiului, macaragiul Toader Paşcalău de la întreprinderea forestieră Pe filatoarea Cristina şi lăcătuşul Vasile Sîrbu de la „11 Iunie“ i-am găsit la o masă încărcată cu de toate, discutînd în intimitate în mijlocul unui grup restrîns de tineri, recent căsătoriţi ca şi ei, în fundal, bradul frumos împodobit sclipea sub ghirlandele argintii de beteală, în luminile artificiilor şi globurilor colorate. Intre dansuri, la mese, tinerii închină pahare cu „Otonel“, toastează pentru tinereţea lor fericită, pentru succesele măreţelor idealuri ce le au, pentru acel ce le-a dăruit toate acestea — Partidul Comunist Român. Printre metalurgişti Ca-n fiecare an, constructorii de maşini de la uzina „Independenţa“ au petrecut revelionul într-un colectiv de aproape 300 de tineri şi vârstnici, muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari. Atmosfera caldă, prietenească, programele de cîntece la care şi-au adus contribuţia cei mai buni instrumentişti de muzică populară şi uşoară din cadrul formaţiilor uzinei, meniul bogat, vizionarea simultană a programului de televiziune au contribuit la înscrierea acestui revelion printre cele mai bine organizate şi plăcute care s-au ţinut aici în ultimii ani. Ca şi la Cisnădie, ajunşi în mijlocul metalurgiştilor de la „Independenţa“, am fost întâmpinaţi de cunoscutul corespondent voluntar — Romulus Hila — care „recoltase“ deja cîteva declaraţii de la unii invitaţi. Iată ce ne-a relatat corespondentul: „Am stat de vorbă cu Mihai Găldeanu, şeful secţiei mecanică III, care îmi spunea că de fapt această sărbătoare de sfîrşit de an, pentru el şi colectivul de muncă din secţia ce o conduce este oarecum tardivă. „Noi — îmi spunea inginerul Găl- Al. CONSTANTINESCU Foto: Fr. NUSS (Continuare în pag. 2-a) Belşug și bucurie. .primele realizări Uzinele, fabricile, instituţiile au recăpătat iar pulsul muncii. Primele lovituri ale forjelor de la „Independenţa“, primele cusături ale croitorilor de la „Steaua roşie“ sau primele linii trase în tuş pe hîrtia de cale de către proiectanţii de la I.P.R.A.N. sunt totodată şi succesele primei zile de muncă a anului 1966, pe care corespondenţii noştri voluntari au căutat să Ie transmită cît mai repede redacţiei. Iată cîteva din aceste prime ştiri, într-un schimb 6% din decadă Avîntul cu care metalurgiştii de la „Independenţa“ au pornit ieri dimineaţă la muncă, s-a concretizat printr-un frumos succes. Bilanţul încheiat după 8 ore demuncă arată că în schimbul I s -a realizat o producţie egală cu 6% din sarcina de plan a primei decade din luna ianuarie a.c. în fruntea întrecerii pentru obţinerea acestor succese se află trasatorii şi tăietorii din echipa condusă de comunistul Dumitru Sică. Ei au depăşit cu 32% sarcina de plan, economisind totodată 3 000 kg tablă die oţel. In proporţie de 111% s-a realiza planul şi în schimbul Ide la atelierul de forjă. Muncitorii Gheorghe Bîtiu şi IosifArmenciu, de pildă, au forjat în matriţe cu figuri multiple 55 cilindri pentru ciocane pneumatice, cu 15 bucăţi mai mult decît prevedea sarcina zilnică. Asemenea importante realiziri au dobândit şi muncitorii celorlalte secţii şi ateliere ale uzinei. Sudoriţa Johannna Loreni din secţia mecanică III a şanfrenat peste sarcina de plan cu 26% mai H. ROMULUS lăcătuş • I'n nor* A. Un dar preţios populaţiei Sibiului Extinderea oraşului, dezvoltarea industriei şi creşterea populaţiei Sibiului, determinând un consum de apă mereu sporit, au ridicat la prim rang cerinţa construcţiei unei noi uzine de apă. Pentru a satisface această dorinţă a cetăţenilor oraşului nostru, conducerea partidului şi a statului nostru a alocat suma de 63 milioane lei. Lucrarea a fost executată în termen de Grupul de şantiere nr. 2 Sibiu, al T.R.C.L. Braşov. Ieri la amiază, în prezenţa conducătorilor organelor locale de partid şi de stat a avut loc festivitatea de inaugurare a noii uzine de apă. Luînd cuvîntul cu acest prilej, tov. Constantin Buzdugnină, preşedintele comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, a spus printre altele: „începînd din acest moment este rezolvată una dintre cele mai mari doleanţe ale populaţiei Sibiului. Noua uzină de apă, care intră parţial în funcţiune, are debit suficient pentru a face faţă consumului actual de apă. Uzina nouă este un dar preţios dat de P.C.R. populaţiei Sibiului. Este o nouă dovadă grăitoare a grijii partidului faţă de ridicarea continuă a nivelului condiţiilor de viaţă ale populaţiei“. în continuare, vorbitorul a adus mulţumiri şi a felicitat pe constructori — Grupul de şantiere nr. 2 şi uzinele colaboratoare: „Independenţa“, „Automecanica“, I.R.M.E., I.R.U.M., „Electromontaj“, „Balanţa“ şi altele — pentru execuţia ireproşabilă a lucrărilor şi pentru încadrarea în termenele planificate. Noua uzină, a cărei capacitate finală este de 440 litri pe secundă, a intrat în funcţiune cu o capacitate de 240 litri pe secundă, urmînd ca în acest an să continue lucrările. Ea este compusă dintr-un baraj de priză tip tirolez pe rîul Cibin, la Gura Rîului, din două de risipitoare, de la care apa este adusă pînă la staţia de tratare, printr-o conductă de 0 600 mm, pe o lungime de 14 km. Staţia de tratare are ca obiective principale: o staţie de coagulantă unde se tratează apa cu var (pentru ridicarea durităţii), cu sulfat de aluminiu (pentru decantarea suspensiilor) şi cu clor (pentru sterilizare). Decantorul radial, rezervorul şi hala filtrelor intrate în funcţiune dau apă cu de 2,5 ori mai mult decît consumul anterior. Staţia este mecanizată, semiautomatizată şi dotată cu laborator chimic şi biologic. Calităţile apei sunt mult îmbunătăţite faţă de staţia veche. Ea are o duritate mai mare, fiind totodată fără suspensii şi miros. Prin creşterea debitului se ajunge pe reţea la 3,5 atmosfere. Această creştere a presiunii poate da naştere la deranjamente. Este necesar, implicit, să fie cît mai atent verificate instalaţiile de către consumatori — băile, chiuvetele etc. — mai ales la nivelele unde apa a ajuns mai greu pînă acum. Pentru orice defecţiuni, locatarii se pot adresa I.R.C. şi secţiei instalaţii a cooperativei „Tehnica nouă“. Intrarea în funcţiune a noii uzine de apă este un prilej de bucurie pentru populaţia Sibiului care are o semnificaţie deosebită acum în primele zile ale lui 1966 şi la începutul unei noi perioade de înflorire a patriei, perioada unui nou cincinal. M. CATANA