Flacăra Sibiului, 1966 (Anul 22 [23], nr. 3614-3717)

1966-01-04 / nr. 3614

CUM SUNT FOLOSITE CONDICILE DE SUGESTII fii RECLAMAŢII f * — Raid-anchetă — Zilnic, un mare număr de cetăţeni se perindă prin faţa ghişeelor unor instituţii pen­tru rezolvierea anumitor pro­bleme de serviciu sau de in- teres personal. Astfel, pe unii îi întîlnim la telefoane, pe alţii în faţa ghişeelor de la poştă, la agenţiile C.E.C. sau la filiala Băncii Naţionale.Re­­cent,„ am întreprins un raid­­anchetă pentru a cunoaşte felul cum sunt privite şi re­zolvate însemnările din con­dicile de sugestii şi recla­maţii. Grijă la răspunsuri Condica de sugestii şi re­clamaţii este unul din mij­loacele de legătură dintre instituţie şi cetăţenii pe ca­re-i deserveşte. In ea, de cele mai multe ori, cetăţea­nul exprimă nemulţumirile, îşi spune părerea, face pro­puneri sau alteori pur şi simplu înserează mulţumirea deosebită încercată atunci cînd a fost servit prompt şi ireproşabil. Răsfoind paginile acestora cunoşti „pulsul“ sugestiilor şi reclamaţiilor îndreptate spre îmbunătăţirea unor as­pecte din munca instituţiei respective. Sunt însemnări care nu implică şi răspun­suri. Ne referim la aprecie­rile pozitive făcute asupra activităţii unor funcţionari. Aşa, bunăoară, în condica de sugestii şi reclamaţii de la Casa raională de economii Sibiu, cetăţeanul Petru Pîn­­cotan îşi exprimă mulţumi­rea faţă de felul în care a fost servit de Lucia Zaharia şi Angela Nohai. Este însă adevărat că cele mai multe însemnări din condici se referă la aspecte negative. Răspunsul la aces­tea trebuie chibzuit, cercetat, motivat, argumentat. Cetă­ţeanul e curios să vadă roa­dele sesizării sale, măsurile luate şi cum se reflectă „ele în îmbunătăţirea activităţii. Cercetînd condica de la Oficiul orăşenesc I P.T.T.R. am constatat că în anul tre­cut s-au făcut peste 20 de sesizări şi reclamaţii. Pe con­trapagină se dă răspunsul la sesizare de dirigintele Ioan Fleşeriu. Un fapt edificator al atenţiei acordate la a­­ceastă instituţie sesizărilor oamenilor muncii îl consti­tuie trimiterea de răspunsuri la domiciliul acelor cetăţeni care-şi indică adresa. La­ Oficiul T.T. Sibiu sînt două condici de sugestii şi reclamaţii. Una care se află la telefonista de serviciu de la ghişeul de cabină, în care cetăţenii îşi exprimă direct nemulţumirile lor şi alta în care sunt înserate reclama­­ţiile făcute prin telefon de diferiţi abonaţi. In primul caz răspunsurile se dau în condică, uneori şi prin a­­drese (în special la cei din alte localităţi care şi-au in­dicat domiciliul), şi prin te­lefon sau adresă, în cel de-al doilea caz. Dar să exemplifi­căm. La sesizarea făcută în 22 octombrie 1965 în con­dica de sugestii şi reclamaţii de Aurel Dragoş din Sibiu cu privire la faptul că a fost avizat cu o oră mai devreme decit era fixată convorbirea cu Dorohoiul, se răspunde: „In legătură cu reclamaţia dvs., vinovată se face tele­fonista 3D care a copiat avi­zul greşit. Pentru această abatere telefonista respectivă a fost trecută cu rebut pe luna octombrie nemaibene­­ficiind de primă. Cazul res­pectiv face obiectul discuţii­lor în prima şedinţă de lucru cu telefonistele“. Pe paginile condicii puse la dispoziţia publicului se văd —­ cu creion roşu — iniţialele „F“ sau „N“. Adică reclamaţia este fondată („F“) şi nefondată („N“). Mergînd pe urmele celor două ini­ţiale am constatat că acestea au fost înscrise conform cu realitatea. De exemplu, multe din cele nefondate sunt în legătură cu durata convor­birilor deservite de cabină pentru care plata — con­form instrucţiunilor Ministe­rului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor — se face an­ticipat. Aici am sugera ideia ca oficiul să trimită organe­lor tutelare copii după ase­menea sesizări şi să facă propuneri pentru a se găsi un sistem (de pildă stabili­rea unei sume de garanţie şi după efectuarea convor­birii să se achite costul după durată) prin care solicitan­tul să nu mai fie limitat în timp, şi ca atare întrerupt. Alte sesizări se referă la serviciul de informaţii — 03 — care deşi face apelul se lasa aşteptat. Deoarece car­tea existentă nu mai cores­punde, acest serviciu este foarte solicitat. în legătură cu remedierea situaţiei am primit explicaţii din partea şefului oficiului, ing. Ilie Ma­­rinescu. „O nouă carte va apare în luna februarie 1966. Pînă atunci se termină lucră­rile de extindere a centralei automate cu care ocazie se va trece şi la numerotarea cu 5 cifre. O dată cu apariţia noii cărţi serviciul de infor­maţii va fi descongestionat“. Credem că este cazul ca pî­­nă la apariţia noii cărţi să se ia măsuri pentru o mai bună organizare a serviciului încît şi la 03 să se răspundă la apel cu mai multă opera­tivitate. In urma însemnărilor fă­cute în condica de sugestii şi reclamaţii şi a celor prin telefon, conducerea oficiului pe cele fondate le consideră rebut — şi acestea nu sînt puţine — în activitatea ce­lor ce se fac vinovaţi, luînd măsuri de sancţionare, prin­tre altele, tăierea primei pe luna respectivă. Tot ca rebut sunt considerate şi a Oficiul P.T.T.R. operaţiile la care s-au făcut reclamaţii luîn­­du-se măsuri de sancţionare a celor vinovaţi. Propuneri justificate Duminicile sau în sărbă­torile legale cineva este to­tuşi la post. O funcţionară sau un funcţionar de la Ofi-­­ ciul orăşenesc I P.T.T.R. * Deci între orele 10—17,30 în aceste zile la acest ghişeu se fac operaţiuni de mandate, dar şi de C.E.C. Este singu­rul loc unde poţi face de­puneri sau restituiri in aceste zile. împreună cu una din setele serviciului ghişee —­ Letiţia Dădîrlat — am urmărit ope­raţiunile C.E.C. efectuate în cîteva duminici, com­­brativ cu alte zile din cursei săp­­tămînii. Rezultatele l -au surprins. Operaţiunile C.­ C. sînt de 3—4 ori mai mari decît în zilele obişnuite Şi cînd ne gîndim că du­minica se lucrează numa­­in­tr-un singur schimb la un ghişeu pe oraş la care efectuează şi operaţiuni ■ poş­tale (mandate), nemuri­rile cetăţenilor sînt pe plin justificate. De acel­mare parte din cetăţeni ia­ propuneri interesante în ceastă privinţă, printre a­tre aceea de a se deschide o unitate a C.E.C.-ului şi mintea — aşa cum a mai fost o dată — care să fun­ţioneze în anumite ore. ..al­fel s-ar descongestiona şeul de la poştă şi cetăţenii n-ar mai fi puşi în situa de a pierde ore întregi pen­tru a fi serviţi. Un drept al cetăţeni de­ punerea la dispozit condicii de sugestii si t­uaţii este o obligaţie a func­ţionarilor de la ghişee, con­stituind un drept al fiecărui cetăţean. De aceea condica trebuie să fie pusă la ve­dere. La instituţiile vizitate in raidul nostru numai aşa o stau lucrurile. La ghişeul de cabină condica se află in pupitrul telefonistei, la oficiul poştal în biroul şefei servi­ciului de ghişee, iar la filiala Sibiu a Băncii Naţionale Republicii Socialiste Românoi, la secretariat, care se află la etaj, pe cînd delegaţii şi mandatarii unităţilor de sta şi cooperatiste îşi rezolvă teresele la parter. De ac, pînă la condică este un drum cam lung. „Ascunderea ei a făcut ca din anul 1 să nu mai apară nici o însem­nare cu toate că verb sau prin scrisori la nivelul filia­lei s-au făcut o serie de sesizări. Ghişeul de predare şi pri­mire a coletelor deşi se află în acelaşi local cu celelalte servicii ale poştei, fiind izo­lat, cu intrare separată, nu dispune de o condică. Con­ducerea oficiului consideră că poate fi folosită cea de la serviciul ghişee. Cu toate că prin faţa ghi­­şeului de colete se perindă zilnic zeci de cetăţeni, care uneori au nemulţumiri, în unica condică existentă — pe tot oficiul poşta! — nu apare nici un fel de în­semnare legată de acest ser­viciu. Deşi înfiinţat de aproape doi ani, biroul de informaţii şi eliberarea abonamentelor al I.T.S. (Piaţa Republicii nr. 8), pînă la ora actuală nu dispune de condică de sugestii şi reclamaţii. Şi cit de necesară ar fi! Aici, în de­ nemulţumirile pro­vocate la eliberarea abona­mentelor, multe sînt în le­gătură cu transportul în co­mun. Atunci cînd i se aduc la cunoştinţă, desigur ver­bal unele deficienţe funcţio­narii acestui birou, Ana Rusig dă telefon la anumite idii ale întreprinderii. In asemenea situaţie există oare garanţia că propunerile şi sesizările oamenilor muncii s’;': rezi . e? Existenţa con­­dic­ii de sugestii şi reclamaţii este deci necesară, în loc de concluzii . Condicile de sugestii şi­­declamaţii trebuie să fie afi­şate la joc vizibil, puse ori­­c­înd la îndemîna cetăţenilor. 0 Răspunsurile date în ele să fie cit mai argumen­­tile, mai precise. 0 Să se ţină cont de pro­punerile oamenilor muncii, iar măsurile prevăzute în răspunsuri să fie şi aplicate. 0 însemnările din condi­cile de sugestii şi reclamaţii, grija ce se acordă soluţio­nării lor, trebuie să se re­­f­ecte în buna deservire a simenilor muncii. Gh. SASU şi prof. Victor VOICU • Iniţialele „F“ şi „N“ şi pînă cînd 03 se mai lasă aşteptat. 0 Şi la unele instituţii se mai „fabrică“ rebuturi. 0 Intr-o zi de sărbătoare. • A fi sau a nu fi. fla­t­orii de dirig­enţie Pe lingă multiplele activi­tăţi ce le desfăşoară profe­sorii diriginţi cu elevii, o preocupare de seamă o au şi faţă de paza contra in­cendiilor. Formele şi meto­dele de educare a copiilor să nu se joace cu focul, sunt variate. Intr-o oră de dirigenţie, organizată de prof. Rodica Opincaru cu clasa Vll-a B, a Şcolii generale nr. 15, s-au discutat asemenea probleme. In expunerile elevilor s-a văzut grija cu care şi-au a­­les subiectele, din care dăm cîteva exemple: Eleva Luiza Băloiu a vor­bit despre prevenirea incen­diilor în locuinţe, referindu-se în special la regulile ce tre­buie să fie respectate la a­­prinderea focului precum şi la modul cum se întreţin instalaţiile de încălzit pe timpul iernii. Elevul Dan Chirca a ară­tat pericolul de incendiu ce-l prezintă instalaţiile e­­lectrice improvizate, dînd­ cî­teva exemple de nereguli ce pot provoca incendii ca ur­mare a folosirii neraţionale a instalaţiilor electrice din locuinţe. Pentru a stimula curajul colegilor săi, elevul Aurel Ciobanu a prezentat o scurtă expunere după un material apărut în „Scînteia pionieri­lor“ despre fapta unui elev care a dat dovadă de ero­ism la un incendiu într-o localitate, salvînd viaţa unui copil ce se afla în clădirea incendiată. Tovarăşa profesoară Rodi­ca Opincaru, ca mulţi alţi diriginţi din şcolile oraşului Sibiu, se preocupă de edu­carea copiilor privind folosi­rea şi manipularea focului, contribuind din plin la în­lăturarea cauzelor provocate de acesta. Cpt. Sandu GUNICA Adunarea cooperator Soi Recent, în sala căminului cultural din Ruşciori mem­brii cooperativei de con­sum ascultau cu deosebită aten­ţie darea de seamă silfului sătesc. Din darea de seamă, ce­­i din discuţiile purtate a reie­şit că în anul trecut coopera­tiva a obţinut unele i­­zul bune ca urmare a­­ in: i­­­­provizionări cu mări «. U­nii vorbitori însă ai arău­t şi deficienţele care există. De pildă, în magi­e nu sunt rafturi, maga ie de mină şi pentru a etaje. Numeroşi membri popora-i,­tori s-au angajat ca uul­­ acesta să presteze u însemnat de pre c că patriotică, în re­­menajării unui nou boan COMSA i APRECIERE UNANIMĂ De cîtva timp maistrul Mi­­'■ u Gu­st stătea aplecat asupra ■r'a, întrerupător de înaltă lei: 'une de tipul l.U.P. Numai 01-Ui lui mari, expresivi, în i'-'i-e s-a adunat parcă tot al­bastrul cerului, se roteau cer­cetători in timp ce sub frun­­tea-i uşor încreţită, întrebă­rile se fugăreau unele pe al­tele ca într-o revărsare de rîu: De ce nu anclanşează bine? Să existe oare pierderi in circuitul de aer? ... Reglajul acestui întrerupă­tor îi­ dădea intr-adevăr multă bătaie de cap. Şi nu i-ar fi fost necaz dacă cel puţin era vorba despre ceva nou pentru el şi echipa de electri­cieni pe care o conduce. Ase­menea întrerupători a mai pus■ în funcţie. Mai cu seamă din 1960 de cind a luat di­ploma de maistru. Este spe­­alist in execuţia staţiilor de transformare de înaltă şi foarte înaltă tensiune. Uite insă că de această dată sis­temul mecanic de acţionare al întrerupătorului nu răs­punde la comenzi. Nu vrea şi pace. Dar nu-i el omul care să se lase bătut cu una cu două. Nici electricienii nu s-ar putea împăca cu un ase­menea gind. Vor căuta, vor cerceta şi dacă va fi nevoie vor verifica fiecare piesă, bucată cu bucată. S-a îndreptat de spate, şi-a fă­cut de mai multe ori de­lete prin păru-i auriu ca­­t cum ar fi vrut să astîrn­­p­­­re o şuviţă nărăvaşă apoi, o voce ce invoca mai de-­­­­bă un îndemn decît o dis­poziţie, se adresă unuia din­tre electricieni. — Georgesculel Fii te rog bun şi verifică puţin Instala­ţia electrică de comandă a întrerupătorului. Pînă atunci, eu, împreună cu Vlad, voi demonta camera pistonului deoarece am impresia că se produc pierderi in circuitul de aer comprimat. După un „înţeles“, rostit scurt, lucrul a început cu pa­siune, cu o deplină înţelegere a importanţei îndeplinirii sar­cinii de punere in funcţie a întrerupătorului la termenul stabilit. Georgescu verifica instalaţia cu atenţie şi mi­gală dar, totul era in or­dine. Chiar şi circuitul de aer funcţiona bine, fără pier­deri. După un timp Vlad a venit cu o propunere. — Meştere, eu zic că ar fi bine să controlăm cum au fost montate șuruburile la bielele sistemului mecanic. — Nu-i rea ideia, s-ar pu­tea să ai dreptate. Și într-adevăr, Vlad avu­sese dreptate. La una din biele șurubul nu era montat corect, l-au făcut modificarea pe loc. —• Să încercăm acum o anclanșare, zise Vlad. — Da, aprobă maistrul. De data aceasta întrerupă­torul a început să funcţioneze bine. Oamenii s-au bucurat sincer de acest succes. Mon­tarea a nu mai puţin de zece transformatori de mare pu­tere, a sute de separatori şi a zeci de întrerupători in cei circa 11 ani de cind Guist Mihai lucrează pe diferite şantiere ale întreprinderii „Electromontaj“, constituie a­­devărate izbinzi. Ele sunt re­zultatul unei munci perseve­rente, organizate judicios, a unei îndrumări competente, făcută cu grijă şi atenţie de la om la om. Sunt rodul preţioaselor învăţăminte pe care maistrul le-a cîştigat pe şantier, al îmbinării lor in mod armonios cu opinia co­lectivului. Stima şi preţuirea de care se bucură Mihai Guist are la bază o conduită sănătoasă, o atitudine plină de grijă faţă de oameni. Din fiecare gest, din fiecare miş­care, din fiecare cuvînt al lui se degajă nu numai acea stăpinire de sine care dă prestigiu şi tărie dar şi cu­noaşterea temeinică a atribu­ţiilor sale, hotărirea fermă in tot ceea ce face. Recent, Mihai Guist a trăit un eveniment de o deose­bită însemnătate pentru el, un eveniment care l-a emo­ţionat profund şi l-a înălţat totodată in ochii tovarăşilor lui de muncă. Un eveniment care i-a încălzit inima, iar căldura s-a revărsat prin in­­treaga-i făptură ca un izvor dătător de viaţă nouă. I-a înaripat gindurile şi mintea, i-a dat forţe sporite pentru a cinsti aşa cum se cuvine ti­tlul de comunist. în adunarea generală a organizaţiei de bază cererea lui de a fi pri­mit în partid a fost susţi­nută de mulţi comunişti şi aprobată în unanimitate. P. BUD Intr-o oră de tehnologie, la specialitatea confecţii-ţesături, în cabinetul Centrului şcolar profesional şi tehnic „7 Noiem­brie“. Din activitatea comisiilor comunale zootehnice în scopul asigurării creş­terii efectivelor de animale, al îmbunătăţirii raselor, al sporirii producţiei acestora etc., au luat fiinţă încă în 1963 comisiile comunale zoo­tehnice. Acestea sunt forma­te din specialişti şi scadre cu munci de răspundere din comuna respectivă. Din documentele elaborate de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. şi ale recentei plenare cu privire la îmbu­nătăţirea conducerii şi pla­nificării agriculturii, în faţa comisiilor comunale zooteh­nice stau obiective de mare însemnătate. Aceste organe trebuie să concure la înde­plinirea sarcinii stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la mărirea efecti­velor de animale , care în anul 1970 va ajunge la cca. 5 milioane capete bovine din care 2,5 milioane capete vaci cu lapte, la 6,5 milioane ca­pete porcine, la 13 milioane capete ovine etc. Concomitent cu creşterea numerică a efectivelor de a­­nimale comisiile zootehnice au sarcina de mare răspun­dere de a asigura îmbună­tăţirea rasei şi a producţiei animaliere. Bilunar trebuie să analize­ze aspecte legate de sectorul zootehnic şi să ia măsuri care să ducă la continua lui dezvoltare. In raionul Sibiu avem co­misii care au reuşit să ob­ţină rezultate bune. Astfel, comisiile zootehnice din Ti­lişca, Sibiel, Cisnădie, Şe­­limbăr, Vurpăr şi altele, se întrunesc cu regularitate în şedinţe de analiză în care dezbat situaţia din localita­tea respectivă, stabilesc cele mai potrivite măsuri pentru ca numărul animalelor să crească simţitor la toate spe­ciile. Merită a fi scoasă în evidenţă activitatea comisiei zootehnice a comunei Sadu. Această comisie, printr-o muncă perseverentă, pe lin­gă alte realizări, a reuşit să asigure condiţii optime de iernare a reproducătorilor de bovine prin reconstruirea centrului existent aci, prin asigurarea cantităţilor nece­sare de furaje de bună ca­litate. Dar sunt şi comisii ca cele din comunele Gura Rîului, Amnaş, Poplaca, Scorei, ca­re, pe lingă faptul că nu ţin cu regularitate şedinţele, nu iau nici măsurile necesare pentru a menţine cel puţin la acelaşi stadiu numărul de animale, în special de bovine. In comunele respecti­ve, neurmărindu-se efectiv produşii — mai ales cei de bivoliţă — un mare număr de viţei au fost sacrificaţi Medic veterinar Ilie LUPU vicepreşedinte al Consi­liului agricol raional Sibiu (Continuare în pag. 4-a)

Next