Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)
1967-07-22 / nr. 3775
aş)alboaa ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXIII, 3775 | Sîmbătă, 22 iulie 1967 | 6 pagini — 20 bani Obutafi libiene Cu 11 zile înainte de termen Joi la amiază, colectivul de muncă de la Antrepozitul frigorifer şi-a îndeplinit planul de producţie pe luna iulie, cu 11 zile înainte de termen. Pînă la sfîrşitul lunii se va mai da în plus o producţie de 1,2 milioane lei. Pe primul semestru s-au obţinut economii la preţul de cost de 329 000 lei, şi beneficii suplimentare de 787 000 lei. Ultimul cuvînt al tehnicii La fabrica Libertatea s-a dat recent în folosinţă o nouă subsecţie — apretura umedă — înzestrată cu utilaje de cea mai înaltă productivitate. Noua capacitate de producţie contribuie la perfecţionarea procesului tehnologic existent şi la îmbunătăţirea calităţii stofelor. Vinul de viaţă lungă se găseşte la... ... Vinăria din Pasajul Scărilor, care s-a redeschis ieri complet renovată. In interior unitatea a fost dotată cu mobilier adecvat cramelor, constituind în acelaşi timp o surpriză pentru consumatori. In secţia conserve de la I.M.C.C. au fost montate de curînd două fotomate — instalaţii moderne de sterilizare a conservelor de carne, complet automatizate şi de mare productivitate. Ele vor înlocui şapte autoclave utilizate în prezent la această fază de lucru, avînd o eficientă economică de circa 70.000 lei. In clişeu, inginerul Petre Vasilescu şi Gheza Kiss, verificîml etanşeitatea noului utilaj. Foto: Fr. MSS Lucrări de modernizări de străzi Recent, în oraşul nostru pe str. Bîlea au început unele lucrări de modernizare. Aceste lucrări constau în asfaltarea trotuarului şi de pe cea de-a doua parte (spre str. Scînteii), precum şi pavarea acostamentelor pe ambele părţi. Asemenea lucrări se vor executa şi pe str. Ştefan cel Mare, unde, de asemenea, se va moderniza şi cel de-al doilea trotuar şi se va pava, pe aceeaşi parte, acostamentul. Transportul şi depozitarul materialelor în şantier a şi început. De asemenea, în acest trimestru, în Piaţa Teatrului, între b-dul 23 August şi str. Berăriei (în faţa sălii Şcolii sportive), se vor executa lucrări de amenajare a unui important loc de parcare auto şi zone verzi. Tot în acest trimestru vor începe şi lucrările de modernizare şi aliniere a b-dului 23 August pe porţiunea dintre străzile Independenţa şi Maternitate. O bună parte din materiale sunt deja depozitate la fata locului. B 18LinTr 0A conma SIBIU O antrenantă întrecere artistică pag. a 11-a 50 de ani de la eroicele bătălii purtate de Armata română la Mârâşti, Mărăşeşti şi Oituz pag. a 11-a Secerişul a început MAGAZIILE SÎNT PREGĂTITE ? SPORT, SPECTACOLE pag. a 111-a pag. a IV-a PRODUCŢIA MARFA VÎNDUTA SI ÎNCASATA — INDICATORBAROMETRU AL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR Producţia marfă vîndută şi încasată este un indicator deosebit de important, în care se finalizează şi se reflectă întreaga activitate a unei întreprinderi industriale. Realizarea ritmică a indicatorului respectiv asigură un nivel corespunzător al disponibilităţilor băneşti în conturile de la bancă, strict necesare pentru plata la timp a materiilor şi materialelor aprovizionate, plata salariilor şi a celorlalte cheltuieli legate de desfăşurarea neîntreruptă a procesului de producţie. în acelaşi timp, se pot plăti la termenele legale sumele datorate bugetului (beneficii, impozitul pe circulaţia mărfurilor etc.) Din analiza făcută la încheierea primului semestru din acest an s-a constatat că majoritatea întreprinderilor industriale din oraşul şi raionul Sibiu au realizat şi depăşit chiar indicatorul de producţie marfă vîndută şi încasată (103,1 la sută pe oraş şi 101,7 la sută pe raion). Rezultate bune au obţinut acele unităţi în care planul de producţie marfă se îndeplineşte ritmic şi de bună calitate şi în care evidenţa tehnico-operativă a urmăririi realizărilor pune la îndemîna factorilor de răspundere situaţia acestui indicator în orice moment. Printre unităţile care au obţinut rezultate bune se numără şi Uzinele textile Cisnădie, uzina Elastic, 7 Noiembrie, Drapelul roşu şi altele. Prin îndeplinirea ritmică a planului de producţie marfă şi implicit a indicatorului de producţie marfă vîndută şi încasată, aceste întreprinderi, în tot timpul, au avut disponibilităţi băneşti în conturile de la bancă, la un nivel corespunzător, pentru a asigura plata la timp a materiilor şi materialelor aprovizionate, plata salariilor şi a celorlalte cheltuieli legate de desfăşurarea neîntreruptă a procesului de producţie. Cu toate acestea, pe semestrul I 1967 un număr de trei întreprinderi industriale nu au realizat acest indicator: Uzina mecanică Sibiu (93,3%), Record (95,7%), întreprinderea de electricitate (99,8%), iar în cursul lunilor ianuarie —mai 1967 şi întreprinderea industrială orăşenească şi Antrepozitul frigorifer. Din analiza cauzelor care au adus la nerealizarea acestui indicator, se constată frecvente cazuri cînd lipsa de ritmicitate în realizarea planului de producţie şi predarea producţiei marfă fabricată în volum mare în ultima semidecadă şi în special în ultimele 2—3 zile, duce la formarea de stocuri supranormative de produse finite, precum şi la depăşirea soldurilor de facturi emise şi neîncasate la sfîrşit de lună. Astfel, Uzina mecanică Sibiu, pe luna iunie a realizat indicatorul de producţie marfă vîndută şi încasată abia în proporţie de 71,2 la sută, iar pe semestrul I 95,3 la sută. Din analiza făcută se constată că Uzina mecanică Sibiu, pe semestrul I, a realizat producţia marfă fabricată, în schimb s-a depăşit la 30 iunie stocul de produse finite cu 2 309 mii lei, ca urmare a neritmicităţii producţiei, care în luna iunie 1967 C. MITREA inspector şef la Banca Naţională a Republicii Socialiste România — Filiala Sibiu (Continuare în pag. a III-a) Rînduri albe ,pe o carte de vizită Veniţi din toate colţurile ţării sauale lumii, turiştii se opresc cel puţin pentru o zi în vechea noastră urbe. Persistenţa amprentei sale medievale îi conferă un „avantaj turistic“ pe care puţine alte oraşe îl au. Am pornit în raidul nostru tocmai de la acest punct. Cel al existenţei prealabile şi, s-ar putea spune, chiar naturale a unei atracţii. Nu este însă de loc adevărat că monumentele trebuie lăsate să se prezinte singure. Dacă secularul Turn al Sfatului, cu orologiul său defect, atrage atenţia de departe, sînt atîtea alte puncte turistice, de un interes cel puţin egal, care nu „strigă“ peste zidurile cetăţii. Este deci nevoie de o informaţie pentru ca oaspetele nostru să nu rătăcească la voia întîmplării şi să plece de la noi cu impresia că „n-a văzut mare lucru“, cînd, în realitate, sînt atîtea lucruri de văzut la Sibiu. Şi atunci o întrebare se naşte de la sine: Cine primeşte pe turişti? La hotelul „împăratul Romanilor“ aproape întreg personalul destinat să primească pe turişti nu este din Sibiu şi nu cunoaşte istoricul şi specificul oraşului decît din auzite. Să pornim totuşi de la ceea ce avem. Dacă turistul din Bucureşti, Iaşi, Constanţa sau Paris, Londra, Praga întreabă ce ar putea vizita în oraş i se răspunde invariabil: Muzeul Brukenthal şi Dumbrava Sibiului. Exact ceea ce ştia încă dinainte de a sosi la Sibiu ! Auzindu-l mereu, fără vreo explicaţie suplimentară, răspunsul acesta devine agasant şi te întrebi din nou în modul cel mai firesc: n-avem, într-adevăr, decît Brukenthalul ? Nu contestă nimeni că muzeul este principala atracţie culturală a oraşului, dar este oare tot ce pot să-i ofer vizitatorului meu, client la hotel sau pieton întîmplător ? în trecere fie spus, Muzeul Brukenthal n-a rezolvat nici acum problema orarului. Văzînd scris 11-18, turistul nu se mai apucă să citească tot textul (nu chiar atît de vizibil) unde i se spune că biletele de intrare se eliberează numai pînă la ora 17. Se iscă discuţii între turiştii sosiţi în goana autocarului şi portarul care le reproşează că nu ştiu să citească . . . Am amintit cîndva verbal acest lucru conducerii muzeului. Toată lumea a fost de acord că este justă observaţia, dar nu s-a luat nici o măsură. Se aştepta, probabil, ceva „în scris“ .. . Turistul ar mai vrea poate să ştie ce filme sunt în oraş şi dacă este vreunul vorbit în limba lui sau o limbă pe care o înţelege. Ce i se spune la hotel ? în ziua vizitei noastre, afişierul cu spectacole de la „împăratul Romanilor“ atrăgea atenţia că în acea zi rulau filme care plecaseră din Sibiu de aproape două săptămîni, iar unul (Pentru un pumn de dolari) nici n-a sosit încă în localitate ! Pliante cu oraşul Sibiu, cu împrejurimile sale, sau alte localităţi există din plin la hotel „Bulevard“, dar sunt absente de la „împăratul Romanilor“ (Am fi sincer bucuroşi dacă la ora cînd apare acest material lucrurile s-au îndreptat. E şi de dorit !). Hotelul „împăratul Romanilor“ este unul din cele mai vechi din ţară. Are 412 ani. Cîţi lucrători ai localului cunosc acest lucru ? Am auzit pe unii dînd răspunsuri la întîmplare, ca să scape de client. Nu e deloc măgulitor să te-ntrebe cineva de ce te numeşti aşa şi nu altfel şi să nu fii capabil să-i răspunzi... Cu o pata alba . . . Vara aceasta este foarte generoasă în căldură. Cinematografele şi în general sălile noastre de spectacole stau destul de rău cu ventilaţia. E drept s-a făcut ceva la Pacea. Cu ani în urmă, un perete din curtea liceului „Gh. Lazăr“ a fost vopsit în alb pentru a servi de ecran unui cinematograf în aer liber. „Ecranului“ i s-a făcut şi un chenar negru. Nu ştim dacă e vreo aluzie.. . Noi o luăm ca atare. De cîte ori a rulat vreun film în anul acesta la „cinematograful în aer liber“? De ce să ne obligăm pînă şi oaspeţii la căldura pe care trebuie s-o suportăm noi, din cauza unei proaste orientări a celor care tot „renovează“ cinematografele şi uită de tot atîtea ori să facă ceva şi pentru aerisire ? M. VINTILA (Continuare în pag. a IlI-a) „Nu! Nu! Lăsaţi-mă!.. Filomiţa Stroe, cu faţa crispată parcă de o teamă, ţipă, zbătîndu-se în aşternut ca şi cînd ar vrea să alunge nişte duhuri rele. „Nu! Nu, lăsaţi-mă!... Ajutor! Ajutor!" Pe frunte, broboane de sudoare. Medicul şi sora se străduiesc s-o liniştească, adresîndu-i cuvinte calde, prietenoase: „Nu-ţi fie teamă! Eşti cu noi, printre oameni!“ Coşmarul din mintea femeii a început să se risipească încetul cu încetul, ca (( CARACTERE o ceaţă ce se ridică de pe vale. S-a liniştit. Cu privirea, prinsă undeva, într-un punct fix, se vedea coborînd din parchetul Izvorul Florii, al sectorului de exploatare Avrig. Veneau în trei, cu Ştefan Rusu şi Vasile Văideanu, ortaci de muncă. Discutau, glumeau. Viaţa i se părea frumoasă, iar oamenii pe care-i întîlnea, buni, inimoşi, cu judecată aleasă, ce-i pune mai presus de celelalte vieţuitoare ale acestui pămînt. Nu făcea distincţie între unul sau altul. Pentru ea, toţi erau la fel. Nu i-ar fi putut trece vreodată prin cap că printre semenii ei ar putea să existe şi fiare cu chip de om, care, scăpate de sub controlul raţiunii ar fi în stare de asemenea bestialităţi. Nu! Mintea ei n-ar fi putut zămisli asemenea gînduri. Cînd au ajuns în Avrig se înserase. Să urce la cabană, era prea tîrziu. Şi-au cumpărat cele trebuincioase, iar cina au luat-o la restaurantul din localitate. Şi ca în orice local, lume multă. La masa vecină, patru persoane, Vasile Bădilă, Gheorghe Oancea, Gheorghe Moldor şi Ion Cernea, din Avrig. P. BADEA (Continuare în pag. a IlI-a) A început secerişul grîului De cîteva zile, la Loamneş, ţăranii cooperatori au început secerişul griului. In locul numit Deasupra Rezii, pe o costişă inaccesibilă tractoarelor şi combinelor, 25 de femei din brigada lui Vasile Trifan, cu secerile, s-au apucat vîrtos de lucru. Ceva mai încolo, în locul numit Deasupra satului, alte 17 femei din brigada lui Vasile Dordea, secerau şi ele. Şi în scurt timp, au apărut primele clăi. A început secerişul grîului şi la cooperativa agricolă de producţie din Tălmaci. Folosind din plin capacitatea combinelor, aici, în numai cîteva zile au fost recoltate suprafețe întinse. înainte de începerea secerişului la grîu, oamenii muncii de pe ogoarele raionului nostru acordă toată atenţia recoltării, uscării, transportării şi depozitării furajelor. In clişeu: aspect de la depozitarea finului la brigada din Mohu a C.A.P. Şelimbăr.