Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)

1967-07-22 / nr. 3775

a­ş)alboaa ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXIII, 3775 | Sîmbătă, 22 iulie 1967 | 6 pagini — 20 bani Ob­­utafi libiene Cu 11 zile înainte de termen Joi la amiază, colectivul de muncă de la Antrepo­zitul frigorifer şi-a înde­plinit planul de produc­ţie pe luna iulie, cu 11 zi­le înainte de termen. Pî­­nă la sfîrşitul lunii se va mai da în plus o pro­ducţie de 1,2 milioane lei. Pe primul semestru s-au obţinut economii la pre­ţul de cost de 329 000 lei, şi beneficii suplimentare de 787 000 lei. Ultimul cuvînt al tehnicii La fabrica Libertatea s-a dat recent în folosin­ţă o nouă subsecţie — a­­pretura umedă — înzes­trată cu utilaje de cea mai înaltă productivitate. Noua capacitate de producţie contribuie la perfecţiona­rea procesului tehnologic existent şi la îmbunătăţi­rea calităţii stofelor. Vinul de viaţă lungă se găseşte la... ... Vinăria din Pasajul Scărilor, care s-a redes­chis ieri complet reno­vată. In interior unitatea a fost dotată cu mobilier adecvat cramelor, consti­tuind în acelaşi timp o surpriză pentru consu­matori. In secţia conserve de la I.M.C.C. au fost montate de curînd două fotomate — instalaţii moderne de sterilizare a con­servelor de carne, complet automatizate şi de mare produc­tivitate. Ele vor înlocui şapte autoclave utilizate în prezent la această fază de lucru, avînd o eficientă economică de circa 70.000 lei. In clişeu, inginerul Petre Vasilescu şi Gheza Kiss, verifi­­cîml etanşeitatea noului utilaj. Foto: Fr. M­SS Lucrări de modernizări de străzi Recent, în oraşul nostru pe str. Bîlea au început une­le lucrări de modernizare. Aceste lucrări constau în as­faltarea trotuarului şi de pe cea de-a doua parte (spre str. Scînteii), precum şi pa­­varea acostamentelor pe am­bele părţi. Asemenea lucrări se vor executa şi pe str. Şte­fan cel Mare, unde, de ase­menea, se va moderniza şi cel de-al doilea trotuar şi se va pava, pe aceeaşi parte, acostamentul. Transportul şi depozitarul materialelor în şantier a şi început. De asemenea, în acest tri­mestru, în Piaţa Teatrului, între b-dul 23 August şi str. Berăriei (în faţa sălii Şcolii sportive), se vor executa lu­crări de amenajare a unui important loc de parcare auto şi zone verzi. Tot în acest trimestru vor începe şi lucrările de moder­nizare şi aliniere a b-dului 23 August pe porţiunea dintre străzile Independenţa şi Ma­ternitate. O bună parte din materiale sunt deja depozitate la fata locului. B 18LinTr 0A conma SIBIU O antrenantă întrecere artistică pag. a 11-a 50 de ani de la eroicele bătălii purtate de Armata română la Mârâşti, Mărăşeşti şi Oituz pag. a 11-a Secerişul a început MAGAZIILE SÎNT PREGĂTITE ? SPORT, SPECTACOLE pag. a 111-a pag. a IV-a PRODUCŢIA MARFA VÎNDUTA SI ÎNCASATA — INDICATOR­­BAROMETRU AL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR Producţia marfă vîndută şi încasată este un indicator deo­sebit de important,­ în care se finalizează şi se reflectă întreaga activitate a unei în­treprinderi industriale. Realizarea ritmică a indi­catorului respectiv asigură un nivel corespunzător al dispo­nibilităţilor băneşti în contu­rile de la bancă, strict nece­sare pentru plata la timp a materiilor şi materialelor a­­provizionate, plata salariilor şi a celorlalte cheltuieli legate de desfăşurarea neîntreruptă a procesului de producţie. în acelaşi timp, se pot plăti la termenele legale sumele datorate bugetului (beneficii, impozitul pe circulaţia măr­furilor etc.) Din analiza făcută la în­cheierea primului semestru din acest an s-a constatat că ma­joritatea întreprinderilor in­dustriale din oraşul şi raionul Sibiu au realizat şi depăşit chiar indicatorul de producţie marfă vîndută şi încasată (103,1 la sută pe oraş şi 101,7 la sută pe raion). Rezultate bune au obţinut acele unităţi în care planul de producţie marfă se înde­plineşte ritmic şi de bună ca­litate şi în care evidenţa teh­­nico-operativă a urmăririi rea­lizărilor pune la îndemîna factorilor de răspundere si­tuaţia acestui indicator în orice moment. Printre unităţile care au obţinut rezultate bune se nu­mără şi Uzinele textile Cis­­nădie, uzina Elastic, 7 Noiem­brie, Drapelul roşu şi altele. Prin îndeplinirea ritmică a planului de producţie marfă şi implicit a indicatorului de producţie marfă vîndută şi încasată, aceste întreprinderi, în tot timpul, au avut dispo­nibilităţi băneşti în conturile de la bancă, la un nivel co­respunzător, pentru a asigura plata la timp a materiilor şi materialelor aprovizionate, plata salariilor şi a celorlalte cheltuieli legate de desfăşura­rea neîntreruptă a procesului de producţie. Cu toate acestea, pe semes­trul I 1967 un număr de trei întreprinderi industriale nu au realizat acest indicator: Uzina mecanică Sibiu (93,3%), Record (95,7%), întreprinde­rea de electricitate (99,8%), iar în cursul lunilor ianuarie —mai 1967 şi întreprinderea industrială orăşenească şi An­trepozitul frigorifer. Din analiza cauzelor care au adus la nerealizarea acestui indicator, se constată frecven­te cazuri cînd lipsa de ritmi­citate în realizarea planului de producţie şi predarea pro­ducţiei marfă fabricată în volum mare în ultima semi­­decadă şi în special în ulti­mele 2—3 zile, duce la for­marea de stocuri supranorma­­tive de produse finite, precum şi la depăşirea soldurilor de facturi emise şi neîncasate la sfîrşit de lună. Astfel, Uzina mecanică Si­biu, pe luna iunie a realizat indicatorul de producţie mar­fă vîndută şi încasată abia în proporţie de 71,2 la sută, iar pe semestrul I 95,3 la sută. Din analiza făcută se con­stată că Uzina mecanică Si­biu, pe semestrul I, a reali­zat producţia marfă fabrica­tă, în schimb s-a depăşit la 30 iunie stocul de produse finite cu 2 309 mii lei, ca ur­mare a neritmicităţii produc­ţiei, care în luna iunie 1967 C. MITREA inspector şef la Banca Naţională a Republicii Socialiste România — Fi­liala Sibiu (Continuare în pag. a III-a) Rînduri albe ,pe o carte de vizită Veniţi din toate colţurile ţării sau­­ale lumii, turiştii se opresc cel puţin pentru o zi în vechea noastră urbe. Per­sistenţa amprentei sale medie­vale îi conferă un „avantaj turistic“ pe care puţine alte oraşe îl au. Am pornit în rai­dul nostru tocmai de la acest punct. Cel al existenţei prea­labile şi, s-a­r putea spune, chiar naturale a unei atracţii. Nu este însă de loc adevărat că monumentele trebuie lăsate să se prezinte singure. Dacă secularul Turn al Sfatului, cu orologiul său defect, atrage atenţia de departe, sînt atîtea alte puncte turistice, de un interes cel puţin egal, care nu „strigă“ peste zidurile cetăţii. Este deci nevoie de o infor­maţie pentru ca oaspetele nos­tru să nu rătăcească la voia întîmplării şi să plece de la noi cu impresia că „n-a vă­zut mare lucru“, cînd, în rea­litate, sînt atîtea lucruri de văzut la Sibiu. Şi atunci o întrebare se naşte de la sine: Cine primeşte pe turişti? La hotelul „împăratul Ro­manilor“ aproape întreg per­sonalul destinat să primească pe turişti nu este din Sibiu şi nu cunoaşte istoricul şi specificul oraşului decît din auzite. Să pornim totuşi de la ceea ce avem. Dacă turis­tul din Bucureşti, Iaşi, Con­stanţa sau Paris, Londra, Pra­­ga întreabă ce ar putea vizita în oraş i se răspunde inva­riabil: Muzeul Brukenthal şi Dumbrava Sibiului. Exact ceea ce ştia încă dinainte de a sosi la Sibiu ! Auzindu-l mereu, fără vreo explicaţie suplimentară, răspunsul acesta devine agasant şi te întrebi din nou în modul cel mai firesc: n-avem, într-adevăr, decît Brukenthalul ? Nu con­testă nimeni că muzeul este principala atracţie culturală a oraşului, dar este oare tot ce pot să-i ofer vizitatorului meu, client la hotel sau pie­ton întîmplător ? în trecere fie spus, Muzeul Brukenthal n-a rezolvat nici acum pro­blema orarului. Văzînd scris 11-18, turistul nu se mai a­­pucă să citească tot textul (nu chiar atît de vizibil) unde i se spune că biletele de intrare se eliberează numai pînă la ora 17. Se iscă discuţii între turiştii sosiţi în goana auto­carului şi portarul care le reproşează că nu ştiu să ci­tească . . . Am amintit cîndva verbal acest lucru conducerii muzeului. Toată lumea a fost de acord că este justă obser­vaţia, dar nu s-a luat nici o măsură. Se aştepta, proba­bil, ceva „în scris“ .. . Turistul ar mai vrea poate să ştie ce filme sunt în oraş şi dacă este vreunul vorbit în limba lui sau o limbă pe care o înţelege. Ce i se spune la hotel ? în ziua vizitei noastre, afişierul cu spectacole de la „împăratul Romanilor“ atră­gea atenţia că în acea zi rulau filme care plecaseră din Sibiu de aproape două săptămîni, iar unul (Pentru un pumn de dolari) nici n-a sosit încă în localitate ! Pliante cu oraşul Sibiu, cu împrejurimile sale, sau alte localităţi există din plin la hotel „Bulevard“, dar sunt absente de la „împăratul Ro­manilor“ (Am fi sincer bucu­roşi dacă la ora cînd apare acest material lucrurile s-au îndreptat. E şi de dorit !). Hotelul „împăratul Romani­lor“ este unul din cele mai vechi din ţară. Are 412 ani. Cîţi lucrători ai localului cu­nosc acest lucru ? Am auzit pe unii dînd răspunsuri la în­­tîmplare, ca să scape de client. Nu e deloc măgulitor să te-ntrebe cineva de ce te numeşti aşa şi nu altfel şi să nu fii capabil să-i răspunzi... Cu o pata alba . . . Vara aceasta este foarte ge­neroasă în căldură. Cinemato­grafele şi în general sălile noastre de spectacole stau des­tul de rău cu ventilaţia. E drept s-a făcut ceva la Pa­cea. Cu ani în urmă, un pe­rete din curtea liceului „Gh. Lazăr“ a fost vopsit în alb pentru a servi de ecran unui cinematograf în aer liber. „Ecranului“ i s-a făcut şi un chenar negru. Nu ştim dacă e vreo aluzie.. . Noi o luăm ca atare. De cîte ori a rulat vreun film în anul acesta la „cinematograful în aer liber“? De ce să ne obligăm pînă şi oaspeţii la căldura pe care trebuie s-o suportăm noi, din cauza unei proaste orientări a celor care tot „renovează“ cinematografele şi uită de tot atîtea ori să facă ceva şi pentru aerisire ? M. VINTILA (Continuare în pag. a IlI-a) „Nu! Nu! Lăsaţi-mă!.. Filomiţa Stroe, cu faţa cris­pată parcă de o teamă, ţipă, zbătîndu-se în aşternut ca şi cînd ar vrea să alunge nişte duhuri rele. „Nu! Nu, lăsa­­ţi-m­ă!... Ajutor! Ajutor!" Pe frunte, broboane de su­doare. Medicul şi sora se străduiesc s-o liniştească, a­­dresîndu-i cuvinte calde, prie­tenoase: „Nu-ţi fie teamă! Eşti cu noi, printre oameni!“ Coşmarul din mintea fe­meii a început să se risi­pească încetul cu încetul, ca (( CARACTERE o ceaţă ce se ridică de pe vale. S-a liniştit. Cu privirea, prinsă undeva, într-un punct fix, se vedea coborînd din parchetul Izvorul Florii, al sectorului de exploatare A­­vrig. Veneau în trei, cu Şte­fan Rusu şi Vasile Văidea­­nu, ortaci de muncă. Discu­tau, glumeau. Viaţa i se pă­rea frumoasă, iar oamenii pe care-i întîlnea, buni, inimoşi, cu judecată aleasă, ce-i pune mai presus de celelalte vie­ţuitoare ale acestui pămînt. Nu făcea distincţie între unul sau altul. Pentru ea, toţi erau la fel. Nu i-ar fi putut trece vreodată prin cap că printre semenii ei ar putea să existe şi fiare cu chip de om, care, scăpate de sub controlul ra­ţiunii ar fi în stare de ase­menea bestialităţi. Nu! Min­tea ei n-ar fi putut zămisli asemenea gînduri. Cînd au ajuns în Avrig se înserase. Să urce la ca­bană, era prea tîrziu. Şi-au cumpărat cele trebuincioase, iar cina au luat-o la restau­rantul din localitate. Şi ca în orice local, lume multă. La masa vecină, patru per­soane, Vasile Bădilă, Gheor­­ghe Oancea, Gheorghe Mol­­dor şi Ion Cernea, din Avrig. P. BADEA (Continuare în pag. a IlI-a) A început secerişul grîului De cîteva zile, la Loam­­neş, ţăranii cooperatori au început secerişul griului. In locul numit De­asupra Rezii, pe o costişă inac­cesibilă tractoarelor şi combinelor, 25 de femei din brigada lui Vasile Trifan, cu secerile, s-au apucat vîrtos de lucru. Ceva mai încolo, în locul numit De­asupra satului, alte 17 femei din brigada lui Vasile Dordea, sece­rau şi ele. Şi în scurt timp, au apărut primele clăi.­­ A început secerişul grîu­lui şi la cooperativa agri­colă de producţie din Tăl­maci. Folosind din plin capacitatea combinelor, aici, în numai cîteva zile au fost recoltate suprafețe întinse. înainte de începerea secerişului la grîu, oamenii muncii de pe ogoarele raionului nostru acordă toată atenţia re­coltării, uscării, transportării şi depozitării furajelor. In clişeu: aspect de la depozitarea finului la brigada din Mohu a C.A.P. Şelimbăr.

Next