Flacăra, octombrie-decembrie 1969 (Anul 18, nr. 41-52)
1969-10-04 / nr. 41
REPORTAJ DEŞARTE ZILE mîine, 5 octombrie, ziua recoltei Ziua recoltei, semnul preţuirii şi cinstirii pe care partidul, întregul nostru popor le acordă oamenilor muncii din agricultură, prilejuieşte în fiecare an, în prima duminică a lunii octombrie, o trecere în revistă a activităţii desfăşurate pe întinsul ogoarelor, a rezultatelor obţinute în cooperativele agricole, fermele agricole de stat şi întreprinderile de mecanizare. S-a încheiat un ciclu de muncă şi, potrivit datinei strămoşeşti, ne bucurăm de roadele unui întreg an agricol, cinstind efortul şi hărnicia milioanelor de lucrători ai pămîntului românesc. Anul acesta, ţinîndu-se seamă de marele volum de lucrări ce mai urmează să fie executat, precum şi de faptul că recoltatul şi semănatul sunt întîrziate în unele judeţe ale ţării, Ziua recoltei se va sărbători prin muncă de către întreaga ţărănime cooperatistă, de mecanizatori şi ceilalţi lucrători de pe ogoare. în acest scop, uniunile judeţene ale cooperativelor agricole şi direcţiile agricole şi-au luat angajamente ferme pentru urgentarea lucrărilor restante, pentru intensificarea strîngerii porumbului, florii-soarelui, legumelor, strugurilor, sfeclei de zahăr , pentru recoltarea, însilozarea furajelor, pentru respectarea graficelor de producţie privind realizarea planului de arături şi însămînţări, în municipii şi oraşe, încheierea sărbătorească a unui an agricol va prilejui şi în această toamnă organizarea unei largi sărbători populare. în acest sens, comitetele pentru cultură şi artă, organizaţiile de tineret şi sindicate vor organiza manifestări cultural-artistice şi tot cu acest prilej vor fi înmînate distincţii cooperativelor fruntaşe. Ziua închinată muncii agricole va constitui, totodată, un nou prilej de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare, în jurul expoziţiilor înfiinţate, în halele şi pieţele localităţilor urbane, unităţile de alimentaţie publică şi reţeaua comerţului de stat vor deschide muştării, standuri pentru desfacerea articolelor de artizanat şi a unui larg sortiment de produse industriale, în Bucureşti. Ziua recoltei se va desfăşura într-un adevărat cadru festiv. Dovada o face recenta sistematizare şi amenajare a Pieţei Obor. Numeroasele chioşcuri, restaurante, standuri şi bazaruri organizate în acest loc din Capitală vor pune la dispoziţia vizitatorilor bunuri agroalimentare, produse de panificaţie şi cofetărie, băuturi şi mărfuri industriale, articole de artizani, ceramică, ţesături, obiecte din lemn şi piele executate în numeroase comune ale ţării. în completarea ambianţei sărbătoreşti se înscriu, fireşte, distracţiile populare, organizate pentru mari şi mici: aviacarul, cartingul, electroscuterul, barăcile pentru tir, labirintul caruselul, spirala, zidul curajului etc. Mîine, 5 octombrie, vom avea bucuria de a ne număra printre martorii şi participanţii acestei însemnate serbări populare, simbol al rodniciei şi muncii avîntate, al progresului şi prosperităţii agriculturii noastre socialiste, adunările generale ale salariaţilor pregătiri pentru ’70 «Dacia» este una dintre marile întreprinderi textile ale Capitalei. Aici se nasc cele mai moderne imprimeuri din bumbac (neşifonabile, satinate şi care-şi păstrează dimensiunile). Harnicul colectiv al acestei întreprinderi (din care circa 65 la sută sunt femei) a îndeplinit pînă acum toţi indicatorii de plan, depăşind în acelaşi timp cu 70 la sută o parte din angajamentele suplimentare pe care şi le-a luat pe întregul an 1969. Faptul rezultă din darea de seamă a comitetului de direcţie cu privire la realizarea planului pe cele opt luni ale acestui an, expusă de directorul fabricii, tov. Teodor Statovici, în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor, ţinută acum cîteva zile. Cum pentru îndeplinirea integrală a planului pe următoarele trei luni, cît şi în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1970 trebuie luate o serie de măsuri importante, adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor a dezbătut pe larg,concret şi cu spirit de răspundere, toate problemele care le stau în faţă. Mai ales că în 1970 fabrica va avea de realizat obiective principale: modernizarea lilaturii, creşterea productivităţii cu 11 la sută faţă de 1969, îmbunătăţirea calităţii produselor, lărgirea gamei de ţesături, desene noi etc. Printre problemele ridicate în adunarea generală a fost şi cea a nefolosirii totale a unor maşini din secţia filatură, ceea ce, bineînţeles, duce la pierderi în producţie. Faptul a fost semnalat de însuşi şeful secţiei, inginer Nicolae Vasiliu, care a arătat că aceste maşini (e vorba de utilajele care finisează firul) nu produc din cauză că nu sunt suficient îngrijite de către mecanici. Tot despre buna întreţinere a maşinilor a vorbit şi tovarăşa Maria Diaconu, preşedinta sindicatului, arătînd că vina o poartă salariaţii din secţia mecanic-şef. S-a luat apoi în discuţie disciplina tehnologică, productivitatea muncii şi disciplina în muncă. Inginerul Emil Odiaţi, şeful secţiei finisaj, a aratat că deşi cifrele de plan pentru 1970 sunt fundamentate (deci se pot îndeplini), se ridică totuşi cîteva probleme care pot afecta realizarea planului. De pildă, în unele cazuri nu se respectă parametrii de fabricaţie (temperatură, concentraţie etc.); de asemenea, nu se respectă totdeauna disciplina la locul de muncă, în această privinţă se semnalează încă absenţe nemotivate şi întîrzieri. Dacă toate acestea n-ar fi avut loc, s-ar fi produs mai mult şi mai bine. Adunarea generală a salariaţilor a fost apoi informată de mai mulţi vorbitori despre modul defectuos de aprovizionare cu materiale de către cîteva întreprinderi furnizoare, ceea ce afectează bunul mers al fabricii. De pildă, întreprinderile «Textila»-Bucureşti, «Cazane»-Orşova, «Ţesătoria»—Teleorman, trimit ţesături crude, de care «Dacia» are nevoie,în mod neritmic şi în sortimente care nu corespund planului. S-a cerut ca această situaţie să fie înlăturată cu sprijinul forurilor superioare. Vorbind despre activitatea comitetului de direcţie, tov. Corneliu Mogoş, şeful serviciului organizare, a scos în evidenţă faptul că în cadrul organizării ştiinţifice a producţiei s-a introdus folosirea calculatorului electronic la o serie de operaţiuni care pînă acum se făceau manual. Cum fabrica are pentru 1970 sarcini şi mai mari, se va extinde folosirea calculatorului şi la alte operaţiuni, ceea ce, bineînţeles, va reduce volumul de lucru al salariaţilor însărcinaţi cu programarea activităţii întreprinderii. F. URSEANU nouă tineri regizori în casa lui alecsandri Se pare că, în stagiunea aceasta, venerabilul Naţional ieşean e hotărît să primească o puternică infuzie de tinereţe Bine articulat în resorturile sale actoriceşti, cu un repertoriu ce s-a străduit să-i consolideze profilul. Naţionalul suferea în ultima vreme mai ales în zona regiei de teatru, numărul redus de directori de scenă, fluctuaţia acestora, chemarea irezistibilă pe care Bucureştiul o exercita asupra cadrelor sale regizorale de primă mînă ameninţau de fapt însăşi desfăşurarea armonioasă a activităţii şi calitatea spectacolelor. Se cerea o soluţie care să acopere carenţele acestei sfere esenţiale a creaţiei scenice şi iată că noul director al teatrului, poetul Corneliu Sturzu, a avut o iniţiativă demnă de atenţie. Naţionalul ieşean a oferit găzduire artistică tuturor celor nouă studenţi ai ultimului an de regie, deci posibilitatea de a-şi da examenele de diplomă cu spectacole montate pe scena şi cu colectivul actoricesc al teatrului. Chiar şi numai astfel enunţată, acţiunea aceasta îşi arată din plin marile dificultăţi de organizare: nu e de loc simplu să se poată realiza pe lîngă repertoriul fixat al stagiunii, şi în timpul util al examenelor de absolvenţă, un număr de nouă premiere, cu piese care să corespundă atît obligaţiilor pedagogice, preferinţelor studenţilor cît şi programului repertorial al teatrului. Şi totuşi, întregul colectiv actoricesc a răspuns acestei iniţiative — confirmînd încă o dată ştiuta ospitalitate moldovenească — şi pe cele trei scene de care Naţionalul dispune în prezent (două din ele fiind scene-studio, ce permit reprezentarea unor spectacole experimentale, neîngrădite de posibilităţile reduse ale scenei de tip italian) vor începe repetiţiile primelor piese montate de studenţi. Pînă la ora la care noi am obţinut aceste informaţii fusese anunţat «Pescăruşul» lui Cehov (în regia Cătălinei Buzoianu), «Cei drepţi» de Camus (regia Tudor Mărăscu), «Domnişoara Nastasia» de G.M. Zamfirescu (regia Grigore Popa), «Pelicanul» de Strindberg (regia George Rada), urmînd ca ceilalţi studenţi să mediteze încă asupra opţiunilor lor din dramaturgia românească actuală. în orice caz, chiar dacă nu toate aceste proiecte vitejeşti vor putea fi duse la bun sfîrşit, — înfiinţînd un «Studio al tînărului regizor» — Naţionalului ieşean îi rămîne meritul unei idei generoase şi poate chiar şi şansa unor spectacole interesante. S. FAUR In această săptămina, hotărîtoare pentru succesul însăminţărilor de toamnă, la I.A.S.Ghecet, judeţul Tulcea, s-a lucrat intens la semănatul cu griu a celor 680 ha planificate. Fotografie de Gh. AMUZA