Flacăra, octombrie-decembrie 1969 (Anul 18, nr. 41-52)

1969-10-04 / nr. 41

REPORTAJ DEŞARTE­­ ZILE mîine, 5 octombrie, ziua recoltei Ziua recoltei, semnul preţuirii şi cinsti­rii pe care partidul, întregul nostru popor le acordă oamenilor muncii din agricultură, prilejuieşte în fiecare an, în prima duminică a lunii octombrie, o trecere în revistă a activităţii desfăşu­rate pe întinsul ogoarelor, a rezultatelor obţinute în cooperativele agricole, fer­mele agricole de stat şi întreprinderile de mecanizare. S-a încheiat un ciclu de muncă şi, potrivit datinei strămoşeşti, ne bucurăm de roadele unui întreg an agricol, cinstind efortul şi hărnicia mi­lioanelor de lucrători ai pămîntului ro­mânesc. Anul acesta, ţinîndu-se seamă de ma­rele volum de lucrări ce mai urmează să fie executat, precum şi de faptul că recoltatul şi semănatul sunt întîrziate în unele judeţe ale ţării, Ziua recoltei se va sărbători prin muncă de către întreaga ţărănime cooperatistă, de me­canizatori şi ceilalţi lucrători de pe ogoare. în acest scop, uniunile judeţene ale cooperativelor agricole şi direcţiile agricole şi-au luat angajamente ferme pentru urgentarea lucrărilor restante, pentru intensificarea strîngerii porum­bului, florii-soarelui, legumelor, strugu­rilor, sfeclei de zahăr , pentru recoltarea, însilozarea furajelor, pentru respecta­rea graficelor de producţie privind reali­zarea planului de arături şi însămînţări, în municipii şi oraşe, încheierea sărbă­torească a unui an agricol va prilejui şi în această toamnă organizarea unei largi sărbători populare. în acest sens, comitetele pentru cultură şi artă, orga­nizaţiile de tineret şi sindicate vor orga­niza manifestări cultural-artistice şi tot cu acest prilej vor fi înmînate distincţii cooperativelor fruntaşe. Ziua închinată muncii agricole va constitui, totodată, un nou prilej de îmbunătăţire a aprovi­zionării populaţiei cu produse agroali­­mentare, în jurul expoziţiilor înfiinţate, în halele şi pieţele localităţilor urbane, unităţile de alimentaţie publică şi re­ţeaua comerţului de stat vor deschide muştării, standuri pentru desfacerea ar­ticolelor de artizanat şi a unui larg sor­timent de produse industriale, în Bucureşti. Ziua recoltei se va desfă­şura într-un adevărat cadru festiv. Do­vada o face recenta sistematizare şi amenajare a Pieţei Obor. Numeroasele chioşcuri, restaurante, standuri şi ba­zaruri organizate în acest loc din Capi­tală vor pune la dispoziţia vizitatorilor bunuri agroalimentare, produse de pa­nificaţie şi cofetărie, băuturi şi mărfuri industriale, articole de artizani, cerami­că, ţesături, obiecte din lemn şi piele executate în numeroase comune ale ţării. în completarea ambianţei sărbă­toreşti se înscriu, fireşte, distracţiile populare, organizate pentru mari şi mici: aviacarul, cartingul, electroscu­­terul, barăcile pentru tir, labirintul caruselul, spirala, zidul curajului etc. Mîine, 5 octombrie, vom avea bucuria de a ne număra printre martorii şi parti­cipanţii acestei însemnate serbări popu­lare, simbol al rodniciei şi muncii avîn­­tate, al progresului şi prosperităţii agri­culturii noastre socialiste, adunările generale ale salariaţilor pregătiri pentru ’70 «Dacia» este una dintre marile între­prinderi textile ale Capitalei. Aici se nasc cele mai moderne imprimeuri din bumbac (neşifonabile, satinate şi care-şi păstrează dimensiunile). Harnicul co­lectiv al acestei întreprinderi (din care circa 65 la sută sunt femei) a îndeplinit pînă acum toţi indicatorii de plan, depă­şind în acelaşi timp cu 70 la sută o parte din angajamentele suplimentare pe care şi le-a luat pe întregul an 1969. Faptul rezultă din darea de seamă a comitetului de direcţie cu privire la realizarea pla­nului pe cele opt luni ale acestui an, expusă de directorul fabricii, tov. Teo­dor Statovici, în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor, ţinută acum cîteva zile. Cum pentru îndeplinirea integrală a planului pe următoarele trei luni, cît şi în vederea îndeplinirii sarci­nilor de plan pe 1970 trebuie luate o serie de măsuri importante, adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor a dezbătut pe larg,concret şi cu spirit de răspundere, toate problemele care le stau în faţă. Mai ales că în 1970 fabrica va avea de realizat obiective princi­pale: modernizarea lilaturii, creşterea productivităţii cu 11 la sută faţă de 1969, îmbunătăţirea calităţii produselor, lărgirea gamei de ţesături, desene noi etc. Printre problemele ridicate în aduna­rea generală a fost şi cea a nefolosirii totale a unor maşini din secţia filatură, ceea ce, bineînţeles, duce la pierderi în producţie. Faptul a fost semnalat de însuşi şeful secţiei, inginer Nicolae Vasi­liu, care a arătat că aceste maşini (e vorba de utilajele care finisează firul) nu produc din cauză că nu sunt suficient îngrijite de către mecanici. Tot despre buna întreţinere a maşinilor a vorbit şi tovarăşa Maria Diaconu, preşedinta sin­dicatului, arătînd că vina o poartă sala­riaţii din secţia mecanic-şef. S-a luat apoi în discuţie disciplina tehnologică, productivitatea muncii şi disciplina în muncă. Inginerul Emil Odiaţi, şeful secţiei finisaj, a aratat că deşi cifrele de plan pentru 1970 sunt fundamentate (deci se pot îndeplini), se ridică totuşi cîteva probleme care pot afecta realizarea planului. De pildă, în unele cazuri nu se respectă parametrii de fabricaţie (temperatură, concentra­ţie etc.); de asemenea, nu se respectă totdeauna disciplina la locul de muncă, în această privinţă se semnalează încă absenţe nemotivate şi întîrzieri. Dacă toate acestea n-ar fi avut loc, s-ar fi produs mai mult şi mai bine. Adunarea generală a salariaţilor a fost apoi informată de mai mulţi vorbitori despre modul defectuos de aprovizio­nare cu materiale de către cîteva între­prinderi furnizoare, ceea ce afectează bunul mers al fabricii. De pildă, între­prinderile «Textila»-Bucureşti, «Ca­­zane»-Orşova, «Ţesătoria»—Teleorman, trimit ţesături crude, de care «Dacia» are nevoie,în mod neritmic şi în sorti­mente care nu corespund planului. S-a cerut ca această situaţie să fie înlăturată cu sprijinul forurilor superioare. Vorbind despre activitatea comitetu­lui de direcţie, tov. Corneliu Mogoş, şeful serviciului organizare, a scos în evidenţă faptul că în cadrul organizării ştiinţifice a producţiei s-a introdus fo­losirea calculatorului electronic la o serie de operaţiuni care pînă acum se făceau manual. Cum fabrica are pentru 1970 sarcini şi mai mari, se va extinde folosirea calculatorului şi la alte ope­raţiuni, ceea ce, bineînţeles, va reduce volumul de lucru al salariaţilor însărci­naţi cu programarea activităţii întreprin­derii. F. URSEANU nouă tineri regizori în casa lui alecsandri Se pare că, în stagiunea aceasta, vene­rabilul Naţional ieşean e hotărît să pri­mească o puternică infuzie de tinereţe Bine articulat în resorturile sale actori­ceşti, cu un repertoriu ce s-a străduit să-i consolideze profilul. Naţionalul sufe­rea în ultima vreme mai ales în zona regiei de teatru, numărul redus de direc­tori de scenă, fluctuaţia acestora, che­marea irezistibilă pe care Bucureştiul o exercita asupra cadrelor sale regizo­rale de primă mînă ameninţau de fapt însăşi desfăşurarea armonioasă a activi­tăţii şi calitatea spectacolelor. Se cerea o soluţie care să acopere carenţele acestei sfere esenţiale a creaţiei scenice şi iată că noul director al teatrului, poetul Corneliu Sturzu, a avut o iniţiativă dem­nă de atenţie. Naţionalul ieşean a oferit găzduire artistică tuturor celor nouă studenţi ai ultimului an de regie, deci posibilitatea de a-şi da examenele de diplomă cu spectacole montate pe scena şi cu colectivul actoricesc al teatrului. Chiar şi numai astfel enunţată, acţiunea aceasta îşi arată din plin marile dificultăţi de organizare: nu e de loc simplu să se poată realiza pe lîngă repertoriul fixat al stagiunii, şi în timpul util al examene­lor de absolvenţă, un număr de nouă premiere, cu piese care să corespundă atît obligaţiilor pedagogice, preferinţelor studenţilor cît şi programului reperto­rial al teatrului. Şi totuşi, întregul colec­tiv actoricesc a răspuns acestei iniţiative — confirmînd încă o dată ştiuta ospita­litate moldovenească — şi pe cele trei scene de care Naţionalul dispune în prezent (două din ele fiind scene-studio, ce permit reprezentarea unor spectacole experimentale, neîngrădite de posibili­tăţile reduse ale scenei de tip italian) vor începe repetiţiile primelor piese montate de studenţi. Pînă la ora la care noi am obţinut aceste informaţii fusese anunţat «Pescăruşul» lui Cehov (în regia Cătălinei Buzoianu), «Cei drepţi» de Camus (regia Tudor Mărăscu), «Domni­şoara Nastasia» de G.M. Zamfirescu (regia Grigore Popa), «Pelicanul» de Strindberg (regia George Rada), urmînd ca ceilalţi studenţi să mediteze încă asupra opţiunilor lor din dramaturgia românească actuală. în orice caz, chiar dacă nu toate aceste proiecte vitejeşti vor putea fi duse la bun sfîrşit, — înfiinţînd un «Studio al tînărului regizor» — Naţionalului ieşean îi rămîne meritul unei idei generoase şi poate chiar şi şansa unor spectacole interesante. S. FAUR In această săptămina, hotărîtoare pen­tru succesul însăminţărilor de toamnă, la I.A.S.­Ghecet, judeţul Tulcea, s-a lucrat intens la semănatul cu griu a celor 680 ha planificate. Fotografie de Gh. AMUZA

Next