Flacăra, octombrie-decembrie 1976 (Anul 25, nr. 40-52)
1976-10-07 / nr. 40
Consfătuirea pe ţară a cadrelor din domeniul ştiinţelor sociale şi învăţămîntului de partid şi U. T. C. Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, la Bucureşti s-au desfăşurat, timp de trei zile, lucrările Consfătuirii pe ţară a cadrelor din domeniul ştiinţelor sociale şi învăţămîntului de partid şi U.T.C. In cadrul dezbaterilor, care au avut loc în plen şi pe secţiuni, şi la care au luat parte membri ai C.C. al P.C.R., ai biroului Comisiei ideologice a C.C. al P.C.R., secretarii cu problemele de propagandă ai comitetelor judeţene de partid, cadre didactice care predau discipline sociale în învăţămîntul superior, gimnazial şi liceal, reprezentanţi ai inspectoratelor şcolare judeţene, cercetători ştiinţifici, cadre didactice de la Academia de partid și de pregătire (Continuare în pag. 7) TUDOR OCTAVIAN ■ I ! Muzică şi poezie Poate nu m-aş fi hotărît să scriu rîndurile de faţă, dacă n-aş fi citit foarte atent Programul de măsuri şi n-aş fi asistat, într-una din serile trecute, timp de patru ore, pe unul din marile stadioane ale Atenei (Panatinaikos), la concertul dat de excelentul poet al muzicii, care este Mikis Theodorakis, împreună cu orchestra sa. Ce s-a ciitat, ce s-a putut cînta timp de patru ore, ca să ţii cei peste 60 000 de oameni, care umpleau pînă la refuz gradenele şi peluza stadionului, mai mult în picioare ? Desigur, numai muzică grecească, rostită numai în greceşte. Numai melodii compuse de Mikis Theodorakis în ultimii 20—25 de ani (cu o singură excepţie : o melodie a renumitului compozitor Mănos Hadzidakis, prezent şi el pe stadion !), melodii, dacă vreţi, de „muzică uşoară“. Dar ce fel de „muzică uşoară“ ? Cea care a cucerit, încă de mult, sensibilitatea naţională, cea cîntată zi de zi in sălile de spectacole, la radio şi televiziune, seară de seară în fiecare tavernă, de la cele mai modeste pînă la cele mai pretenţioase, muzică imprimată pe discuri şi benzi de magnetofon, fredonată de tineri şi de vîrstnici, în împrejurări colective sau familiale, muzică pe care se plînge și se ride, se dansează în ritmuri ce vin, uneori, de la vechii ahei, în flăcările căreia se ridică o pădure de mîini, solidare cu luptele pentru libertate ale trecutului, gata de orice luptă pentru apărarea acestei li (Continuare în pag. 19) ION BRAD ■ ANUL XXV - NBm la SAPTĂMÎNAL EDITAT DE FRONTUL UNITATII SOCIALISTE 1 Construim socialismul, cu DIN SUMAR • La Vulcan, specialiştii se află peste tot, dar mai ales la gura cuptoarelor • Toamnă de muncă, toamnă bogată la Scorniceşti • Amintiri despre Lucian Blaga • Două vieţi întrerupte şi o singură vină : inconştienţa • Cine cîntă în restaurante ? • Buciumi : satul de pe şapte coline • Niarchos şi războiul celor două insule • Ce mai e nou la Muzeul naţional de antichităţi ? • Revanşa lui Happel. Oamenii unui oraş Altădată, la ieşirea din Petrila, lingă piciorul podului de peste Jiul de Est, pe malul drept, exista o tabla indicatoare care marca intrarea în oraşul Lonea. Podul a rămas, Jiul de Est curge pe sub el, intrarea venind dinspre Petroşani este aceeaşi, conştiinţa de sine a lonenilor, că ei sînt locuitorii unui oraş numit Lonea, încă se mai manifestă, chiar foarte clar şi tăios, dar odată cu desfiinţarea tablei indicatoare, oraşul nu a mai fost trecut pe nici una din hărţile ţării. Nu, nu este vorba de o greşeală, ci despre contopirea La(Continuare în pag. 6) VICTOR NITA ■ inalţă-te, omule Pe-o stincă golaşă văzui oarecind un pui de vultan singurat. Statui intrebindu-mă ce-o fi cotind sihastru pe piscul uitat. Pe-aicea, mi-am spus, au trecut vinători. * O fi părăsit şi sărman. Dar puiul de vultur porneşte in zbor şi creşte spre cerul inalt ! La puiul de vultur gîndesc deseori cînd aflu câ-n lume-i mult frig şi pruncii de foame şi sete mai mor. «Inalţă-te, omule !» — strig. ■«Inalţă-te, omule, -n văz tuturor şi nu ţine fruntea-n pămint. Cum puiul de vultur — te-nalţâ in zbor, vinaiţă-te, omule», cint... TIBFRIU UTAN ■ Noul stă in puterea noastră într-o ţară cu peste 5 milioane de muncitori, în care deci tot al patrulea locuitor lucrează într-o unitate industrială sau pe şantiere, într-o Românie aflată într-o permanentă şi grăbită ascensiune economică, creaţia tehnico-ştiinţifică nu poate fi decît dominantă şi decisivă în ansamblul efortului general, precumpănitoare în destinul unui popor се-şi propune o istorie făurită conştient, prin armele raţiunii şi practicii sociale, o istorie ce anticipează emoţionant o ţară a civilizaţiei şi bunăstării materiale. Din clipa in care am înţeles și am stabilit de comun acord că revoluţia (Continuare în pag. 7) LIVIU TIMBUS ■ Despre ţară, din scrisorile părinţilor Poemul colectiv Să scrii despre satul tău, despre casa ta de la începuturi nu e rezultanta unui orgoliu, ci o necesară întoarcere, o gură de aer pur ca o apă vie a sufletului care limpezeşte fereştile prin care priveşti lumea. Din imaginile cele mai frumoase pe care ţi le-ai sublimat, şi pe care ţi le adaugi ori ţi le confirmi în scurte veniri pe acasă, se face (Continuare în pag. 22) N. D. FRUNTELATA ■