Flacăra, iulie-septembrie 1977 (Anul 26, nr. 27-39)

1977-07-07 / nr. 27

Sesiunea Marii Adunări Naţionale Acte legislative destinate perfecţionării producţiei, ridicării nivelului de trai al întregii populaţii Reunită în plen, în zilele de 30 iunie şi 1 iulie, Marea Adunare Naţională şi-a încheiat lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VlI-a legislaturi. Proiectele de legi prezentate spre examinare şi a­­doptate de înaltul for democratic al ţării, elaborate din iniţiativa şi sub directa în­drumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republicii, se înscriu în amplul program de perfecţionare continuă a organizării şi conducerii activităţii economice şi so­ciale. Activitatea legislativă din această sesiune a fost deosebit de bogată, s-a ocupat de domenii diverse ale vieţii şi producţiei, a dovedit încă o dată spiritul revoluţionar şi pofunci creator al poli­ticii partidului, receptivitatea sa faţă de nou, preocuparea pentru dezvoltarea uni­tară a forţelor de producţie, a relaţiilor sociale şi a conştiinţei înaintate, capacita­tea de a adapta continuu structurile, for­mele şi metodele de activitate cerinţelor noi, de a găsi soluţii adecvate, de na­tură să stimuleze puternic mersul înainte al societăţii. Pînă a fi adoptate, proiectele legilor au fost supuse, precum se ştie, unor largi dezbateri democratice, au stîr­­nit un viu interes în rîndul oamenilor muncii care au făcut propuneri valoroase, multe fiind reţinute şi incluse în proiec­tele de legi, contribuindu-se astfel la completarea şi precizarea mai clară a noilor reglementări. Este o dovadă eloc­ventă a largului democratism care ca­racterizează activitatea noastră legislativă, în recenta sesiune. Marea Adunare Naţională a adoptat un număr de legi care prevăd creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii, în conformitate cu am­plul program adoptat de partid : Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări so­ciale ale membrilor cooperativelor agri­cole de producţie, Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. Măsurile cu­prinse in legile de mai sus sînt o urmare firească a realizării măreţelor obiective stabilite de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la creşterea potenţialului economic al ţării, a succeselor obţinute de oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, din toate ra­murile producţiei materiale în creşterea sistematică şi în ritmuri înalte a produc­ţiei, productivităţii muncii sociale şi a ve­nitului naţional, temelia trainică a ridi­cării necontenite a nivelului de trai al po­porului, a asigurării unor condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune, pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Odată cu votarea acestor legi se insti­tuie un sistem generalizat şi unitar de pensii, bazat pe vechimea în muncă, pe aportul fiecărui cetăţean în procesul creă­rii bunurilor materiale şi spirituale. Se realizează astfel o corelare mai bună in­tre pensiile mici şi cele mari, se asigu­ă un raport mai echitabil între ceea ce omul a realizat în timpul activităţii şi ceea ce obţine după pensionare. S-au eliminat unele inechităţi, unele greşeli comise in trecut. Se dă dreptul, bărbaţilor la 62 de ani, femeilor la 57 ani, să iasă la pensie. Dar legea prevede şi posibilitatea continuării activităţii cu încă 3 ani, dacă aceste persoane doresc. Este o măsură chibzuită, am putea spune, pentru că permite celor apţi să-şi continue activi­tatea, să­­contribuie mai departe la pro­păşirea patriei. Măsura devine posibilă şi pentru că durata medie de viaţă a crescut, se menţine capacitatea de mun­că. Dar legea prevede şi posibilitatea, pentru cei care doresc, să înceteze acti­vitatea la împlinirea vîrstei de 60 ani, bărbaţii, şi 55 ani, femeile, dacă au ve­chimea necesară. Spiritul profund democratic, de ca­e sînt străbătute tot mai mult legile ţării noastre, îl simţim şi de această dată : pen­tru întîia oară actul pensionării se scoate de sub imperiul strict administrativ şi se instituie comisii de pensii şi asigurări so­ciale în unităţi, la nivel judeţean şi central, pe baza unei largi reprezentări a oamenilor muncii, se realizează democra­tizarea activităţii în acest domeniu prin efectuarea unui control riguros în aplica­rea corectă a legii. Domeniul relaţiilor financiare este re­glementat acum de Legea privind impozi­tul pe fondul total de retribuire al unită­ţilor socialiste de stat. „Oamenii muncii, se sublinia într-una din expunerile la noile legi, trebuie să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să e­­xercite un control direct asupra modului de determinare a veniturilor ce li se cu­vin, eliminîndu-se, totodată, formele şi me­todele complicate de calcul al impozite­lor". Noile legi împlinesc un act de justiţie socială. Ele stabilesc o anumită contribuţie pe care urmează să o plă­tească persoanele fără copii. Şi este drept şi este echitabil aşa. Pentru că, în fond, formarea şi pregătirea tinerei gene­raţii este o problemă fundamentală a unui popor. De felul în care se realizează ea depinde gradul de civilizaţie al cetă­ţenilor de mîine, pe umerii cărora se transferă răspunderile pentru destinul viitor al patriei. Trebuie să contribuim cu toţii la emanciparea generaţiilor care vin după noi şi vor rămine după noi să gos­podărească bogăţiile naţionale, să ridice ţara pe noi trepte de dezvoltare. Un principiu socialist, prin toţi pentru toţi, capătă acum noi valenţe. Perioada actuală se caracterizează printr-o dezvoltare în ritmuri înalte a producţiei materiale, în concordanţă cu imperativele progresului tehnic, prin pro­movarea largă a principiilor conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Eforturile trebuie să fie totdeauna încununate de succes, să asigure dezvolta­rea economică şi socială a ţării, să se constituie într-o valoroasă moştenire de bunuri materiale pentru generaţiile vi­itoare. Prevederile din Legea privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie, Le­gea calităţii produselor şi serviciilor şi Legea privind asigurarea durabilităţii, si­guranţei in exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor, acţionează în do­menii diferite ale economiei naţionale, dar ele vizează, am putea spune, un sin­gur scop: acela al calităţii muncii, al ca­lităţii eforturilor pe care poporul le depu­ne în­­balanţa propăşirii patriei. Experienţa a dovedit cu prisosinţă contribuţia de sea­mă pe care puternicul detaşament al mai­ştrilor o aduce la organizarea producţiei şi a muncii, la realizarea şi depăşirea sarcinilor stabilite în domeniul economic. Dar aportul maistrului trebuie să se ridice in viitor la un nivel şi mai înalt, şi mai ales sub aspect calitativ. Actuala lege creează condiţiile necesare pentru ca mai­strul să-şi poată consacra efectiv întreaga capacitate tehnică şi organizatorică con­ducerii şi organizării procesului de pro­ducţie, să-şi sporească aportul la utili­zarea cu înaltă eficienţă a mijloacelor tehnice, materiale şi umane. Prin prevederile lor, Legea calităţii pro­duselor şi serviciilor şi Legea privind asi­gurarea durabilităţii, siguranţei în ex­ploatare, funcţionalităţii şi calităţii con­strucţiilor răspund cerinţelor esenţiale im­puse de realizarea politicii partidului in aceste domenii. Legiferarea unitară a o- Ыigaţiilor ministerelor şi întreprinderilor, a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, de la proiectarea pînă la desfacerea produse­lor, asigură cadrul instituţional exercită­rii cu exigenţă şi fermitate, în toate fa­zele procesului economic, a răspunderilor pentru întărirea ordinii şi disciplinei in producţie, în scopul creşterii necontenite a performanţelor tehnice ale produselor industriei noastre socialiste. Legea pri­vind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor, al cărei proiect a fost ela­borat din iniţiativa şi sub îndrumarea di­rectă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, devine primul act normativ de acest fel elaborat în ţara noastră. „Se introduc astfel, se subliniază in expunerea la pro­iect, la nivel de lege, ordinea şi disci­plina în activitatea de construcţii, sector de o mare importanţă nu numai din punct de vedere al valorilor foarte mari pe care statul le alocă, ci şi pentru faptul că în aceste construcţii trăiesc şi muncesc oameni, spre a căror bunăstare este în­dreptată întreaga politică a partidului". O importanţă deosebită în impulsiona­rea producţiei are Legea privind impozitul agricol, adoptată în cadrul aceleiaşi se­siuni. Prevederile noii legi, instituind obli­gaţia unui impozit in sumă fixă la unitate de suprafaţă, diferenţiat pe grade de fertilitate şi utilizări, reprezintă, în raport cu practica anterioară a stabilirii impozi­tului în funcţie de venituri, un puternic stimulent în creşterea producţiei agri­cole la hectar, în utilizarea cu randament sporit a fiecărei suprafeţe de teren, avînd, aşadar, efecte pozitive în spori­rea veniturilor ţărănimii ca şi a econo­miei în general. Măsurile stabilite în aceste zile de ple­nara Comitetului Central, legile cu un conţinut atît de complex adoptate de Marea Adunare Naţională reflectă preg­nant spiritul creator, analitic, profund ştiinţific ce caracterizează întreaga poli­tică de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre comunism. „Ele exprimă, totodată, afirma unul dintre deputaţi, acea perma­nentă, necesară şi neobosită activitate a conducerii partidului de a pune în acord deplin legile ţării cu realităţile, cerin­ţele şi obiectivele fiecărei etape de dez­voltare socială”. Aflindu-se la baza între­gii dezvoltări a societăţii, a propulsării României printre ţările avansate ale lu­mii, munca neobosită, efortul susţinut al poporului de a-şi îmbunătăţi necontenit viaţa sînt ridicate la rang de mare cinste, sînt preţuite cum niciodată n-au fost în istoria acestui neam. Mărturie stau şi noi­le prevederi ale Decretului privind distinc­ţiile de stat in Republica Socialistă Româ­nia şi ale Decretului prezidenţial privind conferirea de distincţii ale Republicii So­cialiste România şi a Diplomei de o­­noare unor organizaţii judeţene de par­tid, consilii populare judeţene, unităţi e­­conomice şi institute de cercetare şi proiectare. Este dovada onoarei su­preme care i se aduce muncii în societatea noastră, singura cale, uni­cul mijloc de progres, de dezvoltare a oricărei societăţi. Solemnitatea de vineri, 1 iulie, de la palatul Marii Adunări Na­ţionale a demonstrat cu prisosinţă acest fapt. Secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înmînat distincţii şi di­plome de onoare unor organizaţii jude­ţene de partid, consilii populare jude­ţene, unităţi economice şi institute de cercetare şi proiectare pentru rezultatele deosebite obţinute în anul 1976 în înde­plinirea şi depăşirea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi a angajamentelor asumate, pentru ocu­parea locurilor I, II şi III în întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid in industrie, construcţii, agricultură şi silvi­cultură, transporturi şi circulaţia mărfuri­lor şi pentru contribuţia adusă la dezvol­tarea economiei în ansamblu. Cei distinşi au dat glas sentimentelor de înaltă recunoştinţă şi angajare pe care le nutresc faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal. Distincţiile acordate constituie, desigur, un puternic element mobilizator, insufle­ţesc colectivele de oameni la îndeplini­rea şi depăşirea sarcinilor. Aceste decrete evidenţiază pregnant încă o dată preţuirea şi aleasa cinstire de care se bucură munca în România. N. GRIGORE MARĂŞANU ■ ANUL XXVI - Nr. 27 (1­152) - 7 iulie 1977 DIN PARTEA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, A CONSILIULUI DE STAT, A CONSILIULUI DE MINIŞTRI Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România anunţă cu profun­dă durere încetarea din viaţă, în seara zilei de 4 iulie, după o lungă şi grea suferinţă, a tovarăşei Alexandra Ceauşescu, mama secretarului general al Partidului Comu­nist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tovarăşa Alexan­dra Ceauşescu s-a născut în comuna Scorniceşti, jude­ţul Olt, în septem­brie 1889,­­într-o familie de ţărani săraci. Cunoscînd lipsuri şi sufe­rinţe, Alexandra Ceauşescu înfruntă cu dîrzenie şi dem­nitate, în anii regi­mului burghezo­­moşieresc, încercă­rile vieţii, muncind din greu, alături de soţul său, Andruţa Ceauşescu, pentru existenţa familiei, a celor zece copii pe care îi creşte şi îi educă cu dra­goste şi dăruire. Alexandra Ceauşescu înfruntă cu curaj şi neînfricare presiunile aparatu­lui represiv al regimului burghezo­­moşieresc pentru activitatea revolu­ţionară a fiului său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nutrind încrederea in cau­za dreaptă a celor mulţi şi obidiţi. A fost un exemplu de mamă care şi-a închinat întreaga energie formării co­piilor săi în cultul cinstei şi adevărului, al omeniei şi dragostei fierbinţi faţă de muncă, faţă de ţara şi poporul în mijlocul căruia s-au născut. Naţiunea noastră ii datorează Alexandrei Ceauşescu recunoştinţă pentru marele bărbat de stat căruia i-a dat viaţă, şi care conduce astăzi cu înaltă compe­tenţă, devotament şi abnegaţie, desti­nele poporului, în anii de după 23 August 1944, Alexandra Ceauşescu a luat parte activă la acţiunea de în­făptuire a refor­mei agrare ini­ţiată şi condusă de partid, la activi­tatea de unire a ţăranilor muncitori din comună în coo­perativa agricolă, în cadrul căreia a muncit cu hărnicie, alături de consă­tenii săi, atît timp cît puterile şi vîrsta i-au permis. Toto­dată, a activat cu pasiune în rîndul organizaţiei de fe­mei pe care le-a mobilizat, prin e­­xemplul faptei şi vieţii, al cuvîntului ei cald, la nu­meroase acţiuni sociale şi de gos­podărire a comu­nei. întreaga sa muncă şi viaţă s-a bucurat de stima şi preţuirea consăte­nilor, a reprezentat o pildă vie de înaltă etică şi înţelepciune populară. A fost distinsă cu titlul de „Mamă Eroină". Încetarea din viaţă a tovarăşei Alexandra Ceauşescu este o grea pier­dere pentru familie şi prieteni, pentru toţi cei care au cunoscut-o. Funeraliile vor avea loc joi, 7 iulie a.c., în comuna Scorniceşti, judeţul Olt. Telegrama Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. adresată tovarăşului­­ Nicolae Ceauşescu ! DRAGA TOVARĂŞE CEAUŞESCU, Aflînd, cu profundă durere, vestea încetării din viaţă a mamei dumnea­voastră, Alexandra­ Ceauşescu, care a fost, de-a lungul întregii sale existenţe, un exemplu de muncă plină de dărui­re şi demnitate, de totală consacrare familiei sale şi obştei în mijlocul căreia a trăit, vă exprimăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai sincere şi adinei sentimente de compasiune. în aceste momente de grea încer­care, suntem­ cu tot sufletul alături de dumneavoastră, de întreaga familie îndoliată. COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Flacăra pagina 3

Next