Flacăra, aprilie-iunie 1978 (Anul 27, nr. 14-26)
1978-04-06 / nr. 14
ANUL XXVII - Nr. 14 11 191 - 6 aprilie 1978 Cu prilejul inaugurării lucrărilor Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele—Nicopole ÎNTÎLNIREA DINTRE TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TUDOR JIVKOV Ziua de 5 aprilie 1978 a înscris un nou moment cu ample şi profunde semnificaţii în cronica relaţiilor frăţeşti de bună vecinătate româno-bulgare , în această zi a avut loc o nouă întîlnire între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al ComitetuluiCentral al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, care au inaugurat, într-un cadru sărbătoresc, lucrările de edificare a Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole. Construirea în comun a acestui nou şi important obiectiv economic, al doilea după întreprinderea comună pentru producerea de maşini şi utilaje grele Giurgiu-Ruse, constituie o nouă şi grăitoare expresie a amplorii tot mai mari pe care o capătă colaborarea multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria şi, în primul rînd, cooperarea în domeniul economic, al producţiei materiale, al ştiinţei şi tehnicii. în cuvîntările rostite de conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări la Mitingul prieteniei româno-bulgare, s-a subliniat faptul că inaugurarea lucrărilor Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole are o importanţă şi o semnificaţie deosebite, prin aceea că ea are loc la 100 de ani de cînd nu departe de aceste meleaguri, oştile româneşti au trecut Dunărea şi au luptat, împreună cu voluntarii bulgari şi armata rusă, împotriva jugului otoman, pentru libertatea şi independenţa celor două state cît şi pentru libertatea altor popoare din Balcani. Intre popoarele român şi bulgar există vechi relaţii de prietenie, cu adinei rădăcini în trecutul luptei comune împotriva asupritorilor, pentru dreptate socială şi libertate, iar apoi, de luptă revoluţionară pentru eliberarea de sub dominaţia exploatatorilor, pentru construcţia socialismului. Acest nou şi măreţ obiectiv pe care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov l-au inaugurat la 5 aprilie 1978 va vorbi peste decenii şi veacuri despre forţa creatoare a oamenilor muncii din ţările noastre vecine şi prietene. El va valorifica resursele Dunării în interesul economic al celor două popoare, va face ca Dunărea să devină tot mai mult un fluviu al prieteniei şi colaborării strînse, al solidarităţii româno-bulgare, exprimînd dorinţa şi voinţa celor două popoare de a trăi veşnic în bună vecinătate, de a conlucra rodnic în toate domeniile pentru realizarea năzuinţelor lor arzătoare, a visului lor — făurirea unei lumi socialiste, a libertăţii şi prosperităţii, a demnităţii şi fericirii omului. Ca urmare a realizării acestui obiectiv va intra în funcţiune o putere instalată de 800 Mw, livrîndu-se anual României şi Bulgariei cîte circa două miliarde Kw/ore. Construirea Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare economică dintre România şi Bulgaria. Pe lingă energie electrică, realizarea complexului va asigura rezerve importante de apă pentru irigaţii şi, în acelaşi timp, va deschide o nouă cale de comunicaţie rutieră şi feroviară între România şi Bulgaria. La realizarea noului sistem hidroenergetic de pe Dunăre vor lucra mii şi mii de oameni ai muncii români şi bulgari care, edificînd acest important nod hidroenergetic şi de comunicaţie, vor avea prilejul să se cunoască mai bine, se vor obişnui să lucreze tot mai bine împreună, iar munca lor se va constitui într-un exemplu de colaborare între toate ţările socialiste, între forţele păcii şi progresului. „Fără îndoială, dragi tovarăşi români şi bulgari — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu acest prilej — că această colaborare, inaugurarea centralei hidrotehnice de la Turnu Măgurele-Nicopole deschid largi perspective pentru extinderea relaţiilor dintre ţările noastre, mult peste ceea ce s-a realizat pînă acum — ceea ce corespunde pe deplin intereselor de bunăstare şi fericire ale celor două popoare“, în cuvîntările rostite cei doi conducători de partid şi de stat s-au referit pe larg şi la importante probleme ale vieţii internaţionale, reliefînd necesitatea eforturilor perseverente pentru asigurarea securităţii şi păcii pe continent şi în întreaga lume, pentru înfăptuirea dezarmării, soluţionarea pe cale paşnică a conflictelor, a extinderii relaţiilor de colaborare şi cooperare dintre toate statele lumii. După festivitatea de inaugurare desfăşurată pe malul românesc al Dunării , unde mii şi mii de locuitori au salutat cu deosebită însufleţire noua întîlnire dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, ovaţionînd pentru prietenia românobulgară — acest dialog de lucru efectiv a continuat pe teritoriul ţării vecine. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu împreună cu tovarăşul Todor Jivkov s-au deplasat, la bordul navei prezidenţiale „Mihai Viteazul“, la Nicopole, unde cei doi conducători de partid şi de stat, în ovaţiile miilor de locuitori prezenţi, au aşezat simbolic, ca şi la Turnu Măgurele, cele dinţii cupe de beton la temelia viitorului edificiu. O temelie trainică, ca însăşi prietenia dintre cele două ţări şi popoare, întîlnirea prietenească la nivel înalt a înscris apoi alte semnificative momente : în cadrul unei solemnităţi desfăşurate în salonul navei prezidenţiale, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost inmînat Ordinul „Gheorghi Dimitrov“, conferit de Consiliul de Stat al ţării vecine şi prietene, cu prilejul aniversării a 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară, pentru merite deosebite în dezvoltarea şi consolidarea prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre cele două ţări şi popoare. Desfăşurate intr-o atmosferă de caldă prietenie, respect, încredere şi înţelegere deplină reciprocă, convorbirile dintre cei doi conducători de partid şi de stat au evidenţiat cu profundă satisfacţie succesele obţinute în dezvoltarea prieteniei şi colaborării multilaterale dintre cele două partide, ţări şi popoare, reafirmînd hotărîrea ambelor părţi de a acţiona pentru adîncirea continuă a relaţiilor bilaterale, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală din 1970 şi al Declaraţiei din 1977, pe baza marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, cu respectarea strictă a independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi întrajutorării tovărăşeşti. O expresie concretă a acestei hotărîri este semnarea, în cadrul acestei întîlniri la nivel înalt, a unui nou document, menit să amplifice în interesul dezvoltării reciproce, relaţiile în domeniile economic şi tehnico-ştiinţific , convenţia privind colaborarea în construcţia complexului de olefine şi cooperarea în producţie. Convorbirile au prilejuit, de asemenea, un amplu schimb de păreri asupra unor probleme internaţionale actuale, care a relevat hotărîrea celor două părţi de a contribui activ şi în viitor, alături de celelalte ţări socialiste, de forţele progresiste şi democratice, de toate ţările lumii, la soluţionarea celor mai arzătoare cerinţe ale contemporaneităţii, la continuarea şi consolidarea destinderii şi transformarea ei într-un proces ireversibil şi atotcuprinzător, la adoptarea de măsuri concrete pentru dezarmare, la promovarea păcii şi cooperării pe continentul nostru şi în întreaga lume. Rezultatele acestor rodniceîntîlniri constituie, pentru întregul nostru popor, un motiv de profundă satisfacţie, ele marcînd o nouă şi importantă contribuţie la întărirea pe mai departe a prieteniei româno-bulgare, la adîncirea continuă a colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, în interesul celor două popoare, al cauzei socialismului, colaborării internaţionale şi păcii în lume. N. GRIGORE ■ La Mitingul prieteniei româno-bulgare Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este inmînat Ordinul „Gheorghi Dimitrov“ O temelie trainică, însăşi prietenia dintre cele două ţări şi popoare PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI . Flacăra pagina 3