Flacăra, iulie-septembrie 1978 (Anul 27, nr. 27-39)

1978-07-06 / nr. 27

ЯЯЯИШЯЯШШ® PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREȘEDINTELUI. Contribuţia politicii externe a Româ­niei la promovarea în lume a unui climat de bună înţelegere, de conlucrare paşnică şi de prietenie cu toate po­poarele, atît în interes reciproc, cît şi spre binele securităţii şi cooperării in­ternaţionale, reprezintă, fapt recunoscut pe plan mondial, mai mult decît o evidenţă. Principialitatea şi consec­venţa cu care ţara noastră acţionează în relaţiile sale cu celelalte state au devenit, mai cu seamă în ultimii ani, adevăraţi termeni de referinţă, ilus­trare vie a căilor şi posibilităţilor con­crete de transpunere în practică a prin­cipiilor coexistenţei paşnice, alterna­tiva unică servind păcii şi progresului umanităţii. In cadrul acestei dinamici, în cadrul multiplelor acţiuni politice din această sferă un loc distinct, mar­cant chiar, revine dialogului interna­ţional, ilustrat cu strălucire în primul rînd de preşedintele României socia­liste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cine urmăreşte neobosita activitate a pre­şedintelui României — fie chiar şi în intervalul restrîns al unei săptămîni — are imaginea vie a direcţiilor multiple şi diverse în care se exprimă, cu an­gajare deplină, investind, alături de in­teligenţă, pasiune, originalitate şi clar­viziune politică, dorinţa şi voinţa ferme ale unui popor, ale unei ţări de a face cît poate de mult pentru pacea lumii, pentru prosperitatea omenirii. Faptul — de subliniat nu numai statistic — că, în prezent, România întreţine relaţii diplomatice şi consulare cu 130 de state (de peste cinci ori mai mult decît în anul 1947 !), dezvoltă relaţii economice cu peste 140 de state şi are relaţii cul­turale cu 125 de state, reprezintă încă un argument în favoarea vitalităţii şi viabilităţii acestei politici, grăieşte de­spre perspectivele de amplificare în continuare. Astfel, în intervalul 29 iu­nie—5 iulie 1978, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe : conducătorii delegaţiilor participante la lucrările ce­lei de-a XXXII-a şedinţe a C.A.E.R., ministrul de stat Însărcinat cu aface­rile externe şi cooperarea al Regatului Maroc, amiralul Emilio Eduardo Mas­sera — comandantul-şef al marinei şi membru al Juntei militare de guvernă­­mînt din Republica Argentina, cu soţia, Takeo Miki, fost prim-ministru al Ja­poniei, delegaţia municipalităţii Romei, ministrul energiei şi industriei petro­­­­chimice din Algeria, preşedintele Băn­cii externe a Spaniei, preşedintele Parti­dului Comunist din Danemarca, minis­trul comerţului din Thailanda, comen­tatorul diplomatic al Companiei naţio­nale japoneze de televiziune „Nippon Hoso Kyokai“, comentatorul diploma­tic al ziarului „The Yomiuri Shimbun“, directorul săptămînalului portughez „Tempo“. O agendă deosebit de bogată, deosebit de complexă, mustrînd cît se poate de elocvent largul evantai de re­laţii pe linie de partid, stat, în domenii dintre cele mai diverse — de la cel po­litic şi economic la cel cultural — pe care ţara noastră le dezvoltă cu toate celelalte ţări, de pe toate continentele planetei, indiferent de mărime sau orînduire. Aşa cum este bine cunoscut, în deplin acord cu principiile fundamentale ale activităţii sale internaţionale, cu pre­ocupările statornice spre dezvoltarea re­laţiilor cu toate ţările socialiste, Româ­nia dezvoltă colaborarea economică cu ţările din C.A.E.R., fapt demonstrat şi de organizarea la Bucureşti a celei de-a XXXII-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Convor­birea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu conducătorii­­ delegaţiilor participante la reuniune, cu conducătorii delegaţiilor altor ţări, in­vitate sau prezente în calitate de obser­vatori la sesiune, s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă priete­nie şi cordialitate, în timpul dineului oferit în cinstea şefilor delegaţiilor pre­zente la sesiunea C.A.E.R., precum şi ai Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a toastat pentru dezvoltarea continuă a colaborării dintre ţările re­prezentate la şedinţa de la Bucureşti a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, în sănătatea primilor secre­tari ai partidelor comuniste şi munci­toreşti, a şefilor de stat şi a primilor miniştri ai guvernelor din ţările res­pective. Primirea lui M’Hamed Boucetta, mi­nistrul de stat însărcinat cu afacerile externe şi cooperarea al Regatului Maroc, preşedintele părţii marocane în Comisia interguvernamentală româno­­marocană de cooperare economică şi tehnică, a prilejuit sublinierea evolu­ţiei pozitive pe care o cunosc relaţiile dintre România şi Maroc în numeroase domenii de activitate, ca şi exprimarea dorinţei de a se intensifica aceste rapor­turi, de a fi continuat dialogul la cel mai înalt nivel, de a fi folosite mai efi­cient amplele posibilităţi oferite de eco­nomiile celor două ţări pentru dinami­zarea relaţiilor de colaborare reciproc avantajoase. A fost exprimată, de ase­menea, dorinţa celor două ţări de a conlucra mai strîns în domeniul poli­ticii externe, pentru soluţionarea pozi­tivă a problemelor ce confruntă ome­nirea, pentru consolidarea păcii, înţe­legerii şi cooperării între naţiuni pe baza noilor relaţii interstatale, bazate pe deplină echitate şi justiţie. Probleme ale cooperării şi colaboră­rii bilaterale au fost abordate şi în cursul primirii lui Sid Ahmed Ghozali, ministrul energiei şi industriei petro­chimice din Algeria, participant la lucrările Comisiei mixte româno-alge­­riene pentru dezvoltarea relaţiilor co­merciale şi cooperării economice, ştiin­ţifice şi tehnice ce s-au desfăşurat la Bucureşti. Consemnînd continua diver­sificare a colaborării şi cooperării româno-algeriene, întrevederea a relie­fat, în acelaşi timp, faptul că actuala sesiune a dus la identificarea unor noi domenii şi forme de cooperare pen­tru extinderea raporturilor bilaterale. Schimbul de vederi în probleme ale vieţii internaţionale a relevat necesi­tatea consolidării păcii şi colaborării în lumea întreagă, însemnătatea întăririi tuturor forţelor progresiste în lupta pentru dezvoltarea liberă a tuturor na­ţiunilor, pentru înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale popoarelor. Un dialog cu privire la dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării între România şi o ţară a continentului latino-american — Argentina — a avut loc în timpul primirii de către tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu a amiralului Emilio Eduardo Massera, împreună cu soţia. Şi de această dată a fost exprimată hotărîrea de a se aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de interes comun. Abordîndu-se unele aspecte ale vieţii internaţionale, oaspe­tele a dat o înaltă apreciere politicii externe promovate de România, activi­tăţii deosebite desfăşurate de preşedin­tele Nicolae Ceauşescu pentru soluţio­narea în interesul popoarelor a mari­lor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. A fost subliniată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea lor în domeniul politicii externe, de a acţiona atît în cadrul „Grupului celor 77“ cît şi în diferite organisme internaţionale pentru promovarea intereselor vitale ale ţărilor în curs de dezvoltare, pentru înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. O contribuţie de preţ la statornicirea unor relaţii noi între state, bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drep­­turi, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc — astfel a fost ca­racterizată dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Japonia, cu ocazia primirii lui Takeo Miki, membru al Camerei Reprezen­tanţilor a Dietei japoneze şi al condu­cerii Partidului Liberal Democrat, fost prim-ministru al Japoniei. Marile pro­bleme cu care se confruntă omenirea, rezolvarea acestora — a evidenţiat schimbul de opinii — reclamă o strînsă conlucrare între state, indiferent de mărimea şi orinduirea lor socială şi de stat. Pe suportul acestei idei a fost subliniată contribuţia pe care forţele politice şi sociale, parlamentele celor două ţări o pot aduce la mai buna cu­noaştere şi apropiere între popoare, la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Dezvoltarea raporturilor dintre Româ­nia şi o altă ţară a Asiei — Thailanda — a fost evocată în acelaşi interval de referinţă, în timpul primirii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a minis­­­trului comerţului din Thailanda, Nam, Phoonwathu, aflat în vizită în ţara noastră în fruntea unei delegaţii eco­nomice. Oaspetele thailandez a expri­mat preşedintelui Nicolae Ceauşescu vii mulţumiri pentru primire, pentru posi­bilitatea de a vizita ţara noastră şi de a cunoaşte nemijlocit marile realizări obţinute de România în dezvoltarea sa economică şi socială. Apreciindu-se că există posibilităţi pentru intensificarea colaborării economice, a schimburilor comerciale şi a cooperării în alte dome­nii de interes reciproc, s-a subliniat rolul acestor acţiuni în mai buna cu­noaştere între România şi Thailanda, evidenţiindu-se, în paralel, necesitatea întăririi colaborării între ţările mici şi mijlocii, între ţările în curs de dezvol­tare şi nealiniate, între toate ţările lumii, în vederea instaurării unei noi ordini economice mondiale, a unor relaţii între state bazate pe egalitate şi echitate. Idei asemănătoare au fost prezente şi în cadrul schimburilor de vederi cu personalităţi europene, din Italia şi Spania. Primirea delegaţiei municipali­tăţii Romei, condusă de Giulio Carlo Argan, primarul oraşului, a oferit, de asemenea, un cadru bun pentru a fi apreciată dezvoltarea deosebită a rela­ţiilor tradiţionale româno-italiene şi, în acest context, exprimată dorinţa de a se extinde şi aprofunda aceste relaţii, pe plan politic, economic, cultural şi tehnico-ştiinţific. S-a afirmat, în acest cadru, rolul pe care l-a avut la mai buna cunoaştere reciprocă vizita dele­gaţiei municipalităţii capitalei Italiei în ţara noastră. Probleme privind cooperarea cu o altă ţară a continentului nostru — am numit Spania — au fost abordate şi dezvoltate în cadrul întrevederii pe care, preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut-o cu Hermin Celada De Andres Moreno, preşedintele Băncii externe a Spaniei. Cooperarea româno-spaniolă în diferite domenii de interes comun, dezvoltarea şi diversificarea acesteia, s-a spus în timpul primirii, serveşte intereselor ambelor popoare, cauzei păcii şi cooperării între naţiuni. Enunţarea acestor idei şi preocupări prezente în cadrul dialogului interna­ţional desfăşurat de preşedintele nostru pe domenii atît de diverse, pe zone de cunoaştere atît de vaste şi de interes atît de amplu, împletire a dezideratu­lui naţional cu voinţa politică de a clădi ceva substanţiell la temelia unei lumi noi, oferă doar o imagine a dina­mismului şi a angajării cu care tovară­şul Nicolae Ceauşescu înţelege să lupte pentru construirea între popoare a unor punţi trainice care să ducă spre pace şi progres în folosul tuturor naţiunilor. O imagine doar, pentru că preocupările secretarului general al partidului nostru de a sluji cauza popoarelor, de a pro­fesa ideile cele mai înaintate sînt­­ reflectate şi de schimbul de vederi­­ asupra unor probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale prilejuit de întîlnirea cu tovarăşul Joergen Jensen, preşedintele Partidu­lui Comunist din Danemarca, întîlnire în timpul căreia a fost subliniată în­semnătatea dezvoltării conlucrării şi solidarităţii dintre partidele celor două ţări, precum şi cu alte partide comu­niste şi muncitoreşti, pe baza egalităţii în drepturi, respectării independenţei, neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător politica, strategia şi tactica revoluţionară, corespunzător condiţiilor istorice, naţionale şi sociale din propria ţară. O agendă diplomatică al cărei cu­prins evidenţiază, desigur, în primul rînd, o activitate deosebit de bogată, o energie uriaşă consacrată problemelor lumii de astăzi. Mai mult însă decît noi file la cele consemnînd, pe parcursul a peste un deceniu, întîlniri şi convorbiri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu peste 3 000 de şefi de state şi guverne, lideri politici, membri ai guvernelor, conducători de organiza­ţii obşteşti, savanţi şi oameni de cul­tură şi artă din numeroase ţări, această trudă zilnică spre binele ţării şi al lumii întregi se constituie în argu­mentul clar şi statornic al lui „SE POATE“, reprezintă opţiunea definitivă a României pentru o lume mai dreaptă, mai bună, mai generoasă, reprezintă în­crederea — întemeiată pe activitatea practică de zi cu zi — că aceasta şi numai aceasta este calea pe care tre­buie să păşească toate statele lumii, egale şi suverane. DOINA FRUNTELATA ■ sub semnul Înţelegerii, PRIETENIEI Şl CONLUCRĂRII PENTRU PREZENTUL ŞI VIITORUL LUMII „Faptele demonstrează că politica internaţională a partidului şi statului nostru corespunde pe deplin atît intereselor naţionale ale poporului român, cît şi cauzei socialismului şi păcii în lume. Zi de zi, evenimentele con­firmă justeţea politicii noastre internaţionale ; zi de zi faptele demonstrează că numai aplicînd în relaţiile cu toate statele principiile independenţei, suveranităţii naţionale, ale neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa în raporturile interstatale, putem contribui la instaurarea în lume a unei politici de pace şi colaborare între popoare. Aceasta este politica partidului nostru, aceasta este politica pe care o vom continua cu toată fermitatea, pentru că ea constituie o necesitate a dezvoltării sociale de astăzi !" NICOLAE CEAUȘESCU ANUL XXVII - Nr. 27 (1­204) - 6 iulie 197Ю Flacăra pagina 3

Next