Flacăra, octombrie-decembrie 1978 (Anul 27, nr. 40-52)

1978-10-05 / nr. 40

Refuzul oboselii de-a îndrăzni şi crea Progresul ridică în orice ţară numeroase şi complexe probleme. Pentru noi, progre­sul înseamnă, în primul rînd, creştere e­­conomică, iar baza acestei creşteri o repre­zintă — aşa ca dealtfel peste tot in lu­mea contemporană — nu o dezvoltare oa­recare, ci dezvoltarea intr-un ritm foarte accelerat, care să ne apropie şi, pină la urmă, să ne introducă în marşul foarte accelerat al ţărilor celor mai dezvoltate. Demonstraţia că neîncadrarea intr-un ase­menea ritm înseamnă, azi, nu un progres, ci, dimpotrivă, stagnare, este făcută. Refe­ritor la un anumit grup de ţări africane — arăta statistica unei prestigioase organi­zaţii internaţionale — menţinerea ritmu­lui lor actual, un ritm foarte lent, le-ar cere nu mai puţin decît 2 000 (două mii !) de ani ca să poată ajunge la nivelul (de azi) al Statelor Unite. Timp în care, bine­­înţeles, Statele Unite nu vor sta pe loc... Un paradox pare, desigur, acest lucru , dar un paradox real, de care trebuie să ţinem neapărat seama. Desigur, România nu se află in situaţia exemplului dat, baza de la care s-a făcut lansarea noastră pe traiectoriile civilizaţiei moderne este la alte cote oricum, însă trebuie să fim cu capul pe umeri şi să înţelegem clar că problema se pune şi pentru noi într-o măsură foarte categorică. Iată de ce este intru totul exemplară perseverenţa cu care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, ac­ţionează pentru ca ritmurile de dezvoltare a ţării să fie acelea care pot face din România o ţară a primelor eşaloane, şi nu o ţară rămasă în urmă. Iar intre preten­ţiile care ni se adresează direct este aceea a lucrului foarte bine făcut. A calităţii la nivelul cotelor celor mai înalte existente în lume. „Este necesar, arăta secretarul general al partidului, să înţelegem că pro­blema calităţii produselor, a nivelului teh­nic trebuie să preocupe zilnic, în fiecare oră, în fiecare minut toate conducerile în­treprinderilor, toate organizaţiile de partid, comitetele judeţene de partid, toţi comu­niştii, toţi oamenii muncii“. Deci, nu există nimeni între noi pentru care problema calităţii să rămînă în afara preocupărilor : de calitatea muncii noastre depinde ieşirea noastră in acerba — şi o putem numi ferm aşa — competiţie întâl­nită, deja, pe piaţa internaţională. Iar de această reuşită depinde într-o foarte mare măsură, azi, însăşi capacitatea „buzunaru­lui“ nostru, al fiecăruia. „Trebuie — ar­ăta foarte limpede tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să punem în faţa oamenilor muncii problemele deschis­e întreprinderile nu vor putea funcţiona dacă nu vor realiza produse de calitate înaltă“. Desigur, aceasta nu înseamnă numai o simplă înţelegere în vorbe a adevărului a­­mintit. înseamnă ordine, înseamnă disci­plină, înseamnă control — la sînge, dacă se poate spune aşa — controlul calităţii fiecărui produs care iese pe poarta fiecă­rei întreprinderi. Şi mai înseamnă, desigur, o luptă fer­mă pentru nou. Pentru a putea fi compe­ (Continuare in pagina 7) EUGEN FLORESCU ■ MASA ROTUNDĂ: Depistarea precoce­­ ■ a maladiei canceroase ALEXANDRU PHOEBUS - Familia ■■I ШЯЁЯвШ - ШШЁЁвЁШ Adevărul şi vigoarea societăţii noastre în adjudecarea adevărului, victoriile şi insuccesele ne sînt, în planul conştiinţei, deopotrivă de valoroase. Aprecierea ri­guroasă a victoriilor şi recunoaşterea autocritică, responsabilă, a lipsurilor au devenit în anii socialismului dovada in­dubitabilă a maturităţii politice, civice şi profesionale. A vorbi despre rolul facto­rului conştient în aplicarea noului, în­seamnă a avea în vedere, în primul rînd, condiţia subiectivă a înfăptuirii lui, ati­tudinea novatoare, sau ceea ce presupune în permanenţă confruntarea lucidă a omului cu viaţa şi cu sine însuşi. Recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. — desfăşurată în prezenţa tovară­şului Nicolae Ceauşescu şi finalizată prin importanta cuvintare rostită de secretarul general al partidului nostru — rămîne in acest sens un exemplu edificator. Desti­nat, în principal, cercetării atente a mo­dului în care se realizează planul pe acest an şi măsurilor necesare pentru înfăptui­rea lui exemplară, colocviul comuniştilor români reprezintă însă, prin profunzimea analizei şi densitatea ideilor prezentate, un viguros şi memorabil document pro­gramatic pentru întreaga noastră devenire. Am înfăptuit lucruri admirabile, dar încă nu pe măsura uriaşului potenţial creator de care dispunem. Lupta pentru o nouă calitate a muncii şi a vieţii repre­zintă în primul rînd o problemă de ordin politic şi moral, vizînd în mod nemijlocit omul, răspunderea pentru perfecţionarea pregătirii sale profesionale, pentru obiec­(Continuare în pagina 2) LI­VIU TIMBUS ■ * ■ ■ La jumătatea lunii august, un citi­tor din Brăila ne informa că ziarul local „înainte“ a publicat un interviu cu inginerul Petre Buleci, de la şan­tierele navale locale, mai veche cu­noştinţă a celor care urmăresc revis­ta noastră. : Zilele trecute l-am vizitat din nou, deoarece am aflat că la Braşov s-a desfăşurat întîlnirea mult aşteptată dintre grupul de specialişti din diver­se întreprinderi şi instituţii cu ve­chiul arbore cotit, bătrin de 100 de ani şi dezafectat, cum se ştie, în urma deteriorării sale ce părea ire­mediabilă. Petre Buleci nu este omul care să-şi exteriorizeze sentimentele. El e la fel de calm ca de obicei şi lasă chiar impresia că succesul atît de aşteptat nu s-a produs. Realita­tea e cu totul alta. Să cităm deci din procesul verbal încheiat la 8 sep­tembrie a.c. la Braşov, şi anume la I.M.M.R., în legătură cu proba de banc a motorului seria 220 007, ce ur­mează a fi montat pe automotorul Metoda SANAB şi-a confirmat public valoarea 751, adaptat cu arbore recondiţionat, în baza comenzii 39/128/1978, după metoda SANAB. Au participat : ing. Buleci Petre , şi tehnicianul Sandu Dumitru, de la S.N. Brăila, ing. Webert Jean, de la Registrul naval, dr. ing. Tudor Ştefan de la M.T.Tc. — D.L.I. Bucureşti, Medişan Traian, mecanicul automotorului nr. 751, teh­nicianul Barbu Stan, şef de echipă verificări autostop, ing. Dragnea Ni­colae, de la C.M.M.R. Bucureşti, ing. Teodorescu Marin, de la aceeaşi insti­tuţie, ing. Bonea Nicolae, de la I.M.M.R. Cluj-Napoca, ing. Nemeş Va­­sile de la D.T.V. recepţii Braşov», ing. Ghergheli Titi de la P.P.U.P. — I.M.M.R. Braşov, ing. Enescu Vlad, tehnician la I.M.M.R. Braşov, şi teh­nician Buzan Iuliu, de la C.T.C.­­I.M.M.R. Braşov, în total, 13 specia­lişti în materie de material rulant. v (Continuare în pagina 7) GHEORGHE DECEMBRIU Ц ACTUALITATEA Sărbători în aur şi argint Zilele trecute, mare sărbătoare în familia Păun d­in Oră­ştie ! Bătrinii Gheorghe Iii Aneta şi-au sărbătorit nunta de aur, iar una dintre fetele lor, cea mare, şi-a sărbătorit-o pe cea de argint. La atîta bucurie, un singur recret : lipsa bronzului. Ca să fie podiumul plin. Ulcosilvanilul premiat la Zagreb La Tîrgul internaţional de la Za­greb, pavilionul românesc a obţinut Şase medalii de aur. Printre expo­natele premiate se numără şi me­dicamentul doctorului Ioan Puşcaş, „Ulcosilvanil“. „ Utilaje care­­ produc amortismente Grijulie, conducerea cantinei res­taurant nr. 1 din Lugoj a achizi­ţionat de un an de zile o sumede­nie de utilaje moderne, să fie vîn­­zarea mai eficientă şi ciorba mai gustoasă. Valoarea lor : 150 000 lei. Pină una, alta însă, se mai aşteaptă aprobarea de instalare, utilajele cu pricina producînd doar amortismen­te. Cam 3 000 lei pe lună. • Toţi l­a ultimul examen de bacalaureat, toţi elevii din clasa profesorului Li­­viu Ionescu de la l­iceul „Mircea cel Bătrin“ din Constanţa au obţinut la matematici nota 10. Cine plăteşte? 170 de panouri şi 28 de ferme ne­cesare amenajării unor dormitoare comune la şantierul „Banatul“ din Anina au fost aranjate cu multă atenţie in pădure unde, într-o noap­te, au luat foc. Cineva trebuie să plătească suta de mii de lei, pagu­ba şi, de asemenea, să se îngri­jească şi de cazarea muncitorilor. „ Dan Andrei Aldea aplaudat la Dresda La Festivalul internaţional al şla­gărelor „Dresda 1978“, la care a par­ticipat şi formaţia „Sfinx“, Dan Andrei Aldea a obţinut premiul pentru interpretare şi aranjament muzical (cu piesa „Mugurii vii“, compoziţie proprie pe un text de Dan Mutaşcu), iar formaţia a pri­mit o diplomă oferită de ministerul culturii din ţara prietenă. 5 Moisei In Maramureş, la Monumentul eroilor din Moisei, au inceput fil­mările la un lung metraj artişti, sub regia lui Virgil Calotescu. ŞTEFAN AUREL ALEXANDRESCU

Next