Flacăra, iulie-septembrie 1979 (Anul 28, nr. 27-39)

1979-09-20 / nr. 38

mr Simple adevăruri • Deceniul următor, deceniul soluţionării pro­blemei spaţiului locativ in România • Ritmul mediu anual de 16,..­ apartamente la mia de locui­tori situează ţara noastră printre primele ţări din lume în construcţiei de locuinţe, o realitate mai presus decît­ orice cutezanţă . Anul viitor, în apartamentele construite după 1950, dotate cu toate instalaţiile necesare şi confort modern, va locui 56 la sută din populaţia totală a ţării • La sfârşitul anului 1985 se va asigura cite o locuinţă pentru 99,1 din gospodării în mediul urban, iar în mediul rural problema spaţiului locativ va fi rezolvată . Fondul de locuinţe în mediul urban va avea în anul 1990 un număr mediu de 2,48 de camere pe apartament şi va asigura o cazare medie de 1,20 persoane pe cameră, cu o suprafaţa locuibilă medie de 11 mp de persoană . Urmare modernizării tehnologiilor, a mecanizării masive, dar şi a creşterii nivelului de conştiinţă, un mun­citor produce astăzi de circa şapte ori mai mult decît în 1960 . Fapte de domeniul senzaţionalu­lui la Braşov : blocuri cu toate ale lor, cu scări, cu uşi şi geamuri, cu linoleum sau parchet, cu apă şi lumină, cu chei şi clanţe se ridică numai in şase zile.; experienţa se generalizează • Con­structorii, o categorie socială şi profesională trăind şi muncind sub semnul eroismului • Un şantier prin care iţi vine să mergi cu flori în mină : hala de fabricaţie a elementelor spaţiale Braşov • Urn oraş cu temelii zidite din iubire şi nevoia de frumos, Baia Mare • Printre motivele obiective ale întârzierii unor lucrări : livrările nexttmice de prefabricate, dezasortările de pa­nouri , un răspuns ce frizează insolenţa . La noi nu există dezasortări, susţine conducerea fabricii Granitul ; ancheta de teren constată ; reperele deficitare se produc sub numărul cererii accep-­ tate ; subordonîndu-se în continuare sistemului producţiei ei globale, fabrica Granitul îşi reali­zează planul chiar dacă produce munţi de planşee şi nici o faţadă • Constructorul nu dispune de instrumentele cu care să forţeze producătorul sa-i furnizeze la termen şi în sortimentele cerute pre­fabricatele contractate • Proprietari în culpă , insistențe lipsite de jenă și deturnări de munci­tori pentru ca apartamentele lor să arate altfel decât celelalte, schimbări de repere în detrimen­tul vecinului • Printre defectele constructorilor : apartamente incomplet sau defectuos finisate, sub îngăduinţa I.C.V.L., pentru ca apoi aceştia să fie chemaţi la remedieri contra plată • Printre năravurile şefilor de şantier : „semnaţi urgent, venim mai tîrziu să remediem“ şi lunga goană după constructorul fără cuvînt ; angajamente mincinoase pînă trece reclamaţia — vezi Grupul 3 şantiere • Raportări fictive, cu acoperire I.C.V.L. pentru lucrări terminate pe hîrtie şi degradări grave, cu consecinţe serioase pentru costul con­strucţiei, din lipsă de finisare a faţadelor • Pro­bleme comune : infiltraţii cu apă, instalaţii de­fecte, neetanşei­ta­tea uşilor şi ferestrelor şi pier­deri de căldură, neglijarea părţilor de folosinţă comună , uscătorii, scări, lifturi, subsoluri • Un caz izolat, dar reprezentativ pentru justificările constructorilor : Blocul 47 Pantelimon • Avînd subordonare comună la consiliul popular, I.C.V.L. se identifică uneori cu subterfugiile constructoru­lui în detrimentul beneficiarului • O propunere constructivă , constructorul să intre în relaţie directă cu asociaţiile locatarilor constituite ime­diat după constructare ; se asigură astfel un con­trol eficient şi real din partea oamenilor muncii­­beneficiari • Prins uneori între proiect şi furni­zorul neglijent, constructorul poartă răspunderea îndeplinirii planului • Sarcini neînsoţite de măsuri organizatorice • Unii primesc felicitările, alţii pedepsele • Opt pagini de reportaje, anche­te, note, oping sub semnul a două idei de bază : preţuire şi recunoştinţă constructorilor, tuturor celor ce muncesc pînă la sacrificiu pentru casele noastre ; casele noastre ne privesc și pe noi, cei ce locuim în ele. O mîndrie şi o problemă CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE Programul de dezvoltare a construcţiilor de locuinţe din România până in anul 1990 Un program al grijii faţă de om Aşa după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu „scopul întregii noastre activităţi economico-sociale, ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa misiunii sale isto­rice de transformare revoluţionară a societă­ţii şi de făurire a noii orînduiri este ridi­carea nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor, în concordanţă cu nece­sităţile fiziologice ştiinţific determinate şi cu cerinţele spirituale generate de progresul neîntrerupt al cunoaşterii umane“. Una din principalele componente ale ridicării nivelu­lui de trai este asigurarea unor condiţii din ce în ce mai bune de locuit pentru toţi oame­nii muncii. Pe această linie, Programul Par­tidului Comunist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, aprobat de Congresul al XI-lea al P.C.R. prevede că „se va intensifica construc­ţia de locuinţe în oraşe şi sate corespunzător principiilor sistematizării teritoriale. Pînă in anul 1990 se vor construi cca. 3,0—3,5 mili­oane de locuinţe, din care cca. 2,5 milioane în oraşe. Prin aceasta se va asigura soluţionarea în linii generale a problemei spaţiului loca­tiv, realizîndu-se totodată transformarea ra­dicală a înfăţişării oraşelor şi satelor“. Ca şi în celelalte domenii ale construcţiei socia­liste, rolul hotărîtor în dinamizarea, orien­tarea şi îndrumarea construcţiei de locuinţe din ţara noastră revine secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care in mod permanent a stabilit cu claritate sarcinile ce revin în acest domeniu. In perioada 1951—1975 s-au construit din fondurile statului şi fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie 1 500 mii apartamente, din care cea mai mare (Continuare în pag. 11-111) MIRCEA BUNEA ■ ANUL XXVIII - Nr. 38 (1­267) - 20 septembrie 1979 Flacăra pagina I (13)

Next