Flacăra, aprilie-iunie 1981 (Anul 30, nr. 14-26)

1981-04-02 / nr. 14

Tot mina ţăranului sfinţeşte ogorul Unitatea agricolă Mărăcineni a primit recent, pentru a doua oară consecutiv şi pentru ocuparea locului 1 pe­ ţară, Ordinul „Meritul Agricol“ clasa I, dar onorurile nu l-au făcut, iată, pe directorul ei mai Vor­băreţ. Abia întors de la îm­săm­b­ţări, latin ceas care e în egală măsură al zilei şi al nopţii. Ştefan Răduică e de părere că ci­frele exprimă cel mai bine situaţia, după care, ferind paginile unui carnet de mă­riile sale nu tocmai curate, se porneşte să argumenteze şi, ctupa cum veţi Constata, ■să convingă. Dinamica unităţii e limpede. De la un venit total, la 100 de hectare de teren agricol, de 1,2 milioane lei în 1971, anul înfiinţării, la 3,7 in 1900 şi de la un beneficiu de 335 de mii la unul de 793, în condiţiile în care oamenii de aici, con­structori şi beneficiari in acelaşi timp, au transformat 32 de milioane de investiţii intr-o bază materială înfloritoare şi de invidiat. Referindu-se la începuturi, inginerul Ră­duică recunoaşte că nu s-a plecat chiar de la zero. In sensul că aici, unde se înal­ţă azi sediul unităţii, clădiri mîndre de­ culoarea varului, era un grajd. Avînd de dat cîteva telefoane, proaspătul director a căutat zadarnic un scaun, obiectul res­pectiv nefăcind parte din inventarul pre­luat. Răduică l-a adus de acasă, dar a pro­cedat așa mai mult de formă, căci nu l-a folosit decît rareori, pină și actele sem­­nindu-le din mers, după ce, în prealabil, îşi­­va fi şters miinile de mîneca salopetei. Ii plăcea, îşi reaminteşte, îi mai place incă să umble cu tractorul şi pe un S 1 500, se­(Continuare în pagina 5) OVIDIU IOANITOAIA M Am fost o luna de zile tehnician O lună de zile am lucrat ca tehnician. Sarcina a fost ca să acţionez pentru a­­provizionarea tehnico-materială a mine­rilor maramureşeni. Motiv pentru care în numele lor, timp de 32 de zile, am stră­bătut 5 000 de kilometri. Ceea ce a im­plicat : 52 de ore petrecute în trenuri ; 4 ore şi cincisprezece minute în avioane ; 13 ore şi zece minute în autobuze şi mi­crobuze ; 2 ore şi treizeci de minute în autocamioane ; 1 oră şi treizeci de minute Srttr­e «Dacia-1 3000». 28 de ore mi-au fost furate de către trenuri nărăvite in în­­tîrzieri, de lipsa unor legături accepta­bile, ori de ceaţa de pe aeroporturi. Douăsprezece delegaţii de serviciu m-au obligat să int­ru în numeroase depozite şi magazii de materiale, întreprinderi di­verse, cîteva­­centrale industriale şi chiar în trei ministere, din unsprezece oraşe cu populaţii între 13 mii şi 2 milioane de locuitori.. Am contactat direct încă 68 de oameni, 45 dintre ei nu ştiu nici pină azi că n-am fost exclusiv tehnician (ca­litate şi calificare pe care, altm­interi, le pot lesne proba), iar alţii şase — doi , afişînd o voioasă nepăsare, şi patru , mi­nţind naivitate înduioşătoare — s-au pre­făcut că habar nu au pe cine au în faţă (jos ipocrizia !). Cu toţi aceştia am schim­bat cuvinte şi acte despre cablu­i de trac­ţiune şi de semnalizare, elemente şi ba­terii de acumulatoare, sîrme şi pistoane, lemn­ şi lămpi de mină, anvelope de au­(Continuare în pagina 21) MIRCEA BUNEA Щ Lacurile sărate Un distins specialist, inginerul geolog Valentin Alexandru C. Bulgăreanu, cu­noscător profund și cercetător pasionat al lacurilor sărate din România (din 1930 el petrece pe teren cam opt luni pe an!), autor a peste 25 de lucrări pe această temă, observă : „Lacurile acestea sînt, pentru ţara noastră, un fel de sat fără fund. Mai exact, ar putea deveni, dacă vom şti să păstrăm şi să amplificăm această băgaţie naturală. Altfel spus, dacă vom şti să fim gospodari“. România beneficiază de o variaţie tipo­logică de lacuri — de la cele dulci şi slab sărate (salmastre) pină la cele suprasărate — rar întîlnită în lume, ceea ce conferă şi o mare diversitate factorilor de cură, fiindcă aceste lacuri, se ştie prea bine, reprezintă o preţioasă sursă­ de sănătate. Cit de privilegiată este ţara noastră din acest punct de vedere reiese şi dintr-o relatare aproape cu iz anecdotic a inter­locutorului nostru: recent, el a primit de la unul din marii hidrobiologi ai lumii, profesorul doctor Anthony Viner, de la Departamentul cercetării ştiinţifice şi in­dustriale al Noii Zeelande o scrisoare în (Continuare in pagina 9) LIONEL NIţESCU . — Tovarăşe prim-secretar, pentru a de­fini uriaşa creştere a puterii economice a judeţului Argeş trebuie mai iutil să ve­dem de unde am plecat. Din cite ştim prin anii ’45, în Argeş, zonă cu economie su­b la sală agrară, se mai găseau incă pluguri O consecinţă a justei politici a partidului nostru—dezvoltarea judeţelor României * Judelul Argeş - Erou al Muncii Socialiste Interviu cu tovarăşul ION SIRBU, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean de lemn. După circa un deceniu, un dece­niu şi jumătate Argeşul a devenit un ju­deţ agrar-industrial, în care prindeau v­a­­tă primii muguri ai Industrializării. As­tăzi însă, după 15 ani de mare intensitate în toate domeniile vieţii economice şi so­ciale, raporturile s-au inversat, judeţul Argeş căpătînd un profil economic indus­­trial-agrar, în cadrul căruia numai zes­trea tehnico-materială numără multe zeci de miliarde. Este vorba, cu alte cuvinte, de un foarte amplu proces revoluţionar, la care v-am ruga să vă referiţi pentru­ începutul acestui interviu. — Fără îndoială că nici Argeşul, trup din trupul viguros al ţării nu a rămas cu nimic mai prejos în dezvoltarea accele­rată care a cuprins, ca urmare a profun­delor transformări produse în toată struc­tura vieţii noastre sociale, întreaga Românie socialistă, cu deosebire in ulti­mii 15 ani. Aceasta a fost dealtfel cea mai dinamică şi mai fecundă etapă din în­elungata sa istorie. Aici în această vatră de noi istorii, tinde încrederea de nezdruncinat în înţelepciunea politică a partidului coexistă cu sensul sublim al depăşirii de sine a poporului, şi-a aflat o strălucită finalizare măreţul program elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., indicaţiile inestimabile date de secreta­­l general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dacă îmi permiteţi, eu aş defini această etapă atît de importantă in dezvoltarea ţării, a tuturor judeţelor, patriei , ca un timp eroic. Pentru că, să exemplificăm, este cu adevărat eroic ca Argeșul să ca­pete o putere industrială mai mare cu 10 (Continuare în pagina 14) DUMITRU GRAUR - Partidul Comunist Român descoperitorul României Un om, un cal, un foişor şi universul Fotografie de A. MIHAILOPOL . DIN CUPRINS : O La ordinea zilei: Dunărea (p. 6-7) O Şoseaua antiză­­padă (p. 8) O Ce mai fac doc­torii Tamara Pău­­nescu şi Virgiliu Bâgu ? (p. 8) © Globalitatea ca metodă (p. 10) © O faptă zgudu­itoare (p. 11) O Argeş - judeţ erou (p. 12-13-14) © Centenar Goga (P- 17)_____________ O Obsesia neagră a glugilor albe (p. 22)

Next