Flacăra, octombrie-decembrie 1984 (Anul 33, nr. 40-52)
1984-10-05 / nr. 40
anul XXXIII 40 JWF VINERI 5 OCTOMBRIE 1984 săptămînal editat de frontul democraţiei şi unităţii socialiste TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A FĂCUT O VIZITĂ DE LUCRU in unităţi de cercetare şi producţie agricolă, în întreprinderi ale industriei alimentare La temelia viitoarelor recolte record, • шля ншшпвшнвеяквяшя neobosita veghe a primului gospodar al tării Fapte din marea întrecere, opinii din marea dezbatere în pregătirea Congresului al XlII-lea al partidului Acum, In aceste zile de cumpăna anotimpurilor, cind ■oarele toamnei coboară pe pămint intr-un milion de chipuri fi feluri, cuvintele oamenilor se încarcă de lumini deosebite, semănind cu fructele livezilor şi strugurii viilor, cu speranţele semănate în primăvară şi culese acum înzecit, cu ideile care au pus aripi materiei şi au obligat-o să asculte de îndemnurile vieţii, de cutezanţele ei spre noi frumuseţi şi Împliniri visate. In aceste zile, cuvintele oamenilor din România s-au Încărcat de toate aromele bucuriei, de tăria voinţelor aliate în oţelul crezului nostru viu şi neînduplecat , putem face şi mai frumoasă şi mai bogată această ţară! Ne-am dovedit-o nouă şi am dovedit-o lumii, patruzeci de ani la rînd, vom dovedi-o şi de acum înainte, trecind pragul mile- aniului trei cu paşii sprinteni şi hotârîţi ai oamenilor deprinşi cu urcuşul dificil, cunoscători bine antrenaţi ai înălţimilor pe care şi-au propus să le cucerească. Acestea sunt, cred, sensurile cuvintelor şi cifrelor din care se ţes ideile şi dimensiunile Directivelor Congresului al XlII-lea al Partidului Comunist Român, cu care ne măsurăm trăinicia în timp a ceea ce vrem să oferim viitorului, cu certitudinea unei experienţe multiplicate fi verificate cincinal cu cincinal, intr-un chip entuziast şi realist, specific gîndirii arhitecturii care a dat acestor ani o efigie de epocă : tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Orice om din această ţară şi foarte mulţi oameni din străinătate ştiu bine că România socialistă işi datorează renumele său de azi tocmai acelei politici interne şi externe pe care a definitivat-o Congresul al IX-lea al partidului, căreia i-a dat profunzimea gindirii şi suflul innoitor al faptelor un popor întreg animat de conducătorul său atît de intim legat de gindurile şi faptele oamenilor care l-au urmat, îl urmează şi îl vor urma întotdeauna pe calea libertăţii şi socialismului, a independenţei, bunăstării şi păcii. Numai cine nu e în stare să privească in jurul său, să vadă bine tot ce-l înconjoară, să vadă şi dincolo de casa, strada, oraşul sau judeţul său în largul tălăzuit al ţării ar putea să aibă vreo indoială în legătură cu priceperea şi capacitatea noastră, a tuturor, de a face ca Directivele de acum, asemenea celor 8 adoptate anterior, mai ales în ultimii douăzeci de ani, să devină reali- tăţile strălucite ale zilei de mîine, faţa omenească a gîndurilor şi hotărîrilor noastre de azi. Şi aceasta, incepînd din Capitală pînă în ultimul colţ al României ! Iar în unele din aceste locuri, mai îndepărtate, altădată uitate de dumnezeu şi de oameni, roadele Directivelor vor fi, în mod sigur, binecuvîntate de cei care, iată, şi-au suflecat mînecile, şi-au pus în mişcare ideile, hotărîrea şi simţul gospodăresc în case, sate şi oraşe noi, în acele cuceriri ale tehnicii şi tehnologiei avansate, capabile să facă viaţa oamenilor mai prosperă, mai frumoasă, mai derrmă, mai fericită. Ce ne rămîne nouă, scriitorilor, altceva, decît să fim solidari cu credinţa şi entuziasmul acestor oameni care ne cer doar să trecem în hronicul noilor vîrste ale României suflul eroic al acestor zile ce premerg Congresul XIII, al acestor ani care se pregătesc să vină pe liniile atlt de precis trasate de Directive. ION BRAD ■ Renaşterea porturilor româneşti BECHET, VĂPAIA PURA A SPERANŢEI (pagina 2) ROMÂNIA - ORIZONT Cuvintele oamenilor Directivele in dezbaterea întregului popor Noul — ofensivă continuă (paginile 4—5) Semănatul $i culesul aşa cum ne cere datoria faţă de ţară (paginile 6, 7-8)