Flacăra, iulie-septembrie 1985 (Anul 34, nr. 27-39)

1985-07-05 / nr. 27

­P­ATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI PRINCIPIUL VITAL AL POLITICII COMUNIŞTILOR A DOCTRINEI CEAUŞESCU • TEMEIUL MARILOR Împreună cu poporul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intîlnit cu oamenii muncii din două mari întreprinderi bucureştene Preocuparea permanentă a secretarului general al parti­dului de a analiza la faţa locului modul cum se înfăp­tuiesc sarcinile de plan, de a discuta cu specialiştii, cu muncitorii, cu cei ce lucrează nemijlocit In domeniul producţiei materiale toate problemele privind obţinerea de rezultate tot mai bune în toate sectoarele de activi­tate s-a evidenţiat încă o dată cu prilejul vizitei de lucru făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în întreprin­deri industriale din Capitală. Desfăşurată în atmosfera de puternică emulaţie în care întregul nostru popor întimpină, cu remarcabile fapte de muncă, împlinirea a două decenii de cînd Congresul al IX-lea a ales în funcţia supremă de conducere a partidului pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, noua vizită de lucru a avut ca obiec­tiv examinarea stadiului îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, identificarea de noi posibilităţi de sporire şi diversificare a producţiei, de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi, pe această bază, stabilirea de soluţii pentru modernizarea continuă a fluxurilor, a tehnologiilor de fabricaţie, spo­rirea eficienţei întregii activităţi economice. Dialogul secretarului general al partidului la întreprin­derea de Utilaj Chimic „Griviţa Roşie“ a prilejuit stu­dierea profundă a problemelor privind realizarea unei sisteme complexe de utilaje tipizate pentru presarea la rece şi la cald a metalelor, evidenţiind ca sarcini priori­tare în acest domeniu asimilarea de linii tehnologice complexe, de maşini speciale, precum şi asigurarea ma­triţelor pentru toate tipurile de prese şi operaţii de de­formare plastică. In acest sens, au fost prezentate solu­ţii, vizînd specializarea şi concentrarea fabricaţiei de maşini şi utilaje de acest tip pe ansamblul ramurii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat ca realizarea pro­gramului de asimilare a noilor utilaje să fie coordonată de întreprinderea cu ponderea cea mai mare în fabri­carea acestora, care dispune şi de dotarea tehnică nece­­­­sară iar activitatea de concepţie să se desfăşoare unitar, în cadrul centrului de cercetare-proiectare a unităţii co­ordonatoare. Dată fiind experienţa bună cîştigată de în­treprindere în producerea ţevilor speciale pentru răcitoa­­rele cu aer, s-a cerut ca „Griviţa Roşie“ să extindă fabricarea acestora la nivelul necesarului economiei na­ţionale, asigurind totodată disponibilităţi pentru export. Întreprinderii i s-a trasat totodată sarcina de a realiza prin autodotare utilajele necesare propriei fabricaţii de produse tubulare speciale. Apreciind că există condiţiile tehnice necesare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca întreaga producţie de prese de vulcanizare şi de reşapare a anvelopelor să se concentreze la „Griviţa Roşie“. In acelaşi timp, s-a indicat să se ia măsuri pentru ca să fie puse la punct, cît mai repede posibil, piesele aflate în prezent, în înzestrarea diferitelor întreprinderi din ţară, să se îmbunătăţească productivitatea şi fiabilitatea aces­tora, să fie diminuate consumurile tehnologice, să se acorde cea mai mare atenţie produselor realizate. Referi­tor la asimilarea noilor tipuri de prese şi la modernizarea celor aflate în fabricaţie, secretarul general al partidului a cerut să se examineze variantele optime privind consu­murile materiale, şi de energie, să se stabilească, îm­preună cu întreprinderile beneficiare, soluţii constructive cu cea mai ridicată eficienţă. In acest scop, s-a cerut ca şi activitatea de concepţie, de realizare a prototipurilor să fie concentrată la „Griviţa Roşie“, astfel incit pro­ducţia de prese de vulcanizare să atingă nivelul tehnic înregistrat pe plan mondial. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca viitoarea capacitate de producţie a preselor de vulcanizare să fie concepută astfel încit să devină o unitate integrată, cu dotare, de înalt nivel tehnic, cu standuri de probă corespunzătoare. Vizitînd, la întreprinderea de Fabricaţie şi Montaj As­censoare, principalele sectoare de fabricaţie, secretarul general al partidului a indicat să se acţioneze pentru intensificarea activităţii de finalizare a tuturor lucrărilor de investiţii, inclusiv a turnului de probe pentru ascen­soare, astfel încât în unitate să se efectueze toate încer­cările necesare înaintea livrării acestor produse către beneficiari. De asemenea, s-a cerut să se acorde atenţie creşterii continue a nivelului calitativ şi tehnic al produ­selor, corespunzător cerinţelor economiei, noastre naţionale şi exigenţelor la export. Apreciind preocuparea colectivului întreprinderii pentru asimilarea şi producerea de dispozitive şi instalaţii de agrement, secretarul general al­ partidului a cerut să fie asigurate condiţiile necesare şi să se treacă in scurt timp la fabricarea acestora. A fost, subliniată, totodată, importanţa folosirii cit mai eficiente a suprafe­ţelor şi capacităţilor de producţie, indicîndu-se să fie adoptate soluţii optime în amplasarea noilor linii de fa­bricaţie şi testare a produselor. Colectivele celor două unităţi, toţi cei prezenţi şi-au exprimat hotărîrea de a nu­­ precupeţi nici un efort pentru a întîmpina cu noi şi semnificative succese îm­plinirea a două decenii de la Congresul al IX-lea al partidului, pentru a-şi spori contribuţia, alături de între­gul nostru popor, la înfăptuirea exemplară a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român, la înflorirea continuă a României socialiste. P. NICOARA ■ Mărturii despre un timp eroic Acum patruzeci de ani, cînd mi-am în­ceput munca de ceferist, îmi spuneam, pri­vind în jur : greu, tare greu ! Dar va veni şi timpul cînd ceferistul nu va mai fi privit aşa, ca un meseriaş mărunt, de nebăgat în seamă, unul din cei ce dau cărbuni locomo­tivei sau unul din urmaşii acarului Păun. La fel gîndeau mulţi, dar n-am fi crezut atunci că, nu mai puţin de o viaţă de om, lucrurile au să se schimbe radical. Pot spune astăzi cu toată convingerea, cu deplină sinceritate, că anii Epocii Nicolae Ceauşescu au fost pen­tru noi, ceferiştii de la Revizia de vagoane Bucureşti-Griviţa şi din toată ţara, ca şi pen­tru întregul popor, anii adevăratelor împli­niri. Ani plini de fapte şi iniţiative impor­tante. Ani în care am înţeles cu adevărat ce înseamnă demnitatea de om al muncii în România, adică de proprietar, producător şi beneficiar al avuţiei naţionale. Ne-am simţit, î în aceşti ani, mai mult ca niciodată, ai ţării, ai timpului, simţind că­­ timpul şi ţara sunt cu noi. E vorba — şi acesta este faptul esen­ţial — nu de o unitate doar declarată, ci de una reală, materializată atît în realizările noastre de excepţie, cît şi în modul în care lucrăm acum, în preţuirea cu care este în­conjurată munca noastră. Iată, chiar eu, mun­citorul devenit maistru şi apoi şef de atelier, am fost distins, in 1973, cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, semn că eforturile noastre, ale ceferiştilor, au fost urmărite şi apreciate aşa cum se cuvine. In aceşti douăzeci de ani care au trecut de la istoricul Congres al IX-lea al partidului am cunoscut, atît eu­ cît şi tovarăşii mei, cele mai de seamă împli­niri umane şi profesionale. Am văzut cum în jurul nostru se transformă ţara, oamenii. Cred, de aceea, cu tărie, că România de azi şi poporul său şi-au aflat adevărata cale pentru atingerea marilor lor proiecte. Faptul acesta se datorează, în chip esenţial, clima­tului de libertate şi avînt creator promovat în mod consecvent de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, climat ce reprezintă emblema Epocii noastre, a modului nostru de­ a gîndi şi făptui. , Pot afirma cu certitudine, că în lipsa des­chiderii fără precedent în istoria noastră produse de Congresul al IX-lea, starea in­dustriei noastre, a transporturilor şi, implicit, viaţa noastră ar fi fost cu totul altele, lipsite de amploarea şi perspectivele de azi. S-a produs o adevărată descătuşare a energiilor întregii naţiuni, deschiderea fiind una a pa­triei către oameni şi, în acelaşi timp, a oa­menilor către patrie. Am început să ne sim­ţim mai liberi, mai stăpîni pe noi, mai în­crezători în realizarea dorinţelor noastre. Dezvoltarea României se dovedeşte, privită din perspectiva celor două decenii care s-au scurs, armonioasă, echilibrată. Ca vechi mun­citor, privesc aceste lucruri cu bucuria celui ce şi-a văzut un vis împlinit. Lucrez intr-o hală nouă, o hală industrială în care se pre­gătesc, în 24 de ore, 60 de trenuri de călă­tori în condiţii în care, atunci cînd am în­ceput să muncesc, nu m-aş fi putut gîndi. S-a investit pentru această hală un sfert de milion lei. Ştim că aceşti bani s-au cheltuit atît pentru a ni se oferi condiţii exemplare de activitate, dar şi pentru sporirea volumului de muncă şi a calităţii acestei munci , iar re­zultatele obţinute de noi în întrecerea socia­listă vorbesc limpede despre modul în care am înţeles să răspundem grijii ce ne-a fost acordată. Epoca Nicolae Ceauşescu — timp al ome­niei şi al trainicelor zidiri — a însemnat pen­tru noi, muncitorii ţării, şansa de a dura o patrie nouă, clădindu-ne, noi înşine, ca per­sonalităţi responsabile, ca oameni pătrunşi de însemnătatea istorică a ceea ce edificăm. VASILE NIŢA, Erou al muncii socialiste Flacăra - anul XXXIV - Nr. 27 (1­568) - 5 iulie 1985

Next