Flacăra, iulie-septembrie 1987 (Anul 36, nr. 27-39)
1987-07-03 / nr. 27
■ anul XXXVI Intimpinînd cu multă căldură, cu dragoste şi stimă pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de pe ogoare şi-au exprimat mulţumirile pentru vizită, profunda recunoştinţă pentru tot ceea ce secretarul general al partidului face spre binele şi fericirea întregii naţiuni în ceasul fierbinte al secerişului, preşedintele Nicolae Ceauşescu insufleteşte, la faţa locului, gîndul şi fapta celor ce trudesc cu vrednicie la plinea ţării Comentariul in pag. 2—3 Opinii E vară plină şi spicele par a se Înclina in faţa marilor călduri ce năpădesc cimpiile. Oamenii satelor se află la început de campanie. Recoltarea orzului reprezintă prima urgenţă. Şi aflăm că o serie de judeţe — in frunte cu Olt, Teleorman, Călăraşi, Tulcea, Galaţi şi sectorul agricol Ilfov — au încheiat acest capitol. Dovedind astfel, prin modul de organizare a muncii (în flux continuu), prin concentrarea combinelor pe suprafeţele ce puteau fi recoltate, prin folosirea zilei-lumină şi printr-o atentă verificare prealabilă a tuturor utilajelor folosite (astfel incit să nu mai fie nevoie de reparaţii suplimentare), că cerinţele formulate cu prilejul recentei Plenare lărgite a Consiliului National al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor sunt intru totul realiste, secerişul orzului putând fi efectuat, fără pierderi de recoltă, nn 3—4 zile. Faptul că nu toate unităţile — chiar dacă au fost capabile să imprime un acelaşi ritm alert lucrărilor de început ale campaniei — au obţinut aceleaşi rezultate bune în evidenţă, mai limpede ca orice afirmaţie a vreunui reporter, realitatea că elementul om este, si în asemenea ocazii, decisiv. Că soarta recoltei depinde in chip fundamental de contribuţia pe care si-o aduc specialiştii, toti oamenii ogoarelor, de modul in care ei ştiu gindi si acţiona astfel incit eventualele capricii ale vremii să se dovedească inofensive, să nu pericliteze o bună parte a recoltei. Există — datele statistice o relevă cu limpezime — diferenţe mari între judeţe aflate in aceeaşi zonă de vegetaţie in ceea ce priveşte ritmul şi eficienţa muncii de recoltare. Apar, pe alocuri, situaţii — cum ar fi, de pildă, lipsa sforii şi a sîrmei pentru balotat — care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi luat din vreme măsuri de asigurare în această privinţă. Oricum, se poate spune, cu toa- Ritmurile înalte ale campaniei tă certitudinea, că In ultimele zile ritmul secerişului a fost intensificat, toate gîndurile cooperatorilor şi ale celor din unităţile agricole de stat indreptindu-se acum spre cit mai grabnica insămînţare a celei de-a doua culturi, precum şi pentru pregătirea, în cel mai scurt timp si in cele mai bune condiţii a secerişului griului. Examen cum nu se poate mai important, examen în vederea căruia campania de recoltare a orzului a reprezentat o necesară şi plină de Învăţăminte repetiţie generală. Şi mai au, aceste zile de intensă campanie. Încă o importantă semnificaţie. Am intrat, iată, in cea de-a doua jumătate a anului. Cu alte cuvinte, se apropie toamna, nu atît ca anotimp, cit ca tradiţionala vreme a număratului bobocilor, ca moment în care să putem socoti cit şi cum am realizat toate cele pe care ni le-am propus. De aceea, ritmul avîntat de pe ogoare este şi o cerinţă de prim ordin a activităţii din toate domeniile, astfel incit anul acesta — anul Conferinţei Naţionale a Partidului — să reprezinte un moment de virf al actualului cincinal. Noile puneri în funcţiune, rezultatele deosebite obţinute de o serie întreagă de unităţi economice în ceea ce priveşte onorarea contractelor pentru export, a creşterii calitative a producţiei şi a intensificării ritmului în toate compartimentele sunt semnele bune ale unui mod nou, revoluţionar, de a înţelege imperativele momentului. Simbolic vorbind (şi nu numai) culegerea roadelor acestui an a şi început. Nu doar pe ogoare, deşi marile bătălii acolo se dau in primul rînd. Acolo unde înalta distincţie de Erou al Noii Revoluţii Agrare potenţează energii şi inteligenţe. Acolo unde se hotărăşte, de fapt, soarta Dimii celei noi. Toate gîndurile noastre optimiste se îndreaptă către clipele in care, făcind bilanţul muncii de peste an, vom putea constata că recoltele sunt cele anticipate sau, mai mult, că fapta noastră s-a dovedit mai îndrăzneaţă decit visul. “»SF".1? ) hU: $ TIRGU-MURES r Istoria la timpul prezent reporterii noştri transmit din judeţele Dolj şi Vaslui paginile 4, 5, 6 şi 7 " . Inventivitate şi calitate Epoca în care trăim se caracterizează printr-o dezvoltare vertiginoasă a ştiinţei şi a tehnicii. Mai mult decit oricînd, azi, ştiinţa promovează dezvoltarea tehnicii. La Congresul ştiinţei şi învăţămîntului, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia că „omenirea se află într-o asemenea etapă a dezvoltării în care ştiinţa reprezintă cea mai puternică forţă a progresului economic şi social“. Intr-adevăr, ştiinţa a devenit astăzi un puternic stimulent al dezvoltării forţelor de producţie, un important factor de dinamizare a organizării şi optimizării întregii activităţi social-economice. Se ştie că multe elemente ale ştiinţei devin un bun al întregii omeniri, indiferent de ţara care le-a produs. Se ştie, de asemenea, că eficienţa folosirii ştiinţei universale şi a forţelor de producţie proprii depin■dc de felul de pregătire al oartenior muncii participanţi la activitatea de cercetare, proiectare şi producţie. Complexitatea mijloacelor de producţie la un loc de muncă a crescut mereu, aspect caracterizat prin valoarea acestuia, care este astăzi destul de mareExploatarea raţională şi întreţinerea utilajelor pentru un astfel de loc de muncă cere, de asemenea, o pregătire temeinică a „muncitorului“ pus să-l deservească, pregătire care trebuie să fie proporţională cu costul locului ,de muncă considerat. O cerinţă de bază a industriei moderne este înnoirea produselor şi a tehnologiilor de fabricaţie. Aceste cerinţe impun fiecărui om al muncii să execute nu numai ceea ce i se cere direct prin sarcinile de producţie, ci să contribuie la (Continuare în pag. 16) Prof. dr. ing. Ioan DRAGAN rectorul Institutului politehnic Cluj-Napoca