Flacăra, iulie-septembrie 1987 (Anul 36, nr. 27-39)

1987-07-03 / nr. 27

■ anul XXXVI Intimpinînd cu multă căldură, cu dragoste şi stimă pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de pe ogoare şi-au expri­mat mulţumirile pen­tru vizită, profunda recunoştinţă pentru tot ceea ce secretarul general al partidu­lui face spre binele şi fericirea întregii naţiuni în ceasul fierbinte al secerişului, preşedintele Nicolae Ceauşescu insufleteşte, la faţa locului, gîndul şi fapta celor ce trudesc cu vrednicie la plinea ţării Comentariul in pag. 2—3 Opinii E vară plină şi spicele par a se Înclina in faţa marilor căl­duri ce năpădesc cimpiile. Oa­menii satelor se află la început de campanie. Recoltarea orzului reprezintă prima urgenţă. Şi aflăm că o serie de judeţe — in frunte cu Olt, Teleorman, Călăraşi, Tulcea, Galaţi şi sec­torul agricol Ilfov — au încheiat acest capitol. Dovedind astfel, prin modul de organizare a muncii (în flux continuu), prin concentrarea combinelor pe suprafeţele ce puteau fi recolta­te, prin folosirea zilei-lumină şi printr-o atentă­­ verificare prea­labilă a tuturor utilajelor folo­site (astfel incit să nu mai fie nevoie de reparaţii suplimenta­re), că cerinţele formulate cu prilejul recentei Plenare lărgite a Consiliului National al Agri­culturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor sunt intru totul realiste, secerişul orzului putând fi efectuat, fără pierderi de recoltă, nn 3—4 zile. Faptul că nu toate unităţile — chiar dacă au fost capabile să impri­me un acelaşi ritm alert lucră­rilor de început ale campaniei — au­ obţinut aceleaşi rezultate bune în evidenţă, mai limpede ca orice afirmaţie a vreunui re­porter, realitatea că elementul om este, si în asemenea ocazii, decisiv. Că soarta recoltei de­pinde in chip fundamental de contribuţia pe care si-o aduc specialiştii, toti oamenii ogoa­relor, de modul in care ei ştiu gindi si acţiona astfel incit eventualele capricii ale vremii să se dovedească inofensive, să nu pericliteze o bună parte a recoltei. Există — datele statistice o relevă cu limpezime — diferen­ţe mari între judeţe aflate in aceeaşi zonă de vegetaţie in ceea ce priveşte ritmul şi efici­enţa muncii de recoltare. Apar, pe alocuri, situaţii — cum ar fi, de pildă, lipsa sforii şi a sîr­­mei pentru balotat — care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi luat din vreme măsuri de asi­gurare în această privinţă. Oricum, se poate spune, cu toa- Ritmurile înalte ale campaniei tă certitudinea, că In ultimele zile ritmul secerişului a fost intensificat, toate gîndurile co­operatorilor şi ale celor din uni­tăţile agricole de stat indreptin­­du-se acum spre cit mai grab­nica insămînţare a celei de-a doua culturi, precum şi pentru pregătirea, în cel mai scurt timp si in cele mai bune con­diţii a secerişului griului. Examen cum nu se poate mai important, examen în vederea căruia campania de recoltare a orzului a repre­zentat o necesară şi plină de Învăţăminte repetiţie generală. Şi mai au, aceste zile de in­tensă campanie. Încă o impor­tantă semnificaţie. Am intrat, iată, in cea de-a doua jumătate a anului. Cu alte cuvinte, se apropie toamna, nu atît ca a­­notimp, cit ca tradiţionala vre­me a număratului bobocilor, ca moment în care să putem socoti cit şi cum am realizat toate cele pe care ni le-am propus. De aceea, ritmul avîntat de pe ogoare este şi o cerinţă de prim ordin a activităţii din toate do­meniile, astfel incit anul acesta — anul Conferinţei Naţionale a Partidului — să reprezinte un moment de virf al actualului cincinal. Noile puneri în func­ţiune, rezultatele deosebite ob­ţinute de o serie întreagă de unităţi economice în ceea ce priveşte onorarea contractelor pentru export, a creşterii cali­tative a producţiei şi a intensi­ficării ritmului în toate com­partimentele sunt semnele bune ale unui mod nou, revoluţionar, de a înţelege imperativele mo­mentului. Simbolic vorbind (şi nu nu­mai) culegerea roadelor acestui an a şi început. Nu doar pe ogoare, deşi marile bătălii acolo se dau in primul rînd. Acolo unde înalta distincţie de Erou al Noii Revoluţii Agrare potenţea­ză energii şi inteligenţe. Acolo unde se hotărăşte, de fapt, soar­ta Dimii celei noi. Toate gîndurile noastre opti­miste se îndreaptă către clipele in care, făcind bilanţul muncii de peste an, vom putea consta­ta că recoltele sunt cele antici­pate sau, mai mult, că fapta noastră s-a dovedit mai îndrăz­neaţă decit visul. “»SF".1? ) h­­U­­:­ $ TIRGU-MURES r Istoria la timpul prezent reporterii noştri transmit din judeţele Dolj şi Vaslui paginile 4, 5, 6 şi 7 " . Inventivitate şi calitate Epoca în care trăim se carac­terizează printr-o dezvoltare vertiginoasă a ştiinţei şi a teh­nicii. Mai mult decit oricînd, azi, ştiinţa promovează dezvol­tarea tehnicii. La Congresul ştiinţei şi învăţămîntului, se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia că „omenirea se află într-o asemenea etapă a dez­voltării în care ştiinţa repre­zintă cea mai puternică forţă a progresului economic şi so­cial“. Intr-adevăr, ştiinţa a de­venit astăzi un puternic stimu­lent al dezvoltării forţelor de producţie, un important factor de dinamizare a organizării şi optimizării întregii activităţi social-economice. Se ştie că multe elemente ale ştiinţei devin un bun al între­gii omeniri, indiferent de ţara care le-a produs. Se ştie, de asemenea, că eficienţa folosirii ştiinţei universale şi a forţe­lor de producţie proprii depin­­■dc de felul de pregătire al oa­­­rteni­or muncii participanţi la activitatea de cercetare, proiec­tare şi producţie. Complexitatea mijloacelor de producţie la un loc de muncă a crescut mereu, aspect carac­terizat prin valoarea acestuia, care este astăzi destul de mare­­Exploatarea raţională şi între­ţinerea utilajelor pentru un astfel de loc de muncă cere, de asemenea, o pregătire temeini­că a „muncitorului“ pus să-l deservească, pregătire care trebuie să fie proporţională cu costul locului ,de muncă consi­derat. O cerinţă de bază a industri­ei moderne este înnoirea pro­duselor şi a tehnologiilor de fabricaţie. Aceste cerinţe im­pun fiecărui om al muncii să execute nu numai ceea ce i se cere direct prin sarcinile de producţie, ci să contribuie la (Continuare în pag. 16) Prof. dr. ing. Ioan DRAGAN­­ rectorul Institutului politehnic Cluj-Napoca

Next