Flacăra, aprilie-iunie 1988 (Anul 37, nr. 13-25)

1988-04-01 / nr. 13

ara anul XXXVII 4 0 (1710) IA VINERI v 1 aprilie 1988 Evenimente politice de excepţionala însemnătate pentru dezvoltarea economico-socială a patriei Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu­­ PLENARA COMITETULUI CENTRAL­­ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub­ preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, în zilele de 28 şi 29 martie au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Pe ordinea de zi au fost înscrise : 1) Raport privind analiza pe bază de bilanţ a rezultatelor obţinute pe ansamblul economiei naţionale, formarea şi utilizarea resurselor financiare în anul 1987. Raport în legătură cu nivelul stocurilor existente la 31 decem­brie 1987 şi propuneri de valorificare a acestora. 2) Propuneri privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor. ..1) Propuneri privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru sti­mularea producţiei de export şi a exportului. 1) Raport privind efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a parti­dului la 31 decembrie 1987 şi activitatea politico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor şi direc­­­­tivelor partidului. 5) Raport cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă in anul 1987 pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 6) Raport privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, re­­clamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii in anul 1987. 7) Raport cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului in 1987 şi principalele obiective ale politicii externe in anul 1988. Lucrările plenarei s-au desfăşurat în plen şi pe secţiuni. In încheierea lucrărilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o amplă cuvîntare, strălucit şi mobilizator program de acţiune şi luptă revolu­ţionară pentru toţi comuniştii, pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră. Comentariu în pagina 2 V Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Comentariu în pagina 3 lan Gin­duri despre patrie Dacă m-ar întreba cineva ce e patria i-aş răspunde scurt : Eminescu, pentru că Eminescu este rezultatul dospirii celor două milenii între Dunăre, mare şi arcul carpatin. El reprezintă liantul care se numeşte grai, felul de a gîndi al tuturora care s-au născut, au trăit şi au murit in spaţiul mioritic. Desigur, patria e şi Alec­­sandri şi Coşbuc, Goga şi Blaga, Bacovia şi Nichita Stănescu. Nici unul dintre ei n-ar fi existat fără Decebal şi Traian, fără marii voie­vozi Mircea, Ştefan şi Mihai. Dar patria mai înseamnă Grigorescu şi Luchian. Enescu. Masa tăcerii şi Coloana infinitului, mină întinsă spre viitor. Tot patrie sunt şi rîurile gemene, Mure­şul şi Oltul. Crişurile şi Tirnavele. Prutul, Ar­geşul şi Ialomiţa ; şi tot patrie sunt canalele care-şi sapă făgaş spre mare şi coşurile miilor BOTOŞANI Tinereţea unui ţinut străvechi Paginile 2—3 de întreprinderi care sfîşie norii. Patria­ sunt salbele de cascade ale hidrocentralelor, verti­calele oraşelor renăscute, marile bulevarde care înaintează printre casele cu ferestre inundate de soare. Patria­­se confundă şi cu întinsele holde de aur, şi cu ultimele două decenii de mari înfăptuiri. Patria sînt şi eu cu cei douăzeci şi trei de milioane de fraţi şi surori care punem temelia celei mai frumoase orînduiri din istorie. Cînd vorbesc despre patrie îmi pare rău că nu sunt poet. FRANCISC MUNTEANU : Echipa de la tomograf Paginile 12-13 Oraşul vechi e foarte nou Paginile 18-19 Bionotssam

Next