Flacăra, aprilie-iunie 1989 (Anul 38, nr. 14-26)

1989-04-07 / nr. 14

Aminat cu 48 de ore datorită unei defecţiuni constatate în ultimul moment la maşina cîrmei (se întîmplă însă şi la „case“ mai mari; vezi, de-acum obişnuitele aminări, de la o zi la alta, ale zborurilor navetelor spaţiale), plecarea in lant a mineralierului „Comăneşti“ a pierdut ceva din fostul sărbătoresc al unei asemenea clipe... Evenimentul s-a consumat în liniştea în care se desfăşoară, însăşi munca de zi cu zi a constructorilor navali de la malul mării pentru, care, lansarea la apă a unui vapor sau plecarea sa în prima cursă, nu constituie decît etape ale unui drum. Şi totuşi, desprinderea de la mal, în dimineaţa zilei de 30 martie, a mineralierului „Comăneşti“, tăierea acelui cordon ombilical ce lega nava de şantierul-mamă care a plămădit-o, va rămîne ca o dată memorabilă în istoria de dată recentă a construcţiilor navale din ţara noastră. Şi aceasta, in primul rînd pentru că, la 30 martie 1989, „Comăneşti“ a devenit nava-amiral a flotei maritime comerciale, fiind — prin deplasamentul său de 105 000 tdw — cea mai mare navă construită vreodată în România. Firesc, în ceea ce priveşte acest „grad“ de „navă-amiral“. „Comăneşti“ are nişte predecesori, începînd cu cargoul „Bucureşti“, de 13 000 tdw, construit în Iugoslavia, petrolierul „Prahova“, de 20 000 tdw, realizat în Marea Britanie, mineralierul „Reşiţa“ de 24 000 tdw şi mototancul ,,Dacia“ de 86 000 tdw, ambele construite pe şantiere din Japonia. Observaţi, tonajele creşteau de la an la an, dar vapoarele erau făcute de alţii... Din 1975, anul lansării la apă a primului mineralier de 55 000 tdw, „Tomis“ — nume simbolic pentru istoria de peste 2000 de ani a „capitalei“ construcţiilor navale româneşti, Constanţa, România a început să-şi realizeze, conform Programului naţional al construcţiilor navale, elaborat din iniţiativa personală a preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propriile sale nave, de care economia, în plină dezvoltare, avea atîta nevoie. S-au născut astfel „amiralii“ noştri, de 65 000, 85 000 şi 150 000 tdw — nave cu diverse funcţionalităţi, care poartă şi astăzi, pe mări, tricolorul patriei. Iar acum, în primăvara luminoasă a lui 1989, an cu o mare încărcătură de evenimente politice ce vor jalona drumul ascendent al patriei, consemnăm cu mîndrie naşterea celui mai mare mineralier românesc, destinat să aducă în ţară materia primă pentru marile combinate siderurgice de la Galaţi şi Călăraşi. Cel dinţii vas maritim dintr-o nouă serie de vase de 165 000 tdw! Şi se mai particularizează prin ceva această navă cu dimensiuni impresionante : 303 metri lungime; 46 metri lăţime; 24,4 metri înălţime, lansată la apă în vara anului trecut, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Faţă de celelalte nave ce s-au înălţat pe modernul şantier naval din Constanţa, „Comăneşti“ încorporează în gradul cel mai mare echipamente şi instalaţii pe care stă scris: „Made in Romania“. Vor fi, într-un anume fel, prezenţe constante în toate voiajele acestui vas pe mările şi oceanele lumii colective muncitoreşti, cum sunt cele de la: Reşiţa — unde s-a născut uriaşul motor de 19 500 c.p., ce va propulsa nava, un motor cu o veritabilă uzină plutitoare. După cum, vor fi împreună cu marinarii din echipaj şi muncitori de la Oţelul Roşu, cei de la Aversa, I.M.G.B., I.C.M.E. şi Timpuri Noi — toate marile întreprinderi industriale din Bucureşti, colectivul uzinelor Progresul din Brăila, al Combinatului de utilaj greu din Cluj- Napoca şi Tehnofrig — din aceeaşi localitate, specialiştii de la unităţile de construcţii mecano-navale din Galaţi, Constanţa, Olteniţa, Mangalia sau Drobeta-Turnu Severin, alte colective muncitoreşti din Iaşi, Timişoara, Cimpia Turzii, Braşov şi din alte oraşe. Da, enumerarea poate continua căci, o întreagă ţară de constructori este prezentă, printr-un efort exemplar, propriu relaţiilor de muncă noi, socialiste, în construcţia acestui uriaş între uriaşii Mării Negre, ce reprezintă o imagine cit se poate de sugestivă a nivelului atins de industria românească constructoare de nave, probitatea profesională înaltă a celor ce slujesc cu nobilă dăruire profesiunea de constructor naval, în cazul de faţă, cei ce muncesc la I.C.N. CONSTANŢA. în perioada de numai două decenii, aceştia au parcurs drumul de la navele de 1 920 tdw, ce navigau mai mult pe lîngă coastă, neîncumetîndu-se să iasă în largul oceanului, la colosul de 165 000 tdw, ce străbate la pas, fără a se sinchisi prea mult, mările şi oceanele cele mai agitate. Nu îmi amintesc să fi spus cineva — ca în cazul, cunoscut, al tractoarelor braşovene — că se va aşeza în faţa primului vapor gîndit, proiectat şi construit în întregime de specialişti români, cu utilaje şi echipamente româneşti. Dar, neîncrezători şi sceptici în faţa capacităţii şi forţei industriei noastre constructoare de maşini, au fost destui... Pe aceştia am dori să-i invităm astăzi la bordul navei „Comăneşti“, sau la bordul oricărei alte nave din cele peste 200 care alcătuiesc flota maritimă eohmercială, nave cu tonaje şi destinaţii diverse: cargouri, vrachiere, mineraliere, petroliere, pescadoare, trautere etc., însumînd o capacitate de transport de 4,5 milioana tone mărfuri. Sunt cu toate nave moder-» * ne, dotate cu aparatură de navigaţie eficientă, cu mij- loace de bord de înaltă func- ’ţionalitate şi pentru echipaj , — condiţii de coabitat con- . fortabile. Iar cele mai noi construc^ţii navale reuşite de colecte** vele de la Galaţi şi Constanţa 5 — nave-port containere şi nave feribot, viitorul prim pasager cu 400 de locuri ce se va construi la malul mă- iii, demonstrează paleta lar- ' gă a posibilităţilor de care j dispunem în acest domeniu. ] Dezvoltarea necontenită a j flotei maritime şi fluviale — demers logic şi necesar pen- j tru creşterea necontenită fl, j legăturilor comerciale pe care j România le întreţine actual- j mente cu peste 150 de state de pe toate continentele, alăturată ■ strategiei de dublare şi chiar triplare a capacităţii portuare a Constanţei, simultan cu înscrierea pe hărţile de navi- gaţie internaţională a noului port maritim comercial Man- galia, racordarea traficului de mărfuri portuar la Canalul Dunăre — Marea Neagră ■ — iată o concepţie unitară şi vizionară ce va propulsa România în rîndul ţărilor ce valorifică în mod plenar, cu înaltă eficienţă, transportul maritim — cea mai ieftină şi lesnicioasă cale de legătură cu lumea contemporană. CONSTANTIN ISMAILEANU fl 1 Fotografie : - MIHAIL SERBANESCU ■ Eveniment la malul mării Mineralierul Comânesti in prima sa cursa In întîmpinarea marii sărbători de 1 Mai De la 1 aprilie, alte categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor Echitate şi umanism Precum ştim, luna trecută s-a început cea de a treia etapa a majorării retribuţiilor oamenilor muncii din ţara noastră, prevăzută pentru cincinalul 11180—!!!!)(). A beneficiat un eşalon de bază al economiei naţionale, lucrătorii din industria minieră. Acum, în aprilie, se aplică pentru toţi cei din unităţile industriale aparţinind Ministerului Petrolului, Ministerului Energiei Electrice, Centralei-departament a Geologiei, din activitatea de foraj şi lucrări geologice, a căror retribuţii depăşesc 2.250 lei, asigurîndu-se astfel generalizarea majorării de retribuţii în respectivele ramuri şi sectoare. Numărul acestora depăşeşte 130 000 persoane. Act social inclus, de 20 de ani încoace, în prevederile fundamentale ale fiecărui cincinal, aduce însă, de fiecare dată, particularităţi şi semnificaţii noi. In actualul cincinal, a debutat la 1 august 1988, din iniţiativa secretarului general al partidului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mărindu-se pînă acum, veniturile la peste 4,5 milioane de oameni ai muncii, adică la circa 60 la sută din întregul personal muncitor. Recent, tot la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît încheierea cu o lună mai devreme a acţiunii de majorare a retribuţiilor. Sunt noi dovezi ale grijii partidului şi statului nostru pentru om şi nivelul bunăstării sale, încă o exprimare la scara vieţii a umanismului politicii Partidului Comunist Român. Aşa cum sunt şi dovezi de netăgăduit ale acumulărilor realizate la scara economiei şi ale venitului naţional, pe baza cărora s-au putut şi se pot împlini toate aceste creşteri de retribuţii. De asemenea, modul de aplicare, diferenţiat, pe niveluri de retribuţii, categorii şi trepte de încadrare, atît pentru muncitori, maiştri, cit şi pentru personalul TESA, este menit să stimuleze la perfecţionare profesională, la eforturi sporite şi la o tot mai înaltă competenţă, în rezolvarea sarcinilor de producţie, contribuind la întronarea normelor de etică şi echitate în toate sferele vieţii sociale. Este de remarcat, în context, faptul că atît muncitorii, maiştrii cit şi personalul TESA vor beneficia proporţional, după aport şi efort, şi de majorarea corespunzătoare a părţii variabile a retribuţiei, anume prin creşterea adaosului de acord, a sporului de vechime, şi a celorlalte adaosuri ce se calculează în funcţie de retribuţia majorată, cum sunt mărirea cotelor de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi prin creşterea fondurilor de premiere. Ca şi majorările din etapele precedente ,nici acestea de acum, nu afectează drepturile de alocaţie de stat pentru copii, nivelul chiriilor, iar pînă la 31 august am, nici contribuţia lunară a părinţilor pentru copiii din creşe şi grădiniţe. Sunt, aşadar, tot atîtea plusuri în bugetele de familie ale oamenilor muncii, sînt, desigur, tot atîtea elemente , concrete, resimţite de fiecare dintre noi, în creşterea nivelului de trai, componentă fundamentală a politicii partidului nostru, indicator al înscrierii României socialiste, pînă la sfîrşitul cincinalului viitor, în rîndul ţărilor mediu dezvoltate ale lumii. ILEANA ALEXENI ■ Patriotismul se certifică prin muncă şi creaţie (Urmare din pag. 1) ■'* hitleriste. Activitatea politică, organizatorică, revoluţionară, desfăşurată cu acest prilej de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de către tovarăşa Elena Ceauşescu (Petrescu) a dus la radicalizarea demonstraţiei de pe străzile Capitalei, la mobilizarea a peste 20 000 de cetăţeni şi la afirmarea, în timpul desfăşurării ei, a lozincilor lansate de partidul comunist. Astăzi, la o jumătate de secol de la acest impresionant act de voinţă, de crez şi unitate muncitorească, într-o ţară în care cauza libertăţii şi dreptăţii a învins. Intîiul de Mai 1939 va găsi poporul nostru mai unit ca oricînd sub faldurile roşii şi tricolore ale marii sărbători, mai hotărît ca niciodată de a desfăşura ample forţe spre binele şi prosperitatea ţării, de a-şi înzeci eforturile in cinstea celei de a 45-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi a Congresului al XIV- lea al partidului. Va fi un 1 Mai sub cerul luminos al patriei socialiste, într-o Românie a libertăţii şi echităţii plenare, condusă de un partid glorios în fruntea căruia se află eroul neînfricat, comunistul de omenie şi cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceaușescu.