Flacăra, iulie-septembrie 1989 (Anul 38, nr. 27-39)
1989-09-15 / nr. 37
In dezbaterea naţiunii, documentele pentru Congresul al XIV-lea VIITOR DE AUR ŢARA NOASTRĂ ARE Permanenta înnoire Dezbaterea documentelor pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român constituie pentru toţi oamenii muncii din patria noastră prilejul unei analize complexe a drumului parcurs de România în procesul construirii noii societăţi, a măsurilor şi sarcinilor concrete ce revin fiecărui colectiv pentru transpunerea în viaţă a grandiosului program de dezvoltare viitoare a ţării din perspectiva saltului istoric ce va marca trecerea sa în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, însufleţiţi de această măreaţă perspectivă, cetăţenii municipiului nostru, asemenea tuturor cetăţenilor României, îşi identifică proiectele şi aspiraţiile cu programul înfloririi patriei, pe deplin convinşi de justeţea politicii partidului, de faptul că socialismul este singura cale pe care ne putem făuri viitorul, îşi afirmă hotărîrea de a acţiona cu fermitate comunistă pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Rezultatele obţinute, faptele, realizările concrete sînt mărturia de netăgăduit a forţei noastre, a capacităţii de a realiza, sub conducerea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele mai complexe şi mai îndrăzneţe proiecte. O natură generoasă şi hărnicia oamenilor au făcut ca oraşul Piatra Neamţ să fie întotdeauna o localitate frumoasă. Noi, cei care locuim şi muncim în acest oraş ne-am obişnuit, mai ales în ultimele decenii, ca mereu să se schimbe ceva, ca, prin munca noastră, să facem permanent cîte ceva nou. Mai uşor îi este, desigur, călătorului prin urbea noastră să constate cît de surprinzătoare sînt aceste schimbări, cît de mult au însemnat ele pentru aceste meleaguri. Intrînd în ritmul marilor prefaceri ce au cuprins întreaga ţară după Congresul al IX-lea, oraşul nostru este, pur şi simplu, alt oraş , mai mare, mai bogat, cu oameni mai mulţi şi mai puternici, mai dornici şi mai ştiutori să-şi facă propria viaţă mai bună. Iată, în limbajul grăitor al cîtorva cifre de referinţă, cît a crescut oraşul Piatra Neamţ în ultimii 24 de ani : de la 1,4 miliarde lei, producţia industrială a crescut la 15,5 miliarde ; personalul muncitor numără azi54 46 oameni faţă de numai 27 087 ; populaţia oraşului a sporit şi ea de la 45 852 la 115 000 ; sunt, acum, în municipiu, aproape 37 000 apartamente noi, faţă de numai circa 3 000 în 1965 ; au apărut cartiere noi, între care numai Dărmăneştiul este cît Piatra de altădată ; în mod corespunzător, s-au dublat reţeaua stradală şi cea de distribuţie a apei, canalizarea extinzîndu-se de circă 6 ori ; s-a dublat şi numărul unităţilor comerciale, volumul desfacerii de mărfuri sporind de 4,5 ori, iar cel al serviciilor de circa 5 ori ; capacitatea grădiniţelor a crescut de 5 ori, cea a şcolilor generale s-a triplat, s-a dublat şi cea a liceelor ; numărul medicilor şi al cadrelor medicale cu pregătire medie a crescut de peste 3 ori, spitalele sporindu-şi capacitatea de 4 ori; în acest oraş, gazdă primitoare pentru foarte mulţi turişti dar şi pentru specialiştii veniţi în delegaţie la marile noastre unităţi industriale, exista un singur hotel. Acum sînt 5 la care de curînd s-a adăugat un popas turistic. Au fost amenajate două bazine, o piscină, micul stadion de 2 000 locuri a fost înlocuit cu altul de 6 ori mai încăpător, au apărut încă 5 săli de sport iar de curînd municipiul nostru are o excelentă bază hipică pe care recent s-au desfăşurat concursurile naţionale precum şi balcaniada de hipism. Nu există, practic, domeniu în care saltul înregistrat să nu fie de-a dreptul spectaculos. Sunt însă domenii a căror istorie îşi are începutul în aceşti ani. Economia municipiului este, în primul rînd, radical înnoită. Producem acum utilaje tehnologice pentru chimie, semănători, acid sulfuric, acrilonitril, caprolactonă, produse pe bază de plante medicinale şi multe altele, importante şi pentru noi dar importante şi pentru ţară. Producţia de fibre sintetice (emblema industriei socialiste a oraşului) s-a dublat în aceşti ani, ca şi aceea de celuloză, îngrăşăminte chimice se produc de patru ori mai mult, iar tricotaje de zece ori. Numele oraşului a devenit, prin produsele realizate de industria sa, cunoscut în multe ţări, prestigiul său a crescut odată cu prestigiul ţării. De aceeea, acest vechi oraş românesc ce-şi poartă cu mîndrie istoria este, în ce are nou şi modern, în ce are esenţial, o ctitorie a acestui timp. De aceea, întrucît aceşti ani ai epocii de aur a României, ai Epocii Nicolae Ceauşescu, au dat locurilor o altă înfăţişare şi oamenilor o altă conştiinţă de sine, gîndul nostru se îndreaptă cu profund respect şi recunoştinţă către genialul strateg al devenirii României de azi, către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui neobosită şi rodnică activitate în fruntea partidului şi a statului nostru asigură impulsul creator al tuturor izbînzilor noastre. De aceea împreună cu toţi oamenii muncii din România, dezbătînd cu răspundere comunistă, revoluţionară proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R., mobilizîndu-ne exemplar energiile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din aceste documente programatice, ne exprimăm adeziunea profundă faţă de politica partidului nostru, sprijinim cu fierbinte recunoştinţă şi mîndrie patriotică propunerea Plenarei C.C. al P.C.R. privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului — chezăşia absolută a obţinerii marilor victorii ale socialismului, a însuşi viitorului patriei noastre. Gheorghe MUNTEANU primarul oraşului Piatra Neamţ că mecanizată cu grinzi păşitoare (care economiseşte materialul lemnos şi permite un ritm mai rapid al exploatării), experimentarea metodei de exploatare cu recuperarea cărbunelui din spate (care sporeşte semnificativ productivitatea), progresele pe care le-am obţinut în punerea la punct a unei maşini de încărcat, ne îndreptăţesc să afirmăm că imperativul stabilit de documentele de partid privind extinderea şi generalizarea mecanizării în industria extractivă sunt pe deplin realizabile. In acest sens, propunem ca realizările şi experienţele efectuate în cadrul întreprinderilor şi al sectoarelor să facă obiectul unei analize aprofundate la nivelul ansamblului industriei miniere, astfel încît să se poată trece operativ la generalizarea acelor metode care şi-au demonstrat eficienţa. In ceea ce ne priveşte, sîntem dornici să aplicăm neîntîrziat noile tehnologii şi să oferim, la rîndu-ne, din experienţa noastră. Avem posibilitatea ca, prin muncă şi gîndire creatoare, să rezolvăm problemele complexe implicate de dezvoltarea domeniului nostru de activitate. Acest climat propice valorificării ideilor, afirmării iniţiativelor este unul dintre cîştigurile esenţiale ale socialismului, rodul direct al strădaniei secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sîntem datori ca, beneficiind de acest climat, să ne afirmăm cu competenţă şi simţ de răspundere opiniile, să ne mobilizăm exemplar energiile pentru ca minunatul program de înflorire multilaterală a patriei să devină pentru fiecare, în mod concret, propriul program de muncă şi viaţă. Vom îndeplini şi depăşi planul pe întregul an pînă la Congresul al XIV-lea, răspunzînd chemării secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a da ţării cît mai mult cărbune, activitatea noastră în producţie se va situa la nivelul înalt al cerinţelor formulate în documentele programatice ale Forumului comuniştilor români. Noroc bun ! Gheorghe GHERLAN subinginer, şeful sectorului Baraolt Est, întreprinderea minieră Căpeni 2 (Urmare din pagina 1) experienţa ţării noastre este probatorie pentru aprecierea potrivit căreia numai calea socialistă de dezvoltare creează, cumulativ, pe o linie de ascendenţă istorică efectivă, condiţiile obiective şi subiective necesare pentru soluţionarea problemelor cardinale ale condiţiei umane, pentru emanciparea omului ca forţă constructivă de destin. Devenit, din proiect ideatic, realitate istorică alcătuită din concretitudinea faptelor neîndoielnice, socialismul îşi pune, cu prioritate, problema dobîndirii fundamentelor obiective ale unei noi condiţii umane, în esenţa sa diferită de orice experienţă istorică anterioară. Este, în aceasta, şi raţiunea pentru care partidul nostru pune cu atîta fermitate şi consecvenţă problema necesităţii conservării şi dezvoltării relaţiilor de proprietate socialiste, a întregului mod de producţie, concomitent cu descifrarea căilor şi modalităţilor dinamice de continuă perfecţionare a acestora, potrivit cerinţelor concret-istorice determinate ale fiecărei etape a progresului socialist. Desigur, aşa cum se exprimă explicit, intr-un limbaj analitic şi operaţional deopotrivă, în documentele pregătitoare pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului, acumularea totalităţii condiţiilor obiective ale unui nou statut uman în socialism nu poate fi înţeleasă altfel decît ca un proces revoluţionar, în care omul însuşi este implicat ca premisă şi finalitate, socialismul făurindu-se cu poporul şi pentru popor, după o fericită şi profundă expresie deseori utilizată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înmănunchindu-se într-un complex sistem dialectic, condiţiile obiective ale instituirii umanismului practic sunt complementar şi organic legate de cele subiective, de înflorirea vieţii spirituale în totalitatea datelor sale de definiţie. Socialismul, în expresia sa de multilaterală desfăşurare a demersului revoluţionar, dezvoltă cu necesitate aceste condiţii subiective, prin medierea cărora se statuează nu numai o concepţie revoluţionară la scară de masă, ci şi o progresivă implicare a factorului uman în rîndul factorilor intensivi ai dezvoltării economice şi sociale. Conştiinţa istoriei ne apare astfel nu doar ca un produs dezirabil, ci şi ca realitate de fapt, ca produs al dezvoltării noii societăţi în ansamblul atributelor care o definesc ca realitate istorică a lumii contemporane. Pe linia de continuitate a creativităţii demersului teoretic — ideologic, imprimată spiritualităţii româneşti după Congresul al IX-lea al partidului, temele legitimităţii şi necesităţii istorice obiective a socialismului se regăsesc cu o deosebită claritate în documentele pregătitoare pentru cel de-al XIV-lea forum al comuniştilor români. Ele sînt cu atît mai actuale cu cît, prin analiza complexă a aspectelor pe care le implică, deschid gîndirea filosofică şi social-politică spre avansarea unor soluţii de largă perspectivă pentru valorificarea în continuare , pe baza realizărilor de pînă acum, a avantajelor căii socialiste de dezvoltare multilaterală a societăţii noastre. Prin litera şi spiritul lor. Tezele, ca şi proiectul Programului-Directivă antrenează şi un mod de abordare prospectiv, întemeiat şi argumentat de analiza dialectică retrospectivă a drumului parcurs de societatea noastră în anii construcţiei socialiste. In acest fel, socialismul — ca realitate istorică — este conceput nu numai sub forma sa de produs logic necesar al istoriei, ci şi ca tranzienţă istorică spre stadii noi, superioare ale progresului, spre înfăptuirea societăţii comuniste. Ruta analitică pe care o conturează documentele aflate acum în largă dezbatere publică se rotunjeşte astfel cu dimensiunea perspectivei şi anticipării, cu acea forţă a gîndirii dialectice care extrage din legitatea imanentă a stărilor actuale judecăţi întemeiate cu privire la evoluţii necesare în viitor. Forţa biruinţelor noastre Climatul competenţei Dezbaterea documentelor programatice ale Congresului al XIV-lea al partidului — Tezele şi proiectul Programului-Directivă — înseamnă şi pentru noi, minerii covăsneni, de la Căpeni, un excepţional prilej de aprofundare a perspectivei dezvoltării patriei noastre şi, totodată, de asumare responsabilă, comunistă, a sarcinilor deosebite care ne revin, de gîndire a modalităţilor concrete în care ne vom perfecţiona munca astfel încît mobilizatoarele sarcini din aceste documente să fie cît mai grabnic şi mai eficient transpuse în viaţă. Sîntem pe deplin conştienţi că de capacitatea noastră de a răspunde prin fapte de muncă, de a ne perfecţiona şi moderniza activitatea, depinde hotărîtor dezvoltarea în continuare a bazei de materii prime şi energetice a ţării şi, de aceea, dezbaterea acestor documente fundamentale pentru devenirea României implică nemijlocit mobilizarea energiilor şi a eforturilor noastre creatoare. In Documente se acordă o importanţă excepţională programelor de modernizare, de mecanizare şi automatizare astfel încât, concomitent cu reducerea efortului fizic, cu uşurarea muncii, să se obţină importante sporuri de producţie. Acestui imperativ economic decisiv i-am răspuns şi îi răspundem ,prin realizarea, pe baza propriei concepţii tehnice, a utilajelor şi tehnologiei necesare mecanizării întregii producţii. Lucrăm într-o întreprindere veche, căreia îi respectăm, desigur, tradiţiile, dar nu ţinem de loc să conservăm metode de muncă depăşite. Dimpotrivă, suntem hotărîţi să acţionăm cu spirit revoluţionar autentic pentru introducerea noului. Şi nu trebuie să aşteptăm, în acest sens, soluţii „de-a gata“, cu atît mai mult cu cît activitatea noastră se desfăşoară în condiţii mai speciale (stratele de cărbune sunt puternic faliate) şi este firesc ca noutăţile să vină chiar de la noi. Tocmai fiindcă lucrăm într-o întreprindere fruntaşă pe ţară, trebuie să avem forţa de a fi primit şi în impunerea unor soluţii tehnice. Realizările de pînă acum, susţinerea metali Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 37 (1786) - 15 septembrie 1989