Flacăra, iulie-septembrie 1989 (Anul 38, nr. 27-39)

1989-09-15 / nr. 37

In dezbaterea naţiunii, documentele pentru Congresul al XIV-lea VIITOR DE AUR ŢARA NOASTRĂ ARE Permanenta înnoire Dezbaterea documentelor pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Ro­mân constituie pentru toţi oamenii muncii din patria noastră prilejul unei analize complexe a drumului parcurs de România în procesul con­struirii noii societăţi, a măsu­rilor şi sarcinilor concrete ce revin fiecărui colectiv pentru transpunerea în viaţă a gran­diosului program de dezvol­tare viitoare a ţării din per­spectiva saltului istoric ce va marca trecerea sa în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, însu­fleţiţi de această măreaţă perspectivă, cetăţenii munici­piului nostru, asemenea tutu­ror cetăţenilor României, îşi identifică proiectele şi aspira­ţiile cu programul înfloririi patriei, pe deplin convinşi de justeţea politicii partidului, de faptul că socialismul este singura cale pe care ne putem făuri viitorul, îşi afirmă hotă­­rîrea de a acţiona cu fermi­tate comunistă pentru îndepli­nirea sarcinilor ce le revin. Rezultatele obţinute, faptele, realizările concrete sînt măr­turia de netăgăduit a forţei noastre, a capacităţii de a realiza, sub conducerea parti­dului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele mai complexe şi mai îndrăzneţe proiecte. O natură generoasă şi hăr­nicia oamenilor au făcut ca oraşul Piatra Neamţ să fie întotdeauna o localitate fru­moasă. Noi, cei care locuim şi muncim în acest oraş ne-am obişnuit, mai ales în ultimele decenii, ca mereu să se schimbe ceva, ca, prin munca noastră, să facem per­manent cîte ceva nou. Mai uşor îi este, desigur, călă­torului prin urbea noastră să constate cît de surprinzătoare sînt aceste schimbări, cît de mult au însemnat ele pentru aceste meleaguri. Intrînd în ritmul marilor prefaceri ce au cuprins întreaga ţară după Congresul al IX-lea, oraşul nostru este, pur şi simplu, alt oraş , mai mare, mai bogat, cu oameni mai mulţi şi mai puternici, mai dornici şi mai ştiutori să-şi facă propria viaţă mai bună. Iată, în lim­bajul grăitor al cîtorva cifre de referinţă, cît a crescut oraşul Piatra Neamţ în ultimii 24 de ani : de la 1,4 miliarde lei, producţia industrială a crescut la 15,5 miliarde ; per­sonalul muncitor numără azi­­54 4­­­6 oameni faţă de numai 27 087 ; populaţia oraşului a sporit şi ea de la 45 852 la 115 000 ; sunt, acum, în muni­cipiu, aproape 37 000 aparta­mente noi, faţă de numai circa 3 000 în 1965 ; au apărut cartiere noi, între care numai Dărmăneştiul este cît Piatra de altădată ; în mod cores­punzător, s-au dublat reţeaua stradală şi cea de distribuţie a apei, canalizarea extinzîn­­du-se de circă 6 ori ; s-a du­blat şi numărul unităţilor co­merciale, volumul desfacerii de mărfuri sporind de 4,5 ori, iar cel al serviciilor de circa 5 ori ; capacitatea grădiniţelor a crescut de 5 ori, cea a şco­lilor generale s-a triplat, s-a dublat şi cea a liceelor ; nu­mărul medicilor şi al cadrelor medicale cu pregătire medie a crescut de peste 3 ori, spita­lele sporindu-şi capacitatea de 4 ori; în acest oraş, gazdă primitoare pentru foarte mulţi turişti dar şi pentru specialiştii veniţi în delegaţie la marile noastre unităţi in­dustriale, exista un singur hotel. Acum sînt 5 la care de curînd s-a adăugat un popas turistic. Au fost amenajate două bazine, o piscină, micul stadion de 2 000 locuri a fost înlocuit cu altul de 6 ori mai încăpător, au apărut încă 5 săli de sport iar de curînd municipiul nostru are o exce­lentă bază hipică pe care re­cent s-au desfăşurat concursu­rile naţionale precum şi bal­caniada de hipism. Nu există, practic, domeniu în care saltul înregistrat să nu fie de-a dreptul specta­culos. Sunt însă domenii a căror istorie îşi are începutul în aceşti ani. Economia muni­cipiului este, în primul rînd, radical înnoită. Producem acum utilaje tehnologice pen­tru chimie, semănători, acid sulfuric, acrilonitril, capro­­lactonă, produse pe bază de plante medicinale şi multe altele, importante şi pentru noi dar importante şi pentru ţară. Producţia de fibre sinte­tice (emblema industriei socia­liste a oraşului) s-a dublat în aceşti ani, ca şi aceea de celuloză, îngrăşăminte chimice se produc de patru ori mai mult, iar tricotaje de zece ori. Numele oraşului a deve­nit, prin produsele realizate de industria sa, cunoscut în multe ţări, prestigiul său a crescut odată cu prestigiul ţării. De aceeea, acest vechi oraş românesc ce-şi poartă cu m­îndrie istoria este, în ce are nou şi modern, în ce are esen­ţial, o ctitorie a acestui timp. De aceea, întrucît aceşti ani ai epocii de aur a României, ai Epocii Nicolae Ceauşescu, au dat locurilor o altă înfăţişare şi oamenilor o altă conştiinţă de sine, gîndul nostru se îndreaptă cu pro­fund respect şi recunoştinţă către genialul strateg al deve­nirii României de azi, către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui neobosită şi rodnică activitate în fruntea partidu­lui şi a statului nostru asigu­ră impulsul creator al tuturor izbînzilor noastre. De aceea împreună cu toţi oamenii mun­cii din România, dezbătînd cu răspundere comunistă, revolu­ţionară proiectul Programu­­lui-Directivă şi Tezele pen­tru Congresul al XIV-lea al P.C.R., mobilizîndu-ne exemplar energiile pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor ce ne revin din aceste documente programatice, ne exprimăm adeziunea profundă faţă de politica partidului nostru, sprijinim cu fierbinte recunoştinţă şi mîndrie pa­triotică propunerea Plenarei C.C. al P.C.R. privind reale­gerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al parti­dului — chezăşia absolută a obţinerii marilor victorii ale socialismului, a însuşi viito­rului patriei noastre. Gheorghe MUNTEANU primarul oraşului Piatra Neamţ că mecanizată cu grinzi păşi­­toare (care economiseşte ma­terialul lemnos şi permite un ritm mai rapid al exploatării), experimentarea metodei de exploatare cu recuperarea căr­bunelui din spate (care spo­reşte semnificativ productivi­tatea), progresele pe care le-am obţinut în punerea la punct a unei maşini de încăr­cat, ne îndreptăţesc să afir­măm că imperativul stabilit de documentele de partid pri­vind extinderea şi generaliza­rea mecanizării în industria extractivă sunt pe deplin rea­lizabile. In acest sens, pro­punem ca realizările şi expe­rienţele efectuate în cadrul întreprinderilor şi al sectoare­lor să facă obiectul unei ana­lize aprofundate la nivelul an­samblului industriei miniere, astfel încît să se poată trece operativ la generalizarea a­­celor metode care şi-au de­monstrat eficienţa. In ceea ce ne priveşte, sîntem dornici să aplicăm neîntîrziat noile teh­nologii şi să oferim, la rîn­­du-ne, din experienţa noas­tră. Avem posibilitatea ca, prin muncă şi gîndire creatoare, să rezolvăm problemele com­plexe implicate de dezvoltarea domeniului nostru de activi­tate. Acest climat propice va­lorificării ideilor, afirmării iniţiativelor este unul dintre cîştigurile esenţiale ale so­cialismului, rodul direct al strădaniei secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sîntem datori ca, beneficiind de acest climat, să ne afirmăm cu competenţă şi simţ de răspun­dere opiniile, să ne mobilizăm exemplar energiile pentru ca minunatul program de înflori­re multilaterală a patriei să devină pentru fiecare, în mod concret, propriul program de muncă şi viaţă. Vom îndepli­ni şi depăşi planul pe întregul an pînă la Congresul al XIV-lea, răspunzînd chemării secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a da ţării cît mai mult cărbune, activi­tatea noastră în producţie se va situa la nivelul înalt al cerinţelor formulate în docu­mentele programatice ale Fo­rumului comuniştilor români. Noroc bun ! Gheorghe GHERLAN subinginer, şeful sectorului Baraolt Est, întreprinderea minieră Căpeni 2 (Urmare din pagina 1) experienţa ţării noastre este probatorie pentru aprecierea potrivit căreia numai calea so­cialistă de dezvoltare creează, cumulativ, pe o linie de ascen­denţă istorică efectivă, con­diţiile obiective şi subiective necesare pentru soluţionarea problemelor cardinale ale con­diţiei umane, pentru emanci­parea omului ca forţă con­structivă de destin. Devenit, din proiect ideatic, realitate istorică alcătuită din concreti­­tudinea faptelor neîndoielnice, socialismul îşi pune, cu prio­ritate, problema dobîndirii fundamentelor obiective ale unei noi condiţii umane, în esenţa sa diferită de orice ex­perienţă istorică anterioară. Este, în aceasta, şi raţiunea pentru care partidul nostru pune cu atîta fermitate şi con­secvenţă problema necesităţii conservării şi dezvoltării rela­ţiilor de proprietate socialiste, a întregului mod de producţie, concomitent cu descifrarea căilor şi modalităţilor dinamice de continuă perfecţionare a acestora, potrivit cerinţelor concret-istorice determinate ale fiecărei etape a progresu­lui socialist. Desigur, aşa cum se exprimă explicit, intr-un limbaj anali­tic şi operaţional deopotrivă, în documentele pregătitoare pentru cel de-al XIV-lea Con­gres al partidului, acumularea totalităţii condiţiilor obiective ale unui nou statut uman în socialism nu poate fi înţeleasă altfel decît ca un proces re­voluţionar, în care omul însuşi este implicat ca premisă şi fi­nalitate, socialismul făurin­­du-se cu poporul şi pentru popor, după o fericită şi pro­fundă expresie deseori utili­zată de tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, înmănunchindu-se într-un complex sistem dialectic, con­diţiile obiective ale instituirii umanismului practic sunt com­plementar şi organic legate de cele subiective, de înflorirea vieţii spirituale în totalitatea datelor sale de definiţie. So­cialismul, în expresia sa de multilaterală desfăşurare a de­mersului revoluţionar, dezvol­tă cu necesitate aceste condiţii subiective, prin medierea că­rora se statuează nu numai o concepţie revoluţionară la sca­ră de masă, ci şi o progresivă implicare a factorului uman în rîndul factorilor intensivi ai dezvoltării economice şi so­ciale. Conştiinţa istoriei ne apare astfel nu doar ca un pro­dus dezirabil, ci şi ca reali­tate de fapt, ca produs al dez­voltării noii societăţi în an­samblul atributelor care o de­finesc ca realitate istorică a lumii contemporane. Pe linia de continuitate a creativităţii demersului teore­tic — ideologic, imprimată spi­ritualităţii româneşti după Congresul al IX-lea al parti­dului, temele legitimităţii şi necesităţii istorice obiective a socialismului se regăsesc cu o deosebită claritate în docu­mentele pregătitoare pentru cel de-al XIV-lea forum al co­muniştilor români. Ele sînt cu atît mai actuale cu cît, prin analiza complexă a aspectelor pe care le implică, deschid gîndirea filosofică şi social-po­­litică spre avansarea unor so­luţii de largă perspectivă pen­tru valorificarea în continuare , pe baza realizărilor de pînă acum, a avantajelor căii socialiste de dezvoltare multi­laterală a societăţii noastre. Prin litera şi spiritul lor. Tezele, ca şi proiectul Programului-Directivă antre­nează şi un mod de abordare prospectiv, întemeiat şi argu­mentat de analiza dialectică retrospectivă a drumului par­curs de societatea noastră în anii construcţiei socialiste. In acest fel, socialismul — ca rea­litate istorică — este conceput nu numai sub forma sa de produs logic necesar al isto­riei, ci şi ca tranzienţă istori­că spre stadii noi, superioare ale progresului, spre înfăptui­rea societăţii comuniste. Ruta analitică pe care o conturează documentele aflate acum în largă dezbatere publică se ro­tunjeşte astfel cu dimensiunea perspectivei şi anticipării, cu acea forţă a gîndirii dialectice care extrage din legitatea ima­nentă a stărilor actuale jude­căţi întemeiate cu privire la evoluţii necesare în viitor. Forţa biruinţelor noastre Climatul competenţei Dezbaterea documentelor programatice ale Congresului al XIV-lea al partidului — Tezele şi proiectul Programu­­lui-Directivă — înseamnă şi pentru noi, minerii covăsneni, de la Căpeni, un excepţional prilej de aprofundare a pers­pectivei dezvoltării patriei noastre şi, totodată, de asu­mare responsabilă, comunistă, a sarcinilor deosebite care ne revin, de gîndire a modalităţi­lor concrete în care ne vom perfecţiona munca astfel încît mobilizatoarele sarcini din a­­ceste documente să fie cît mai grabnic şi mai eficient transpuse în viaţă. Sîntem pe deplin conştienţi că de capaci­tatea noastră de a răspunde prin fapte de muncă, de a ne perfecţiona şi moderniza acti­vitatea, depinde hotărîtor dez­voltarea în continuare a ba­zei de materii prime şi ener­getice a ţării şi, de aceea, dez­baterea acestor documente fundamentale pentru deve­nirea României implică nemij­locit mobilizarea energiilor şi a eforturilor noastre crea­toare. In Documente se acordă o importanţă excepţională pro­gramelor de modernizare, de mecanizare şi automatizare astfel încât, concomitent cu reducerea efortului fizic, cu uşurarea muncii, să se obţină importante sporuri de pro­ducţie. Acestui imperativ eco­nomic decisiv i-am răspuns şi îi răspundem ,prin realiza­rea, pe baza propriei concep­ţii tehnice, a utilajelor şi teh­nologiei necesare mecanizării întregii producţii. Lucrăm în­­tr-o întreprindere veche, că­reia îi respectăm, desigur, tra­diţiile, dar nu ţinem de loc să conservăm metode de mun­că depăşite. Dimpotrivă, sun­tem­ hotărîţi să acţionăm cu spirit revoluţionar autentic pentru introducerea noului. Şi nu trebuie să aşteptăm, în a­­cest sens, soluţii „de-a gata“, cu atît mai mult cu cît activi­tatea noastră se desfăşoară în condiţii mai speciale (stratele de cărbune sunt puternic fa­­liate) şi este firesc ca noută­ţile să vină chiar de la noi. Tocmai fiindcă lucrăm într-o întreprindere fruntaşă pe ţară, trebuie să avem forţa de a fi primit şi în impunerea unor soluţii tehnice. Realizările de pînă acum, susţinerea metali­ Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 37 (1­786) - 15 septembrie 1989

Next