Flacăra, aprilie-iunie 1994 (Anul 84, nr. 14-26)

1994-04-06 / nr. 14

Unora nu le cade bine MEMORIALUL DURERII In Mediaş, un om umblă Iarna îmbrăcat numai In tacou şi ilea că-l este cald­­tton Seicean, tot din Mediaş, a fost închis prima oară, câteva luni, la 18 ani, apoi, la 18 ani, pentru 13 ani, împreună cu Paul Goma, Adrian Marino, Nicolae Balotă. Motivul­­ Uneltire împotriva orânduirii sociale - cineva l-a denunţat că ara în port total o poezie scrisă de Radu Gyr. Cel care l-a bătut la anchetă şi i-a scos toţi din­ţii din gură cu loviturile lui trăieşte in acelaşi oraş. Uneori, inevitabil, se întâlnesc pe stradă şi călăul îşi întreabă stingherit victima ce mai face. Aceasta nu sare la bă­­taie, n-ar vrea să-l schingiuiascâ la rândul ei, să-l suprime - nu nutreşte nici un gând de răzbunare. I se uită numai drept in ochi , bruta cu chip de om işi coboa­ră capul şi pleacă prelingându-se pe lângă ziduri. Pe Ion Seicean il vizitează fiul fostului său anchetator. Stau îndelung de vorbă, prieteneşte, şi tânărul ii spune că tatăl lui izbucneşte câteodată in plâns, aparent fără nici un motiv. Ion Şeicean i-a cunoscut bine şi pe ruşi, dar nici unul nu s-a purtat cu el la fel de sălbatic cum s-au purtat securiştii români, zeloşi să-şi dovedească fidelitatea faţă de partid şi de stat şi să mai urce o treaptă in ierarhia socială. In Mediaş, un om umblă îmbrăcat vara in palton şi dârdâie de frig. Unul dintre colegii de închisoare ai domnului Sebcean a fost un orb. Acesta au­zise de miracolele pe care le făcea un doctor din Odessa care, scriau ziarele, cu înalta sa ştiinţă sovietică, redase multora văzul. S-a dus la el, a cheltuit o g­­­ază de bani de pomană şi, reîntors acasă, n-a avut de lucru şi a vorbit in stânga şi in dreapta despre medicul respectiv ca despre un şarlatan. Dar in măreaţa Uniune nu aveau cum să existe şarlatani. Şarlatan a fost orbul care n-a vrut să se vindece şi de aceea a fost aruncat in temniţă. Iar unora nu le cade bine când aud de Memorialul durerii. II socotesc o blasfemie fiindcă răscoleşte trecutul nu aşa cum a spus Marx - o­­menirea se desparte de trecutul ei râzând - şi il prezintă celor care nu-l ştiu cum a fost, sau celor care nu mai vor să ştie cum a fost, redeşteaptâ patimi, învrăjbeşte, arată vinovaţi care i-au strecurat prin ani şi-şi apără pavăza de cumsecadente şi o­­nestitate făurită cu atâta migală-Ce dacă au fost atâţia inchişi pe nedrept, schingiuiţi, omorâţi de către regimul comunist, a trecut atâta vreme de atunci, de ce se leagă Lucia Hossu Longin­da culpabilii acelor timpuri, acum sunt bătrâni, neputincioşi, au copii şi nepoţi, cum să-i facă de râs povestindu-le fărădelegile ! Nu e nevoie de nici un rechizitoriu, de nici un proces, aşa a fost epoca, fiecare şi-a făcut datoria cum s-a priceput mai bine, unii ca victime şi alţii ca torţionari. Ce, acestora din urmă le-a fost uşor să vadă atâta sânge, atâtea cadavre, atâta suferinţă ? In Mediaş, un om umblă îmbrăcat vara in palton şi iarna numai in sacou. In 1948, copil fiind, nişte securişti cinici l-au silit să asiste la scena omorârii in bătaie a unchiului său. Dnii FRIEDERICH KÖNIG şi GUNNAR JANSSON au tras concluzia: Impresia generală privind „europenizarea“ României este favorabilă Interesul raportorilor Consiliului Europei s-a îndreptat mai ales (şi bine a facut!) spre acţiunile legislative îndreptate împotriva ziariştilor şi spre măsurile privind restituirea proprietăţii (in primul rând a caselor şi terenurilor) La încheierea vizitei lor în România, ra­portorii Consiliului Europei, dr. Friedrich König şi dr. Gunnar Jansson, au răspuns în­trebărilor ziariştilor, timp de circa trei ore, după un „discurs“ introductiv susţinut de di König, care a ţinut să precizeze rolul esen­ţial avut de raportul favorabil întocmit de ei, în urmă cu un an, pentru admiterea Româ­niei ca membru cu drepturi depline în Con­siliul Europei. Acelaşi rol important l-au avut Convenţia Democratică, prin atitudinea con­structivă adoptată, precum şi organizaţiile minorităţilor naţionale. Votul favorabil a arătat, de fapt, încrederea Adunării Parla­mentare Europene în angajamentele asuma­te de guvernanţii României, în respectarea recomandărilor C.E. Această ultimă vizită a avut drept scop verificarea modului în care respectivele angajamente asumate au fost duse la îndeplinire, România urmând Esto­niei şi Slovaciei şi precedând Bulgaria. Ra­portorii s-au dovedit a fi extrem de bine in­formaţi, zilele petrecute aici în compania tuturor organizaţiilor contactate anul trecut, întâlnirea cu ministrul Justiţiei, dl Iosif Ga­­briel Chiuzbaian, cu alţi membri ai guver­nului, cu preşedintele Iliescu, cu membri marcanţi ai opoziţiei, cu reprezentanţi ai cultelor etc., contribuind la clarificarea mul­tor nedumeriri privind procesul democratiză­rii României. Domeniile de interes major pentru C.E. au fost prevederile legislative referitoare la pedepsele suplimentare pentru ziarişti şi restricţiile privind retrocedările de proprietăţi. In general, impresia raportorilor este una favorabilă, dl König arătându-se foarte înţelegător în ceea ce priveşte dificul­tatea obiectivă a anumitor demersuri, dar precizând: „Aceasta nu trebuie folosită ca scuză pentru a nu face nimic". în plus : „Anumite amendamente votate în Parlamen­tul României vor determina adoptarea unor legi care contravin recomandărilor Consiliu­lui Europei şi a convenţiilor internaţionale, mai ales că, am înţeles, România va ratifica, în curând, Convenţia Europeană a Drepturi­lor Omului". Printre altele, raportorii C.E. au reţinut atitudinea noului ministru al Jus­tiţiei de a reexamina „cazul Turianu" şi, evi­dent, de a lua măsurile necesare, graţierea celor opt etnici maghiari, atitudinea dlui Va­sile Manea Drăgulin, procuror general, faţă de arestarea ziaristului craiovean Nicolae Andrei, arestare considerată nejustificată. Graţierea membrilor supleanţi ai C.P.Ex. a fost consi­­derată o prerogativă exclusiv prezidenţială şi, deci, la latitudinea dlui Ion Iliescu. In ceea ce priveşte problema minorităţilor naţionale, raportorii ne-au asigurat că au constatat progrese şi că, în orice caz, nu suntem singura ţară din Europa confruntată cu asemenea probleme. Ca o posibilă concluzie, prezentăm poziţia celor doi raportori referitoare la percepţia asupra României şi rolul acestei ţări în zonă. „Noi considerăm România o ţară europeană, prin poziţie geografică, istorie, tradiţii şi cul­tură. O ţară de asemenea mărime şi cu o asemenea poziţie geografică poate juca un rol constructiv în zonă, poate deveni un pol de stabilitate, poate avea un rol important în securitatea regională". A . Întrebările adresate de FLACARA raportorilor C.E. Vă rugăm să precizaţi poziţia dvs faţă de recenta instalare în fruntea Ministerului Apărării Naţionale a unui c.v­.. A fost aceasta o recomandare expresă a C.E., aşa cum au susţinut ofi­cialităţile guvernamentale ? Dr. F. König : „Recomandarea pe care am făcut-o se referea la demilitarizarea poliţiei, în toate ţările Europei, poliţia nu se supune legilor militare. Recomandarea a fost respectată în parte, prin numirea unu­i civil în fruntea Ministerului de Interne. Po­liţia, însă, cade sub incidenţa legilor militare, iar infracţiunile săvârşite de către poliţişti sunt judecate în complete militare. Nu putem, în aceste condiţii, afirma că recomandările noastre au fost respectate. In ceea ce priveşte numirea unui civil în frun­tea Ministerului Apărării Naţionale, precizez că nu a fost o re­comandare a noastră. Nu este o necesitate absolută. Este adevă­rat că, în majoritatea țărilor europene, civilii conduc ministerele Apărării. Deci, decizia revine, în exclusivitate, Guvernului Româ­niei, este la latitudinea acestuia". La întâlnirea avută cu președintele României, a vorbit, cumva, , acesta despre anumite presiuni exercitate de Moscova pentru în­locuirea generalului Niculae Spiroiu de la conducerea M.Ap.N., cunoscută fiind poziţia favorabilă NATO a respectivului general’.­ Dr. G. Jansson : „Categoric, nu !«­­ţinem să precizăm că dl Jansson a ascultat această întrebare cu­ multă, multă atenţie, dar a răspuns relaxat...). BRINDUŞA NICOLAE fl miercuri, 6 aprilie 1994 PAGINA 3

Next